LEGE Nr. 15 din 2 aprilie 1996

privind statutul și regimul refugiatilor în România

Parlamentul României adopta prezenta lege.

Capitolul 1 — Dispoziții generale ↑ Cuprins

Articolul 1

În România statutul de refugiat se acordă, la cerere, strainului care dovedește ca în țara sa de origine are temeri justificate de a fi persecutat pentru considerente de rasa, naționalitate, religie, apartenența la un anumit grup social sau pentru opiniile sale politice.

Prin termenul țara de origine, în cazul unei persoane care deține mai multe cetățenii, se înțelege fiecare țara al carei cetățean este, iar în cazul unei persoane fără cetățenie, țara în care aceasta își are domiciliul.

Strainul care obține statutul de refugiat în România se supune legislației române și convențiilor internaționale referitoare la statutul refugiatilor, la care România este parte.

Articolul 2

Statutul de refugiat se poate acorda din considerente umanitare și strainului care nu îndeplinește condițiile prevăzute la art. 1 alin. 1.

Articolul 3

Statutul de refugiat se acordă, la cerere, și sotiei sau, după caz, soțului și copiilor minori ai refugiatilor, cu excepția cazurilor în care aceste categorii de persoane se afla în una dintre situațiile prevăzute la art. 4

Articolul 4

Nu poate fi acordat statutul de refugiat strainului care:

a) a comis o infracțiune împotriva păcii sau omenirii ori o infracțiune în sensul convențiilor internaționale la care România este parte;

b) a comis în România, cu intenție, înainte sau după solicitarea acordării statutului de refugiat, o infracțiune pentru care legea prevede o pedeapsă cu închisoare mai mare de 3 ani, ori a savirsit, în afară tarii, o infracțiune grava de drept comun;

c) a comis fapte care sunt contrare Cartei Organizației Națiunilor Unite sau tratatelor și convențiilor internaționale privitoare la refugiati, la care România este parte;

d) are mai multe cetățenii și, fără un motiv real, bine întemeiat, nu a solicitat protecția uneia dintre țările al carei cetățean este;

e) prezintă, prin comportarea sa ori prin apartenența la o anumită organizație sau grupare, o amenințare pentru siguranța naționala sau ordinea publică în România.

Articolul 5

În perioada de conflicte armate în care România nu este angajata se poate acorda statutul de refugiat persoanelor care provin din zonele de conflict, atât cît permit posibilitățile și pe o perioadă determinata. Guvernul stabilește măsurile necesare rezolvarii unor asemenea situații și le supune de urgenta spre aprobare Parlamentului.

Capitolul 2 — Procedura acordării statutului de refugiat ↑ Cuprins

Articolul 6

Strainul care solicită acordarea statutului de refugiat în România se va adresa cu o cerere scrisă, motivată, fie unei misiuni diplomatice sau unui oficiu consular al României, fie Direcției generale a poliției de frontieră, străini, probleme de migrari și pașapoarte sau organelor sale teritoriale.

În cazul în care cererea este prezentată la un organ al poliției de frontieră, strainul este autorizat să între în România dacă poseda documente pentru trecerea frontierei și viza necesară, iar în lipsa acestora, dacă soseste direct din teritoriul unde viața sau libertatea sa este amenințată în sensul prevederilor art. 1.

Termenul de depunere a cererii pentru acordarea statutului de refugiat este de 10 zile de la intrarea în țara, dar nu mai tirziu de expirarea vizei.

Articolul 7

În cazul strainului minor, care nu a împlinit vârsta de 14 ani, formalitățile pentru acordarea statutului de refugiat vor fi îndeplinite de către reprezentantul sau legal.

Articolul 8

După primirea cererii pentru acordarea statutului de refugiat, Direcția generală a poliției de frontieră, străini, probleme de migrari și pașapoarte sau organele sale teritoriale examinează documentul prezentat de solicitant pentru trecerea frontierei și eliberează acestuia un act doveditor care tine loc de document temporar de identitate în România.

Cererea pentru acordarea statutului de refugiat, depusa la misiunea diplomatică sau la oficiul consular al României în străinătate, se trimite Direcției generale a poliției de frontieră, străini, probleme de migrari și pașapoarte, care eliberează documentul temporar de identitate persoanei în cauza.

Dacă solicitantul nu dispune de mijloace materiale necesare, organul la care a fost depusa cererea îi stabilește locul de reședința și îi eliberează un document în baza căruia persoana în cauza să poată călători gratuit până la locul respectiv. În aceasta situație, pe durata procedurii prevăzute pentru soluționarea cererii pentru acordarea statutului de refugiat, solicitantului i se asigura asistența necesară pentru întreținere.

Pentru motive justificate de interesul public, ocrotirea securității naționale, siguranței publice, menținerea ordinii publice, protecția sănătății și moralității publice, protecția drepturilor și libertăților altor persoane - chiar dacă strainul are mijloacele materiale necesare pentru întreținere -, organul teritorial al Direcției generale a poliției de frontieră, străini, probleme de migrari și pașapoarte, la care a fost depusa cererea, poate stabili acestuia un loc de reședința și poate dispune transportarea lui cu însoțitor în acel loc.

Articolul 9

Intervievarea solicitantului și analizarea motivelor invocate pentru acordarea statutului de refugiat sunt de competența unei comisii numite de Guvern și formate din reprezentanți ai Ministerului de Interne, Ministerului Afacerilor Externe și Ministerului Muncii și Protecției Sociale. La lucrările comisiei poate asista reprezentantul în România al Inaltului Comisariat O.N.U. pentru Refugiati.

Organele menționate la art. 6 vor inainta comisiei, în termen de 10 zile, cererea pentru acordarea statutului de refugiat și actele utile soluționării cauzei.

Lucrările de evidenta și secretariat ale comisiei sunt asigurate de Oficiul pentru refugiati din cadrul Direcției generale a poliției de frontieră, străini, probleme de migrari și pașapoarte.

Comisia hotărăște asupra admiterii sau respingerii cererii în termen de 30 de zile de la primirea acesteia.

Articolul 10

Strainul care solicită acordarea statutului de refugiat, până la soluționarea cererii sale, are următoarele obligații:

a) să prezinte, în scris, cererea motivată cu datele indicate de organul la care o depune;

b) sa predea documentul pentru trecerea frontierei, urmînd sa primească actul prevăzut la art. 8 alin. 1;

c) sa răspundă la chemările organelor cu atribuții în acordarea statutului de refugiat și sa furnizeze acestora informații complete și reale cu privire la persoana și la cererea sa;

d) sa nu părăsească localitatea de reședința fără autorizarea organului la care a depus cererea ori a comisiei prevăzute la art. 9;

e) să se prezinte la examenele medicale ce îi sunt stabilite;

f) să aibă o conduita corecta și civilizata și să respecte legile statului român și măsurile dispuse de organele competente române în materie de refugiati.

Cetățeanul străin, solicitant al statutului de refugiat, până la soluționarea cererii, are dreptul la documentul temporar de identitate, asigurarea transportului până la locul de reședința și asistența necesară pentru întreținere, în condițiile prevăzute la art. 8.

Articolul 11

Comisia va respinge cererea pentru acordarea statutului de refugiat, dacă solicitantul:

a) nu îndeplinește condițiile prevăzute la art. 1 alin. 1;

b) se afla în una dintre situațiile prevăzute la art. 4;

c) nu oferă, cu rea-credința, toate datele și informațiile necesare organelor române competente în soluționarea cererii;

d) incearca să obțină statutul de refugiat prezentind date sau informații eronate;

e) nu respecta obligațiile prevăzute la art. 10;

f) are acordat statutul de refugiat de către o alta țara, față de care nu poate invoca aplicarea prevederilor art. 1 alin. 1.

Articolul 12

Admiterea sau respingerea cererii pentru acordarea statutului de refugiat se face prin hotărâre motivată, care se comunică de îndată solicitantului. Comunicarea se face în scris.

Articolul 13

Hotărârea comisiei poate fi atacată cu contestație de către titularul cererii pentru acordarea statutului de refugiat, în termen de 10 zile de la comunicare.

Contestația se judeca în procedura de urgenta de către judecătoria în raza căreia își are sediul comisia sau de către judecătoria în a carei raza teritorială își are reședința contestatarul. Contestația se judeca în complet de doi judecători, cu participarea obligatorie a procurorului.

Împotriva sentinței judecătoriei, contestatarul sau procurorul poate declara recurs în termen de 5 zile de la pronunțare - pentru cei prezenți la judecata - sau de la comunicare - pentru cei lipsa. Hotărârea pronunțată în recurs este definitivă și irevocabilă.

La cererea contestatarului instanța poate dispune ședința secreta.

Contestatarul poate fi asistat sau reprezentat de avocat și i se asigura de către instanța, în mod gratuit, interpret.

Procedurile prevăzute în prezenta lege sunt scutite de taxe de timbru.

Articolul 14

După rămînerea definitivă a hotărârii prin care s-a respins cererea pentru acordarea statutului de refugiat persoanei în cauza, dacă aceasta rămâne în continuare pe teritoriul României, i se aplică dispozițiile Legii privind regimul străinilor în România.

O noua cerere pentru acordarea statutului de refugiat poate fi depusa numai în cazul în care au dispărut motivele care au determinat respingerea solicitării anterioare.

Capitolul 3 — Drepturile și obligațiile refugiatilor ↑ Cuprins

Articolul 15

Statutul de refugiat conferă beneficiarului următoarele drepturi:

a) sa ramina pe teritoriul României și să obțină documentele corespunzătoare pentru dovedirea identității și pentru trecerea frontierei;

b) să-și aleagă locul de reședința și sa circule liber, în condițiile stabilite de lege pentru străini;

c) să fie angajat de persoane fizice sau juridice, sa exercite profesiuni libere, să efectueze acte de comerț și alte acte juridice, în condițiile legii;

d) să fie salarizat și sa beneficieze de celelalte drepturi materiale ce decurg din activitățile desfășurate, precum și de asigurări sociale, în condițiile legii;

e) să urmeze învățământul primar în condițiile stabilite de lege pentru cetățenii români și celelalte forme de învățământ în aceleași condiții stabilite pentru cetățenii străini;

f) sa beneficieze de un tratament la fel de favorabil ca și cel acordat cetățenilor români în ceea ce privește libertatea de a practica propria religie și de instruire religioasă a copiilor săi;

g) accesul liber la instanțele de judecată și la asistența administrativă;

h) de a nu fi expulzat sau returnat decît pentru ratiuni de siguranță naționala sau de ordine publică, iar atunci când se dispun aceste măsuri, cel în cauza nu poate fi trimis în teritorii unde viața sau libertatea i-ar fi amenințată pe motive de rasa, religie, naționalitate, apartenența la un anumit grup social sau opinii politice;

i) sa primească, la cerere, în limitele disponibilităților financiare ale statului, un ajutor rambursabil stabilit la nivelul unui salariu minim pe economie, pentru o perioadă de maximum 6 luni, dacă, din motive obiective, este lipsit de mijloacele de existenta necesare. Pentru motive bine întemeiate, acest ajutor poate fi prelungit pentru încă o perioadă de cel mult 3 luni.

Articolul 16

Beneficiarul statutului de refugiat are următoarele obligații:

a) sa cunoască și să respecte Constituția României, legile și celelalte acte normative emise de autoritățile române;

b) să aibă o conduita corecta și civilizata, să respecte măsurile stabilite de organele competente române în materie de refugiati și sa răspundă la solicitarile acestora;

c) sa evite provocarea oricăror stări conflictuale sau incidente cu populația, ori comiterea unor acte ce pot aduce atingere legii penale;

d) să se supună regulilor privind regimul juridic al străinilor, în măsura în care legea nu dispune altfel;

e) sa ramburseze ajutorul primit potrivit art. 15 lit. i), dacă a realizat venituri care permit acest lucru, fără a fi afectată întreținerea sa și a familiei sale. Sumele rambursate se fac venit la bugetul de stat.

Capitolul 4 — Retragerea și anularea statutului de refugiat ↑ Cuprins

Articolul 17

Statutul de refugiat va fi retras strainului care se afla în una dintre următoarele situații:

a) a redobândit, prin proprie voința, cetățenia pierdută sau a dobândit o noua cetățenie și se bucura de protecția tarii al carei cetățean a devenit;

b) a redobândit, prin proprie voința, protecția tarii sale de origine;

c) s-a restabilit, prin proprie voința, în țara pe care a părăsit-o datorită unei temeri de persecutie, conform prevederilor art. 1 alin. 1;

d) poate beneficia de protecția tarii al carei cetățean este, deoarece motivele pentru acordarea statutului de refugiat au încetat sa existe, chiar înăuntrul termenului prevăzut de art. 22;

e) nu are nici o cetățenie și se poate reintoarce în țara în care are domiciliul, deoarece motivele care stau la baza acordării statutului de refugiat au încetat sa existe;

f) a renunțat, în scris, personal sau, în cazul minorului sub 14 ani, prin reprezentantul sau legal, al acest statut;

g) i s-a aprobat stabilirea domiciliului în România sau i s-a acordat cetățenia română.

Articolul 18

Statutul de refugiat poate fi anulat, dacă:

a) acordarea acestui statut s-a făcut în baza unor declarații false ale solicitantului sau obținute de către acesta în mod fraudulos;

b) după acordarea statutului de refugiat, strainul a savirsit una dintre faptele prevăzute la art. 4 ori s-a descoperit ca a savirsit o asemenea fapta înainte de rămînerea definitivă a hotărârii prin care i s-a acordat acest statut.

Articolul 19

Retragerea și anularea statutului de refugiat se dispun prin hotărâre a comisiei prevăzute la art. 9, la propunerea Direcției generale a poliției de frontieră, străini, probleme de migrari și pașapoarte.

Aceste măsuri nu produc efecte cu privire la membrii de familie ai persoanei față de care au fost dispuse.

Articolul 20

Dispozițiile art. 12, 13 și 14 se aplică în mod corespunzător și în situația retragerii sau anulării statutului de refugiat.

Articolul 21

Strainul căruia i s-a retras sau i s-a anulat statutul de refugiat va fi tratat potrivit dispozițiilor legale privind regimul juridic al străinilor în România.

Acesta nu va putea fi trimis în țara în care viața ori libertatea i-ar fi pusă în pericol pentru motivele menționate la art. 1 alin. 1.

Se exceptează de la dispozițiile alin. 2 strainul căruia i s-a anulat statutul de refugiat și care, prin faptele sale, pune în pericol ori ameninta cu punerea în pericol siguranța naționala sau ordinea publică în România.

Capitolul 5 — Dispoziții finale ↑ Cuprins

Articolul 22

Statutul de refugiat se acordă pe o perioadă de 3 ani de la data aprobării cererii. Prelungirea acestui statut poate fi solicitată, examinata și soluționată în aceleași condiții ca cererea inițială. Prelungirea se va putea acorda pentru o durată de 2 ani de la data încetării statutului de refugiat acordat.

Strainul care, după încetarea statutului de refugiat, rămâne în continuare pe teritoriul României, va fi tratat potrivit dispozițiilor legale privind regimul juridic al străinilor.

Articolul 23

Procedura de acordare a statutului de refugiat se aplică și străinilor care au obținut permisiunea de ședere pe teritoriul României, pentru motivele prevăzute la art. 1 alin. 1, înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi.

Articolul 24

Statutul personal al refugiatului este reglementat de legea tarii unde își are domiciliul sau, în lipsa unui domiciliu, de legea tarii unde își are reședința.

Articolul 25

Ministerul de Interne poate aproba refugiatului solicitant, în timpul șederii sale pe teritoriul României, în funcție de gradul integrării sale în societate, stabilirea domiciliului în România în condițiile Legii privind regimul străinilor în România.

Articolul 26

Sumele reprezentind cheltuielile ocazionate de aplicarea art. 15 lit. i) din prezenta lege vor fi alocate Ministerului Muncii și Protecției Sociale, pe baza fundamentarilor prezentate, din Fondul de rezerva bugetară la dispoziția Guvernului, în primul an de aplicare a prezentei legi; în continuare, fondurile necesare vor fi cuprinse în bugetul de stat.

Articolul 27

Pentru aplicarea prevederilor prezentei legi se vor înființa, în subordinea Ministerului de Interne, centre de primire, triere și cazare a persoanelor solicitante a statutului de refugiat.

Fondurile bănești necesare pentru înființarea și funcționarea centrelor, precum și pentru acoperirea altor cheltuieli ocazionate de procedurile acordării statutului de refugiat, se asigura din bugetul de stat și vor fi alocate Ministerului de Interne.

Articolul 28

În vederea aplicării prezentei legi, Guvernul va emite o hotărâre în termen de 30 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României.

Articolul 29

Prezenta lege intră în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României.

Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 29 februarie 1996, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României.

p. PREȘEDINTELE SENATULUI

RADU VASILE

Această lege a fost adoptată de Camera Deputaților în ședința din 7 martie 1996, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României.

PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR

ADRIAN NASTASE

-----------

Capitolul 1 — Dispoziții generale ↑ Cuprins

Capitolul 2 — Procedura acordării statutului de refugiat ↑ Cuprins

Capitolul 3 — Drepturile și obligațiile refugiatilor ↑ Cuprins

Capitolul 4 — Retragerea și anularea statutului de refugiat ↑ Cuprins

Capitolul 5 — Dispoziții finale ↑ Cuprins

Cookie-uri