NORME METODOLOGICE din 8 noiembrie 2006

(1) Agenția are obligația de a întocmi planul național anual de testare, în competiție și în afara competiției, pe baza datelor primite de la federațiile sportive naționale, în condițiile prevăzute de Legea nr. 227/2006, potrivit anexei nr. 1.

(2) Testările în afara competiției, fără aviz prealabil, au prioritate și trebuie să reprezinte minimum 45% din totalul testelor efectuate.

(1) Planificarea testărilor doping constă în distribuirea eficientă a testelor doping pentru sportivi de nivel național și internațional, care sunt incluși în Lotul de testare înregistrat, pe parcursul unui an calendaristic, atât în competiție, cât și în afara competiției.

(2) Lotul de testare înregistrat se revizuiește și se actualizează periodic, în scopul evidențierii modificărilor survenite sub aspectul includerii sau excluderii din lot a sportivului.

a) sportivi de nivel internațional și sportivi componenți ai loturilor olimpice și paralimpice;

b) sportivi de nivel național - seniori, tineret, cadeți, juniori - selectați pe baza locului ocupat în clasamentele anuale ale federațiilor sportive naționale de specialitate.

(1) Testările doping pot fi efectuate numai de către ofițerii de control doping care au absolvit un curs de perfecționare și dețin un atestat în acest sens, eliberat de Agenție.

(2) Condițiile pe care trebuie să le îndeplinească un ofițer de control doping sunt:

a) să aibă vârsta minimă de 18 ani;

b) să dețină un atestat eliberat de Agenție;

c) să nu se afle în conflict de interese cu sportivul care urmează să fie testat și/sau cu membrii personalului asistent al acestuia.

(3) Ofițerul de control doping se află în conflict de interese dacă are legături de rudenie cu sportivul testat, dacă este implicat în viața personală a acestuia și dacă are raporturi contractuale cu structurile sportive.

(1) Agenția asigură instruirea ofițerilor de control doping în cadrul unor programe de instruire care cuprind următoarele:

a) pregătire teoretică aprofundată privind diferite tipuri de activități operaționale ale controlului doping;

b) pregătire practică privind executarea corespunzătoare a recoltării complete a probei.

(2) La absolvirea programului de instruire, ofițerii de control doping susțin un examen în vederea acreditării. Agenția acreditează pentru o perioadă de un an, prin eliberarea unui atestat, ofițerii de control doping care și-au însușit în bune condiții noțiunile teoretice și practice ale programului.

(3) Ofițerii de control doping sunt instruiți cu privire la principalele aspecte ale controlului doping înaintea fiecărei acțiuni și sunt reexaminați din 3 în 3 luni.

(4) După expirarea termenului prevăzut la alin. (2), ofițerii de control doping sunt examinați în vederea reacreditării.

a) să se legitimeze față de sportiv, folosind legitimația oficială de identificare, prevăzută cu fotografie, precum și delegația, eliberate de Agenție;

b) să țină permanent sportivul sub observație, din momentul înmânării invitației și până la finalizarea ședinței de recoltare a probei biologice;

c) să verifice și să confirme identitatea sportivului pe baza actelor prevăzute la art. 18. Orice neconcordanță în confirmarea identității sportivului este consemnată în formularul suplimentar de raport - comentarii și raportată Agenției, care inițiază cercetări privind o posibilă încălcare a reglementărilor anti-doping.

(1) Sportivii sunt selecționați pentru testarea doping astfel:

a) în competiție - prin ierarhizare, prin tragere la sorți și prin nominalizare;

b) în afara competiției - prin tragere la sorți și prin nominalizare.

(2) Criteriile specifice pe baza cărora sportivii sunt selecționați pentru testarea țintă sunt:

a) accidentări repetate;

b) retragerea sau absența de la competiția unde era planificată participarea;

c) retragerea din viața sportivă;

d) sportivii care se află în perioada de suspendare ca urmare a consecințelor încălcării reglementărilor anti-doping;

e) sportivii pregătiți de antrenorii care au avut în cariera lor mai mulți sportivi care au încălcat reglementările anti-doping;

f) revenirea în viața sportivă după retragere;

g) comportament și/sau constituție care trădează dopajul;

h) ameliorarea neașteptată a performanțelor;

i) schimbarea bruscă a adresei sportivului într-o localitate îndepărtată, greu accesibilă;

j) istoricul performanțelor obținute;

k) detalii despre controalele doping anterioare;

l) reluarea activității de către sportiv după o perioadă de suspendare;

m) existența unor informații sigure, provenite de la o terță parte, că utilizează substanțe interzise și/sau metode interzise.

(1) În competiție și în afara competiției, la sporturile individuale, cluburile sportive pot solicita control doping numai pentru sportivii proprii.

(2) În competiție, la sporturile pe echipe, selecția jucătorilor pentru controlul doping se face prin tragere la sorți în mod egal pentru ambele echipe.

(3) În afara competiției, la sporturile pe echipe, selecția sportivilor pentru controlul doping se face prin nominalizare sau prin tragere la sorți.

(1) Observatorul federal are obligația să prezinte la ședința tehnică lista cu jucătorii celor două echipe, inclusiv rezervele, și numărul corespunzător de pe tricou.

(2) Ofițerii de control doping au dreptul să participe la ședința tehnică, iar organizatorii sau reprezentanții structurilor sportive au obligația să permită accesul ofițerului de control doping la ședințele tehnice.

(1) Tragerea la sorți are loc în pauza meciului pentru jocurile cu două reprize. În cazul jocurilor cu mai multe reprize, tragerea la sorți are loc în ultima pauză.

(2) Tragerea la sorți se efectuează în prezența observatorului federal al meciului respectiv și a reprezentanților desemnați de către fiecare echipă.

(3) Tragerea la sorți se face de către reprezentanții celor două echipe, care extrag un număr egal de bilete sigilate, corespunzătoare echipei adverse. Totodată, sunt extrase cel puțin câte două bilete de rezervă pentru fiecare echipă, care vor fi marcate cu litera "R" și cu numărul de ordine.

(4) În cazul în care un jucător suferă, după tragerea la sorți, o accidentare gravă care necesită spitalizare, jucătorul de rezervă selecționat primul prin extragere este chemat la controlul doping. Dacă acesta nu se poate prezenta la controlul doping, este chemat la controlul doping cel de-al doilea jucător de rezervă extras.

(5) Biletele sigilate extrase sunt semnate de reprezentanții celor două echipe și de observatorul federal și sunt păstrate în plic sigilat de către ofițerul de control doping. Plicul și biletele extrase se desigilează, după fluierul final al meciului, fie în prezența doar a observatorului federal, fie în prezența reprezentanților celor două echipe și a observatorului federal, pentru a fi cunoscute numele jucătorilor selecționați pentru controlul doping.

(1) Modalitatea de extragere rămâne la latitudinea Agenției, care are dreptul să decidă ca tragerea la sorți să se facă în funcție de posturile ocupate de jucători în echipă, pentru creșterea eficienței controlului doping, având în vedere efectele substanțelor și/sau metodelor interzise asupra diferitelor calități motrice.

(2) Dacă un jucător este eliminat în timpul meciului, acesta trebuie să rămână disponibil în eventualitatea în care a fost tras la sorți sau a fost nominalizat de Agenție.

(1) Agenția are dreptul să nominalizeze la finalul competiției și alți sportivi pentru controlul doping, în afara celor selecționați.

(2) Agenția poate selecționa pentru testarea doping și sportivi care nu sunt incluși în Lotul de testare înregistrat.

(1) Sportivii selecționați pentru testarea doping sunt înștiințați pe bază de invitație scrisă înmânată direct de ofițerul de control doping, potrivit anexelor nr. 2a) și 2b).

(2) Sportivii sunt înștiințați, în cazul controlului doping în afara competiției și în cazul testărilor țintă, fără aviz prealabil, în orice loc s-ar afla, pe bază de invitație scrisă înmânată de ofițerul de control doping, în ziua efectuării controlului doping.

(3) În cazul controlului doping, sportivul este însoțit permanent de către ofițerul de control doping, din momentul înmânării invitației până la finalizarea ședinței de recoltare.

(1) Sportivul semnează invitația, la cererea ofițerului de control doping, confirmând în acest fel acceptarea prezentării la testul doping.

(2) Dacă sportivul refuză să semneze invitația prevăzută la alin. (1), este informat de ofițerul de control doping cu privire la posibilele consecințe ale refuzului. Ofițerul de control doping consemnează refuzul în formularul suplimentar de raport - comentarii, iar Agenția inițiază cercetări privind o posibilă încălcare a reglementărilor anti-doping.

(1) În cazul în care ofițerul de control doping nu găsește sportivul la locul și în intervalul de timp comunicate Agenției în condițiile prevăzute la art. 51 din Legea nr. 227/2006, acesta are obligația să îl aștepte timp de o oră. Ofițerul de control doping consemnează în formularul suplimentar de raport - comentarii următoarele aspecte: momentul exact al sosirii sale, intervalul de timp în care a așteptat, detalii despre persoanele cu care a intrat în dialog, precum și conținutul conversației cu acestea.

(2) Agenția depune eforturi rezonabile pentru localizarea și înștiințarea sportivilor cu privire la efectuarea controlului doping, având dreptul să decidă transformarea unei testări fără aviz prealabil într-una cu aviz prealabil. Acest fapt se înregistrează la Direcția testare și programe social-educative din cadrul Agenției.

(3) După fiecare test neefectuat, Agenția înștiințează, prin poștă și/sau fax securizat, sportivul, clubul sportiv la care acesta este legitimat și federația sportivă națională de specialitate asupra acestui aspect.

(4) Înregistrarea a 3 teste neefectuate într-o perioadă de 18 luni se sancționează cu suspendare din activitatea sportivă de la minimum 3 luni la maximum 2 ani.

(5) Prin test neefectuat se înțelege o încălcare a reglementărilor anti-doping care implică absența sportivului de la locul și în intervalul de timp comunicate Agenției.

(1) Stabilirea identității unui sportiv selectat pentru testarea doping se face pe baza unui act de identitate, și anume: carte de identitate, pașaport, permis de conducere, carnet de student, legitimație de serviciu ori de sportiv sau orice alt document oficial prevăzut cu fotografia și numele sportivului.

(2) În lipsa unui document de identitate sportivul va fi recunoscut de reprezentant, iar ofițerul de control doping va consemna această situație în formularul suplimentar de raport - comentarii.

(1) În cazul controlului doping în competiție, sportivul are obligația de a se prezenta la stația de control doping cât mai curând posibil, în maximum 60 de minute de la semnarea invitației pentru testul doping. Sportivului i se poate acorda o perioadă de grație de 30 de minute.

(2) În situația în care sportivul nu se prezintă la control până la expirarea perioadei de grație, ofițerul de control doping consemnează acest fapt în formularul suplimentar de raport - comentarii, iar Agenția inițiază cercetări privind o posibilă încălcare a reglementărilor anti-doping.

(3) Orice situație care ar putea compromite testul, observată de ofițerul de control doping pe timpul supravegherii sportivului, se consemnează în formularul suplimentar de raport - comentarii, iar Agenția inițiază cercetări privind o posibilă încălcare a reglementărilor anti-doping.

(1) Agenția este responsabilă de desfășurarea ședinței de recoltare a probei biologice, prin observatorii și ofițerii de control doping delegați de Agenție.

(2) Ofițerul de control doping informează sportivul asupra drepturilor și obligațiilor care îi revin pe parcursul procesului de testare.

(1) Pe parcursul procesului de testare doping sportivul are următoarele drepturi:

a) de a avea un reprezentant;

b) de a solicita informații suplimentare cu privire la procesul de recoltare a probei;

c) de a solicita efectuarea de modificări corespunzătoare în procedura de recoltare a probei și ale echipamentului, în cazul sportivilor cu handicap.

(2) Sportivul, după ce a luat cunoștință și a semnat invitația pentru efectuarea testului doping, are dreptul de a solicita o amânare pentru următoarele situații:

a) participarea la ceremonia de premiere;

b) participarea la evenimente legate de mass-media;

c) participarea la alte competiții;

d) realizarea unor exerciții de relaxare;

e) administrarea unui tratament medical necesar;

f) solicitarea unui reprezentant;

g) încheierea unei ședințe de antrenament în desfășurare.

(3) Ofițerul de control doping consemnează în formularul suplimentar de raport - comentarii motivele amânării prezentării sportivului la stația de control doping și/sau motivele părăsirii de către sportiv a stației de control doping, iar Agenția inițiază cercetări privind o posibilă încălcare a reglementărilor anti-doping.

a) să se legitimeze;

b) să rămână permanent sub observația ofițerului de control doping din momentul înmânării invitației și până la finalizarea ședinței de recoltare;

c) să respecte procedura de recoltare a probei și să răspundă de eventualele încălcări ale reglementărilor anti-doping.

(1) Ședința de recoltare a probei se desfășoară în stația de control doping care trebuie să îndeplinească cerințele prevăzute la art. 23 alin. (1) din Legea nr. 227/2006 și să asigure intimitatea sportivilor, securitatea probelor recoltate și a echipamentului.

(2) În cazul controalelor doping în afara competiției, fără aviz prealabil, și a testărilor țintă, ședința de recoltare a probei poate avea loc la cea mai apropiată stație de control doping, la locurile de cazare ale sportivului în perioada de pregătire sau la domiciliul acestuia.

(1) Cerințele necesare amenajării stației de control doping sunt următoarele:

a) stația de control doping trebuie să fie situată lângă zona de antrenament sau de concurs și să fie clar semnalizată, iar traseul până la stație să fie prevăzut cu semne indicatoare;

b) stația de control doping este formată din 3 zone delimitate distinct: zona de așteptare, zona de lucru și zona de recoltare;

c) zona de așteptare este o cameră echipată cu: scaune și băuturi nealcoolice în ambalaje sigilate originale, exclusiv cele din carton;

d) zona de lucru este o cameră unde se desfășoară ședința de recoltare a probelor, prevăzută cu: un frigider pentru păstrarea probelor biologice, o masă și scaune;

e) zona de recoltare reprezintă un cabinet special amenajat cu două toalete separate și o chiuvetă, echipat cu materiale de igienizare care vor fi păstrate în anticamera toaletei.

(2) Dacă un sportiv decide să consume băuturi și/sau alimente aduse din afara stației, o va face pe propriul risc. Ofițerul de control doping trebuie să îl informeze că o face pe riscul său și consemnează acest lucru în formularul suplimentar de raport - comentarii, semnat și de sportiv.

a) un reprezentant al sportivului, ce asistă la ședința de recoltare a probei, cu excepția momentului în care sportivul emite proba de urină, când este însoțit numai de ofițerul de control doping;

b) în cazul unui sportiv minor, un reprezentant care să îl observe pe ofițerul de control doping atunci când sportivul emite proba de urină, dar fără ca acest reprezentant să observe în mod direct emiterea probei, în afara cazului în care sportivul minor solicită acest lucru;

c) în cazul unui sportiv cu handicap, un reprezentant al acestuia, ce asistă la ședința de recoltare a probei, cu excepția momentului în care sportivul emite proba de urină;

d) un observator din partea Agenției, după caz;

e) un observator din partea Agenției Mondiale Anti-Doping și a altor organizații internaționale anti-doping, după caz.

(1) În timpul desfășurării controlului doping se utilizează numai echipamente de recoltare a probei, recunoscute de către Agenția Mondială Anti-Doping.

(2) Documentele oficiale pe care le folosește ofițerul de control doping sunt următoarele:

a) procesul-verbal de predare-primire a truselor prevăzut în anexa nr. 3;

b) delegația emisă de Agenție prevăzută în anexa nr. 4;

c) invitația pentru testul doping în competiție prevăzută în anexa nr. 2a);

d) invitația pentru testul doping în afara competiției prevăzută în anexa nr. 2b);

e) formularul de control doping prevăzut în anexa nr. 5;

f) formularul suplimentar de raport - comentarii prevăzut în anexa nr. 6;

g) formularul suplimentar de raport - declarație referitoare la medicamente prevăzut în anexa nr. 7;

h) formularul de transport și predare a probelor doping prevăzut în anexa nr. 8.

(3) Materialele oficiale pe care le folosește ofițerul de control doping sunt următoarele:

a) trusă de testare cu elemente de siguranță intacte, fără semne de deteriorare, și care asigură faptul că identitatea sportivului nu poate fi divulgată prin folosirea echipamentului selectat de sportiv;

b) echipamente de recoltare a probei, care trebuie să fie sterile și sigilate înainte de utilizare;

c) instrumente pentru determinarea pH-ului și densității: hârtie pentru determinarea pH-ului și densității, sigilate și neexpirate, pH-metre și densitometre.

a) că nu sunt compromise sănătatea și siguranța sportivului și ale personalului de recoltare a probei;

b) îndeplinirea cerințelor standardului internațional pentru testare al Agenției Mondiale Anti-Doping în ceea ce privește calitatea și cantitatea probei, respectiv pH-ul între 5-7,5, densitatea specifică între 1,005 dacă se determină cu un densitometru sau 1,010 dacă se determină cu hârtie indicatoare de pH și densitate și 1,030 și o cantitate de minim 75 ml pe probă sau de minim 100 ml dacă se analizează și eritropoietina;

c) identificarea corectă și cu precizie a probei;

d) sigilarea în siguranță a probei.

(1) Ofițerul de control doping instruiește sportivul în vederea alegerii paharului de recoltare a probei biologice și a trusei cu cele două recipiente, A și B.

(2) Dacă sportivul nu este mulțumit de echipamentul ales, el poate alege un altul. Dacă sportivul nu este mulțumit de niciun echipament disponibil pentru a fi ales, ofițerul de control doping înregistrează acest fapt în formularul suplimentar de raport - comentarii.

(3) Dacă ofițerul de control doping nu este de acord cu opinia sportivului conform căreia toate echipamentele disponibile sunt nesatisfăcătoare, îi aduce la cunoștință sportivului că ședința de recoltare a probei trebuie continuată și consemnează acest fapt în formularul suplimentar de raport - comentarii.

(4) Dacă ofițerul de control doping este de acord cu motivele prezentate de sportiv referitoare la faptul că toate echipamentele disponibile pentru recoltare sunt nesatisfăcătoare, trebuie să oprească ședința de recoltare a probei de urină a sportivului și să înregistreze acest lucru în formularul suplimentar de raport - comentarii.

(1) Ofițerul de control doping verifică în fața sportivului dacă proba de urină emisă îndeplinește cerințele standardului internațional pentru testare în ceea ce privește cantitatea și calitatea.

(2) Ofițerul de control doping invită sportivul să repartizeze proba de urină astfel: o cantitate de minimum 30 ml în recipientul B și minimum 45 ml în recipientul A sau minimum 40 ml în recipientul B și 60 ml în recipientul A, dacă se analizează și eritropoietina, și să le sigileze. Sportivul trebuie să se asigure că o cantitate mică de urină a rămas în paharul de recoltare.

(1) Ofițerul de control doping verifică pH-ul și densitatea specifică în urina rămasă în paharul de recoltare, conform standardului internațional pentru testare.

(2) Dacă proba de urină emisă nu îndeplinește cerințele standardului internațional pentru testare, referitoare la calitate, ofițerul de control doping informează sportivul că este necesar să emită a doua probă de urină, ce reprezintă eșantionul adițional, utilizându-se un nou echipament.

(3) Procedura de recoltare a eșantionului adițional se desfășoară potrivit prevederilor art. 31-34.

(1) În cazul în care cantitatea de urină este insuficientă, sportivul este instruit de ofițerul de control doping să aleagă echipamentul utilizat în sigilarea probei parțiale, să îl deschidă, să toarne proba insuficientă în recipientul A și să îl sigileze. Ofițerul de control doping instruiește sportivul să verifice dacă recipientul a fost sigilat corespunzător și înregistrează în formularul de control doping volumul probei, ora sigilării acesteia, inițialele ofițerului de control doping și ale sportivului, precum și codul numeric al echipamentului utilizat în sigilarea probei parțiale.

(2) Ofițerul de control doping informează sportivul că trebuie să emită o probă suplimentară.

(3) Sportivul verifică înregistrarea corectă a codurilor numerice ale recipientului A și al echipamentului utilizat în sigilarea probei parțiale.

(4) Sportivul are responsabilitatea să dețină controlul asupra probei parțiale sigilate până în momentul în care acesta este pregătit să emită o probă suplimentară.

(5) Din momentul în care proba parțială a fost sigilată și până când sportivul este pregătit să emită proba suplimentară, acesta trebuie să rămână sub supraveghere permanentă și să i se ofere posibilitatea de a se hidrata.

(1) Procedura de recoltare a probei suplimentare se desfășoară în conformitate cu prevederile art. 31-34. Ofițerul de control doping instruiește sportivul în vederea alegerii paharului de recoltare a probei suplimentare.

(2) După emiterea probei suplimentare ofițerul de control doping verifică, împreună cu sportivul, integritatea sigiliului recipientului probei parțiale.

(3) Orice nereguli referitoare la integritatea sigiliului sunt înregistrate de către ofițerul de control doping în formularul suplimentar de raport - comentarii, iar Agenția inițiază cercetări privind o posibilă încălcare a reglementărilor anti-doping.

(1) La sfârșitul ședinței de recoltare a probei sportivul și/sau reprezentantul său, precum și ofițerul de control doping semnează formularul de control doping prevăzut în anexa nr. 5.

(2) Dacă sportivul refuză să semneze, ofițerul de control doping completează formularul suplimentar de raport - comentarii.

(3) Ofițerul de control doping trebuie să îi pună la dispoziție sportivului o copie a formularului de control doping.

(4) Ofițerul de control doping repartizează formularele prevăzute la art. 26 alin. (2) lit. c)-h) în plicuri separate pe care le sigilează și le predă Agenției, laboratorului de control doping și persoanei care a solicitat controlul.

(1) Ofițerul de control doping informează sportivul asupra procedurii de recoltare a probei de sânge, inclusiv asupra oricăror modificări ce pot interveni în cazul sportivilor cu handicap.

(2) Dispozițiile art. 31 se aplică în mod corespunzător.

(1) După ce setul de recipiente pentru recoltarea probei a fost selectat, ofițerul de control doping și sportivul trebuie să verifice că toate codurile numerice coincid și că acest cod numeric este înregistrat corect de către ofițerul de control doping.

(2) Dacă sportivul sau ofițerul de control doping constată existența unei neconcordanțe referitoare la codurile numerice, ofițerul de control doping îndrumă sportivul să aleagă alt set și înregistrează acest fapt în formularul suplimentar de raport - comentarii.

(1) Cantitatea de sânge prelevată trebuie să fie suficientă pentru a îndeplini cerințele analitice așa încât analizele să poată fi realizate.

(2) În situația în care cantitatea de sânge care poate fi prelevată de la sportiv din prima încercare este insuficientă, oficialul care se ocupă cu recoltarea probei sanguine va repeta procedura. Numărul maxim de încercări este 3.

(3) Dacă toate încercările eșuează, oficialul care se ocupă cu recoltarea probei sanguine informează ofițerul de control doping. Ofițerul de control doping trebuie să încheie recoltarea probei de sânge și să consemneze motivele pentru care a încheiat recoltarea în formularul suplimentar de raport - comentarii.

(1) Ofițerul de control doping, împuternicit de Agenție, are obligația de a depozita probele în genți speciale sigilate și de a le transporta în cel mai scurt timp posibil la laboratorul de control doping.

(2) Transportul se încheie cu predarea probelor la laboratorul de control doping în baza formularului de transport și predare a probelor doping prevăzut în anexa nr. 8.

(3) Formularul de control doping care însoțește probele la laborator nu conține datele de identificare ale sportivului.

(4) Agenția coordonează și răspunde de transportul probelor la laborator.

(5) Dacă primirea probelor cu documentația aferentă sau a documentației referitoare la recoltarea probelor nu este confirmată la destinație sau dacă integritatea ori identitatea probei ar fi putut fi compromisă în timpul transportului, lanțul de custodie va fi verificat de către Agenție. În această situație, Agenția va hotărî dacă proba respectivă va fi invalidată.

(1) Orice abatere de la procedura normală de recoltare a probei biologice și care poate determina o încălcare a reglementărilor anti-doping este consemnată de către ofițerul de control doping în formularul suplimentar de raport - comentarii, iar Agenția inițiază cercetări privind o posibilă încălcare a reglementărilor anti-doping.

(2) Rezultatul respectivei cercetări se comunică sportivului, federației sportive naționale, Agenției Naționale pentru Sport, Comitetului Olimpic și Sportiv Român, clubului sportiv și Agenției Mondiale Anti-Doping.

(1) În cazul sportivilor cu handicap, Agenția acceptă modificările necesare în procedura de recoltare a probei și ale echipamentului, în limita posibilităților. Toate modificările procedurii standard de recoltare a probei pentru sportivii cu handicap sunt înregistrate în formularul suplimentar de raport - comentarii de către ofițerul de control doping și raportate Agenției.

(2) Ofițerul de control doping are responsabilitatea delegată de către Agenție de a autoriza modificări de procedură atât timp cât acestea nu vor compromite identitatea, securitatea și integritatea probei.

(3) Sportivii cu handicap fizic, senzorial și intelectual au dreptul de a fi asistați de către reprezentanți.

(4) Când tipul de handicap impune utilizarea permanentă a unor recipiente de recoltare a urinei sau sonde de urină, înainte de a emite proba pentru testul doping, sportivului i se solicită să elimine urina existentă în asemenea sisteme.