REGULAMENTUL din 1 martie 2007

(1) Institutul Național al Magistraturii, denumit în continuare Institut, este organizat și funcționează potrivit Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare, precum și potrivit prevederilor prezentului regulament.

(2) Institutul este instituție publică aflată sub coordonarea Consiliului Superior al Magistraturii.

(3) Institutul are personalitate juridică și sediul în municipiul București.

(4) Institutul realizează formarea profesională inițială a judecătorilor și procurorilor, formarea profesională continuă a judecătorilor și procurorilor în funcție, precum și formarea formatorilor, în condițiile legii.

(5) Institutul nu face parte din sistemul național de învățământ și educație și nu este supus dispozițiilor legale referitoare la acreditarea instituțiilor de învățământ superior și recunoașterea diplomelor.

(1) Structura organizatorică a Institutului include:

(2) În cadrul Departamentului de formare profesională continuă funcționează Compartimentul de formare profesională continuă descentralizată.

(3) În cadrul Direcției economico-financiare și administrative funcționează Serviciul financiar-contabilitate, Serviciul administrativ și Biroul resurse umane, documentare și arhivă.

(3^1) Compartimentul de psihologie a personalului funcționează în subordinea directorului Institutului Național al Magistraturii.

(4) Structurile organizatorice prevăzute la alin. (1) colaborează în vederea îndeplinirii atribuțiilor ce le revin. Personalul acestora exercită atribuțiile stabilite prin fișa postului, întocmită de conducătorul structurii și aprobată de directorul Institutului.

(1) Consiliul științific este format din 13 membri după cum urmează: un judecător al Înaltei Curți de Casație și Justiție; un procuror de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție; un judecător al Curții de Apel București; un procuror de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București; 3 profesori universitari de la Facultatea de Drept a Universității din București, Facultatea de Drept a Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași și Facultatea de Drept a Universității "Babeș-Bolyai" din Cluj-Napoca; 3 reprezentanți aleși ai personalului de instruire din cadrul Institutului; un reprezentant al auditorilor de justiție; un reprezentant al asociațiilor profesionale, legal constituite, ale judecătorilor și procurorilor, precum și directorul Institutului.

(2) Durata mandatului membrilor Consiliului științific este de 3 ani și poate fi reînnoit, cu excepția reprezentantului auditorilor de justiție, care este ales pentru un an.

(3) Consiliul științific este convocat de către directorul Institutului sau, după caz, o treime din numărul membrilor săi, Consiliul pedagogic ori de Consiliul Superior al Magistraturii.

(4) Ședințele Consiliului științific sunt prezidate de către directorul Institutului, iar în lipsa acestuia, de către unul dintre membrii Consiliului științific, desemnat de acesta.

(1) Desemnarea judecătorilor și procurorilor în Consiliul științific se face dintr-o listă de 3 propuneri, înaintată Consiliului Superior al Magistraturii de către colegiile de conducere ale instanțelor și parchetelor prevăzute la art. 4 alin. (1).

(2) Profesorii universitari de la Facultatea de Drept a Universității din București, Facultatea de Drept a Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași și Facultatea de Drept a Universității "Babeș-Bolyai" din Cluj-Napoca vor fi recomandați de decanatele celor 3 facultăți, la solicitarea Institutului, transmisă cu 3 luni înainte de expirarea mandatelor.

(3) Reprezentanții personalului de instruire din cadrul Institutului sunt aleși prin vot secret, în adunarea generală a acestuia, convocată și prezidată de directorul Institutului.

(4) Reprezentantul auditorilor de justiție este ales prin vot secret, în adunarea generală a auditorilor de justiție, convocată și prezidată de directorul Institutului. Alegerea se face în cel mult 30 de zile de la începutul anului de învățământ.

(5) Reprezentantul asociațiilor profesionale, legal constituite, ale judecătorilor și procurorilor este desemnat de Consiliul Superior al Magistraturii dintre propunerile formulate de aceste asociații. Criteriile de selecție a candidaților se stabilesc prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, după consultarea tuturor asociațiilor profesionale, legal constituite, ale judecătorilor și procurorilor.

(1) Consiliul științific hotărăște asupra problemelor care privesc organizarea și funcționarea Institutului.

(2) Consiliul științific are următoarele atribuții:

(3) Consiliul științific hotărăște asupra oricăror alte probleme care privesc organizarea și funcționarea Institutului, stabilite de lege, regulamente ori de Consiliul Superior al Magistraturii.

(1) Consiliul științific își desfășoară activitatea în prezența a două treimi din numărul membrilor săi și adoptă hotărâri cu votul majorității membrilor prezenți.

(2) Ședințele Consiliului științific sunt ordinare sau extraordinare.

(3) Consiliul științific se întrunește lunar în ședință ordinară.

(4) Lucrările ședinței se înregistrează și se consemnează într-un proces-verbal care va fi semnat de participanții la ședință.

(5) Hotărârile Consiliului științific se semnează de directorul Institutului sau, după caz, de membrul desemnat care a prezidat ședința.

(1) Consiliul pedagogic este organul consultativ al Consiliului științific.

(2) Din Consiliul pedagogic fac parte directorul și directorii adjuncți ai Institutului, șefii de catedră, titularii de disciplină, precum și 2 reprezentanți ai coordonatorilor de practică, unul pentru grupele de judecători și unul pentru grupele de procurori.

(3) Cei 2 reprezentanți ai coordonatorilor de practică sunt aleși o dată la 3 ani, în adunările generale ale acestora, convocate și prezidate de directorul Institutului.

(1) Consiliul pedagogic se întrunește lunar sau ori de câte ori este necesar, la convocarea directorului Institutului sau a unei treimi din numărul membrilor săi.

(2) Consiliul pedagogic își desfășoară activitatea în prezența a cel puțin jumătate plus unu din numărul membrilor săi și adoptă hotărâri cu majoritatea voturilor membrilor prezenți.

(3) Lucrările Consiliului pedagogic sunt conduse de directorul Institutului, iar în lipsa acestuia, de către unul dintre directorii adjuncți.

(4) Lucrările Consiliului pedagogic se înregistrează și se consemnează într-un proces-verbal, semnat de participanții la ședință.

(5) Hotărârile Consiliului pedagogic se semnează de persoana care a prezidat ședința.

(1) Directorul Institutului și directorii adjuncți sunt numiți pentru un mandat de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii, de Consiliul Superior al Magistraturii, din rândul personalului de instruire de specialitate juridică al Institutului, al judecătorilor și procurorilor sau al cadrelor didactice din învățământul superior juridic, acreditat potrivit legii.

(2) Funcțiile de director sau de director adjunct vacante se publică pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii și Institutului Național al Magistraturii.

(3) Candidaturile pentru ocuparea funcțiilor de conducere prevăzute la alin. (1) se depun la sediul Consiliului, în termen de 30 zile de la data afișării, însoțite de un curriculum vitae, un plan managerial privitor la exercitarea atribuțiilor specifice funcției, precum și de orice alte acte considerate relevante.

(4) În termen de 10 zile de la expirarea termenului pentru depunerea candidaturilor, Direcția de resurse umane și organizare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii întocmește un referat privind îndeplinirea condițiilor prevăzute la alin. (1), pe care îl înaintează de îndată Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, împreună cu dosarul candidatului.

(5) În vederea numirii în funcție, candidații susțin un interviu în fața Plenului Consiliului Superior al Magistraturii. Interviul constă în susținerea planului managerial și are ca scop verificarea aptitudinilor manageriale ale candidaților, urmând a fi avute în vedere, în principal, capacitatea de organizare, capacitatea rapidă de decizie, rezistența la stres, autoperfecționarea, capacitatea de analiză, sinteză, previziune, strategie și planificare pe termen scurt, mediu și lung, inițiativa și capacitatea de adaptare rapidă. Candidatul declarat admis la interviu va fi numit în funcția de conducere prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.

(6) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii poate dispune delegarea persoanelor enumerate la alin. (1), cu acordul acestora, în funcțiile de director, respectiv director adjunct, pe o perioadă determinată, până la ocuparea posturilor prin concurs. Dispozițiile alin. (5) se aplică în mod corespunzător.

(7) Judecătorii și procurorii numiți sau delegați în funcțiile de conducere prevăzute la alin. (1) vor fi detașați la Institutul Național al Magistraturii, în condițiile legii.

(8) Directorul Institutului și adjuncții acestuia pot fi revocați din funcție de Consiliul Superior al Magistraturii, în conformitate cu dispozițiile art. 51 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care se aplică în mod corespunzător.

(9) Directorul economic este numit și revocat din funcție în condițiile legii.

(1) Directorul Institutului are, în principal, următoarele atribuții:

(2) Directorul Institutului exercită orice alte atribuții prevăzute de lege sau regulamente ori stabilite de Consiliul Superior al Magistraturii sau de Consiliul științific al Institutului.

(3) Directorul Institutului poate delega directorilor adjuncți o parte din atribuțiile sale.

(1) Directorii adjuncți ai Institutului au, în principal, următoarele atribuții:

(2) Directorii adjuncți exercită orice alte atribuții prevăzute de lege sau regulamente ori stabilite de Consiliul Superior al Magistraturii, Consiliul științific sau de directorul Institutului.

(3) Directorul Institutului stabilește, prin decizie, atribuțiile fiecărui director adjunct.

(1) Directorul economic conduce activitatea Direcției economico-financiare și administrative.

(2) Atribuțiile directorului economic sunt stabilite prin decizie de către directorul Institutului.

(1) Șefii structurilor organizatorice prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. b), c), e) și g) sunt numiți pentru un mandat de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii, de directorul Institutului, din rândul personalului de specialitate juridică al Institutului, asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și al judecătorilor și procurorilor detașați în cadrul Institutului, urmând a fi validați de Consiliul științific.

(2) Funcțiile de conducere vacante prevăzute la alin. (1) se publică pe pagina de internet a Institutului Național al Magistraturii cu cel puțin 3 luni anterior expirării mandatelor.

(3) Candidaturile pentru ocuparea funcțiilor de conducere prevăzute la alin. (1) se depun la sediul Institutului, în termen de 30 zile de la data publicării, însoțite de un curriculum vitae, un plan managerial privitor la exercitarea atribuțiilor specifice funcției, precum și de orice alte acte considerate relevante. Candidații înscriși vor susține planul managerial în fața directorului Institutului.

(4) Șefii structurilor organizatorice prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. h) și alin. (3) sunt numiți, în condițiile legii, din rândul funcționarilor publici.

(5) Revocarea șefilor structurilor organizatorice menționate la alin. (1) se dispune de directorul Institutului, în situația exercitării necorespunzătoare a atribuțiilor manageriale, precum și în cazul aplicării unei sancțiuni disciplinare, urmând ca această măsură să fie validată de Consiliul științific.

(6) Revocarea șefilor structurilor organizatorice menționate la alin. (4) se dispune în condițiile legii.

(1) Durata formării profesionale a auditorilor de justiție este de 2 ani. După absolvirea primului an de studiu auditorii de justiție optează, în ordinea mediilor și în raport cu numărul posturilor stabilite de Consiliul Superior al Magistraturii, pentru funcția de judecător sau procuror.

(2) Proiectul programului de formare profesională a auditorilor de justiție se elaborează anual în cadrul Departamentului de formare profesională inițială, după consultarea personalului de instruire al Institutului, apoi se supune spre analiza Consiliului pedagogic și spre avizarea Consiliului științific.

(3) Programul de formare profesională prevăzut la alin. (2) se aprobă de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Consiliului științific.

(4) Programul de formare profesională a auditorilor de justiție cuprinde în mod obligatoriu disciplinele de studiu, numărul de ore alocat conferințelor și seminarelor alocate pentru fiecare disciplină, stagiile de practică ce urmează a fi efectuate și modalitatea de evaluare.

(5) Pe baza programului de formare profesională a auditorilor de justiție, în cadrul catedrelor se elaborează programele analitice pentru fiecare disciplină, cu precizarea temelor și subtemelor, a numărului de ore alocat pentru fiecare dintre acestea, precum și a detaliilor privind evaluarea specifică fiecărei discipline.

(1) În primul an de studii formarea profesională a auditorilor de justiție se axează pe aprofundarea cunoștințelor necesare pentru profesiile de judecător și procuror, conform programului de formare.

(2) Media finală a primului an de studiu reprezintă media aritmetică a notelor obținute la fiecare materie la care se acordă notă.

(1) Activitatea auditorilor de justiție din cel de-al doilea an de studiu se axează pe efectuarea unor stagii de practică, în cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, precum și în cadrul altor instituții, sub îndrumarea coordonatorilor de practică sau a persoanelor de contact din cadrul respectivelor instituții, alternativ cu modulele stabilite conform programului de formare profesională inițială.

(2) Stagiile de practică, desfășurate la alte instituții, naționale și internaționale, vor avea o durată minimă totală de 15 zile.

(3) Coordonatorii de practică sunt judecători și procurori de la instanțe și, respectiv, parchete, ce fac parte din personalul de instruire al Institutului. Coordonatorii sunt propuși spre recrutare de Consiliul științific, în urma parcurgerii unor proceduri de selecție, și numiți de Consiliul Superior al Magistraturii.

(4) Auditorii de justiție din cel de-al doilea an de studiu vor primi o notă reprezentând evaluarea continuă a activității din stagiul de la instanțe, pentru grupele de judecători, respectiv a activității din stagiul de la parchete, pentru grupele de procurori.

(5) Pe perioada stagiului, auditorii completează caietul de practică, în conformitate cu structura aprobată de Consiliul științific la începutul fiecărui an. Evaluarea caietelor de practică se realizează de o comisie formată dintr-un coordonator de practică și un formator.

(6) Auditorii de justiție din cel de-al doilea an de studiu continuă, în paralel cu stagiile de practică, formarea în cadrul Institutului, conform programului de formare profesională inițială, sub formă de module, cu caracter preponderent practic.

(7) Auditorii de justiție din cel de-al doilea an de studiu susțin testări la terminarea fiecărui modul, conform programului de formare profesională inițială.

(8) Nota acordată auditorilor de justiție la sfârșitul celui de-al doilea an de studiu reprezintă media aritmetică dintre media notelor obținute la testările menționate la alin. (7), nota la evaluarea continuă menționată la alin. (4) și nota la caietul de practică menționat la alin. (5).

(1) Formatorii sunt obligați să respecte programa analitică și orarul. În mod excepțional, modificarea orarului și a programei analitice sau înlocuirea formatorilor se poate face de directorul Institutului, cu acordul Consiliului științific.

(2) În scopul asigurării pregătirii unitare a auditorilor de justiție, formatorii sunt organizați în catedre, în raport cu disciplinele în care sunt specializați, conducerea Institutului stabilind disciplinele care intră în componența fiecărei catedre.

(3) În cadrul fiecărei catedre se organizează lunar sau ori de câte ori este nevoie ședința membrilor acesteia, la convocarea titularului de disciplină sau a conducerii Institutului.

(4) Titularul de disciplină coordonează activitatea catedrei în ceea ce privește elaborarea programelor analitice, a planurilor de seminar și a materialelor de formare utilizate, precum și organizarea evaluărilor auditorilor de justiție, revizuirea și avizarea tematicii/bibliografiei la concursurile și examenele date în competența Institutului.

(5) Titularul de disciplină poate face parte din comisiile de recrutare a personalului de instruire și participă la procesul de evaluare a membrilor catedrei.

(1) Personalul de instruire evaluează activitatea desfășurată de auditorii de justiție, prin acordarea de note sau, după caz, calificative, într-o fișă individuală.

(2) Criteriile de evaluare se aprobă de Consiliul științific al Institutului, la propunerea Consiliului pedagogic.

(3) Abrogat.

(4) Nota minimă admisă la evaluarea continuă aferentă fiecărei discipline din anul I de studiu, respectiv a programului de stagiu din anul II, precum și la fiecare dintre evaluările finale aferente fiecărei discipline este 5.

(5) Auditorii de justiție au dreptul să ceară recorectarea lucrărilor în termen de 48 de ore de la afișarea rezultatelor la sediul Institutului. Cererea de recorectare trebuie să conțină motivele pe care se întemeiază, prin raportare la baremul afișat.

(6) Cu excepția situației în care nota este rezultatul fraudei, în situația în care nu s-a obținut nota minimă prevăzută la alin. (4), pentru evaluările finale aferente fiecărei discipline auditorul va mai putea fi examinat o singură dată. Nepromovarea la cea de-a doua examinare scrisă atrage exmatricularea din Institut, în baza hotărârii Consiliului științific. În situația în care nu s-a obținut nota minimă admisă la evaluarea continuă aferentă fiecărei discipline din anul I de studiu, respectiv la evaluarea continuă aferentă programului de stagiu din anul II, auditorul va fi exmatriculat din Institut în baza hotărârii Consiliului științific.

(1) Constituie fraudă utilizarea sau înlesnirea utilizării oricăror surse de informare nepermise la examenul respectiv, precum și deținerea în vederea utilizării nepermise a oricăror dispozitive de comunicare la distanță.

(2) Frauda va fi consemnată într-un proces verbal de către persoana care o constată. Procesul-verbal se înaintează titularului de disciplină.

(3) Titularul de disciplină sau persoana desemnată de acesta, după ascultarea auditorului de justiție și, dacă este cazul, a altor persoane, aplică sancțiunea eliminării din examen și acordarea notei zero, dacă se constată existența unei fraude.

(4) Cu privire la aplicarea sancțiunii, titularul de disciplină sau persoana desemnată de acesta încheie un proces-verbal care cuprinde și declarațiile persoanelor ascultate în condițiile alin. (3). Procesul-verbal se întocmește în două exemplare.

(5) În cazul în care titularul de disciplină sau persoana desemnată de acesta decide că nu a existat fraudă în sensul alin. (1), auditorul de justiție susține din nou examenul, la o dată ulterioară.

(6) Abrogat.

(7) Procesul-verbal de sancționare a fraudei se înmânează sau, după caz, se comunică de îndată auditorului de justiție.

(8) Auditorul de justiție poate contesta procesul-verbal de sancționare a fraudei. Contestația trebuie să cuprindă motivele pe care se întemeiază și se depune în termen de 5 zile de la înmânarea sau, după caz, comunicarea procesului-verbal de sancționare sau de la data întocmirii procesului-verbal în care se consemnează refuzul de primire. Contestația se soluționează de către Consiliul științific al Institutului Național al Magistraturii.

(9) În situația în care Consiliul științific admite contestația, auditorul de justiție mai poate susține o dată proba de la care a fost eliminat.

(10) Abrogat.

(11) Procesele-verbale de constatare a fraudei și, respectiv, de sancționare a fraudei se atașează fișei personale a auditorului de justiție în perioada de formare în cadrul Institutului Național al Magistraturii, inserată în dosarul profesional al acestuia.

(12) Dispozițiile prezentului articol se aplică și în cazul celorlalte lucrări scrise avute în vedere în cadrul evaluării continue.

(1) Compartimentul de psihologie a personalului este constituit potrivit Legii nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului Psihologilor din România, cu modificările ulterioare.

(2) Psihologii care fac parte din compartimentul prevăzut la alin. (1) sunt selectați dintre psihologii atestați, în condițiile legii, în specialitatea «psihologia muncii și organizațională». Pot fi selectați și psihologi înscriși în Registrul unic al psihologilor cu drept de liberă practică din România ce dețin un atestat în specialitatea «psihologie clinică», aceștia având obligația de a obține atestarea în specialitatea «psihologia muncii și organizațională» în termen de cel mult un an de la momentul angajării lor.

(3) Psihologii încadrați la nivelul Institutului exercită următoarele atribuții:

(4) Cel puțin o dată la 3 ani, compartimentul de psihologie realizează o analiză a activităților organizaționale la nivelul Institutului pentru diagnosticarea eventualelor disfuncționalități sistemice, în scopul eficientizării și ameliorării condițiilor de muncă; analiza este înaintată conducerii Institutului, în vederea luării măsurilor care se impun. O astfel de analiză poate fi realizată oricând, la solicitarea directorilor Institutului.

(5) Compartimentul de psihologie organizează, trimestrial, sesiuni de dezvoltare a abilităților psihologice specifice pentru personalul propriu.

(6) Psihologii au obligația de a păstra confidențialitatea datelor obținute sau deținute în exercitarea funcției.

(7) Psihologii gestionează și arhivează probele psihologice aplicate, rezultatele și orice alte documente în legătură cu acestea, precum și însemnările ce au legătură cu exercitarea atribuțiilor.

(8) În situația în care, în exercitarea atribuțiilor specifice, psihologul identifică existența unor potențiali factori de risc psihosociali în privința personalului Institutului, aduce acest lucru la cunoștința directorului Institutului.

(9) Compartimentul de psihologie întocmește un raport anual asupra activității sale, pe care îl prezintă directorului Institutului.

(1) Auditorii de justiție au, în principal, următoarele drepturi:

(2) Auditorii de justiție au orice alte drepturi prevăzute de lege sau de regulamente.

(1) Auditorilor de justiție li se asigură, cu titlu gratuit, materialele didactice necesare desfășurării activităților incluse în programul de formare inițială, potrivit deciziei catedrelor, aprobate de directorul Institutului.

(2) Pentru completarea formării auditorilor de justiție, directorul Institutului stabilește anual după aprobarea bugetului Institutului, în raport cu necesitățile de formare și cu limita fondurilor bugetare aprobate pentru această destinație, plafonul lunar în limita căruia se vor pune la dispoziția auditorilor de justiție materiale didactice suplimentare, create în cadrul Institutului sau achiziționate în acest scop.

(1) Auditorii de justiție beneficiază în mod gratuit de cazare în spațiile de cazare ale Institutului, în limita locurilor disponibile. Cheltuielile de întreținere se suportă de Institut. În cazul epuizării locurilor disponibile în spațiile de cazare ale Institutului, precum și în situațiile în care auditorii de justiție își desfășoară activitatea de formare în afara municipiului București, aceștia au dreptul la decontarea chiriei într-un plafon de până la 50% din suma care s-ar cuveni, cu acest titlu, magistraților, în condițiile legii.

(2) Prin decizie a directorului Institutului sunt stabilite, anual, numărul de locuri disponibile în căminul Institutului ce vor fi alocate fiecărui an de formare aferent formării inițiale, respectiv fondului de rezervă destinat cazării magistraților recrutați în condițiile art. 33 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, sau altor situații excepționale.

(3) Auditorii de justiție optează, în ordinea descrescătoare a mediilor de admitere la Institutul Național al Magistraturii, respectiv în ordinea descrescătoare a mediilor de absolvire a anului anterior de formare, fie pentru ocuparea unui loc de cazare în cămin, fie pentru decontarea chiriei, potrivit unei proceduri detaliate în Regulamentul de ordine interioară al căminului auditorilor de justiție. Pentru a putea beneficia de decontarea chiriei este necesară epuizarea locurilor disponibile în căminul Institutului.

(1) Auditorii de justiție au, în principal, următoarele obligații:

(2) Auditorii de justiție au orice alte obligații prevăzute de lege sau de regulamente.

(3) Absențele auditorilor de justiție de la programul de formare profesională inițială se consemnează în foile de prezență de către personalul de instruire sau, după caz, de coordonatorii de practică ori persoanele de contact prevăzute la art. 20 alin. (1).

(1) În cazul în care auditorii de justiție săvârșesc o abatere de la îndatoririle ce le revin potrivit dispozițiilor legale sau regulamentare, pot fi sancționați disciplinar de către Consiliul științific, în conformitate cu art. 18 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

(2) Constituie abateri disciplinare următoarele fapte:

(3) Sancțiunile disciplinare ce pot fi aplicate auditorilor de justiție sunt următoarele:

(1) Sancțiunile prevăzute la art. 37 alin. (3) se aplică de Consiliul științific al Institutului.

(2) Hotărârile de sancționare se motivează și se comunică în termen de 10 zile de la aplicarea sancțiunii.

(3) Hotărârile Consiliului științific prevăzute la alin. (2) pot fi atacate la instanța de contencios administrativ și fiscal.

(4) Sancțiunile aplicate auditorilor de justiție prin hotărâri definitive se consemnează în dosarul personal al acestora.

(5) În cazul exmatriculării din Institutul Național al Magistraturii, cel sancționat este obligat să restituie indemnizația și cheltuielile de școlarizare.

(6) Cheltuielile de școlarizare reprezintă cheltuielile cu personalul de instruire implicat în procesul de pregătire profesională a auditorilor de justiție, cheltuielile cu personalul de instruire implicat în examenul de absolvire al auditorilor de justiție în cazul în care auditorul de justiție participă la acest examen, cheltuielile cu decontarea materialelor didactice, cheltuielile de întreținere suportate de Institut pentru spațiile de cazare deținute de acesta sau contravaloarea chiriei decontate, precum și orice alte cheltuieli efectuate de Institut în legătură cu școlarizarea auditorilor.

(1) Aplicarea sancțiunii disciplinare este în mod obligatoriu precedată de efectuarea cercetării cu privire la faptele care constituie încălcări ale prevederilor legale sau regulamentare.

(2) Cercetarea prealabilă se efectuează de către directorul Institutului sau de către unul dintre directorii adjuncți. În cursul acestei proceduri se stabilesc faptele și urmările acestora, împrejurările în care au fost săvârșite, existența sau inexistența vinovăției și orice alte date concludente. Sunt obligatorii ascultarea auditorului de justiție cercetat și verificarea apărărilor acestuia.

(3) Cercetarea se finalizează printr-un referat, în care se consemnează rezultatul constatărilor. Persoana cercetată are dreptul să cunoască toate actele cercetării și să solicite probe în apărare.

(4) Răspunderea disciplinară se prescrie în termen de un an de la săvârșirea faptei.

(5) Cercetarea disciplinară se suspendă atunci când împotriva auditorului de justiție s-a dispus trimiterea în judecată pentru aceeași faptă.

(6) Organul de urmărire penală este obligat să comunice, de îndată, Institutului Național al Magistraturii actul prin care s-a dispus trimiterea în judecată a auditorului de justiție.

(7) Suspendarea cercetării disciplinare se dispune de către directorul Institutului și operează până când soluția pronunțată în cauza care a motivat suspendarea a devenit definitivă. Hotărârea definitivă este comunicată de îndată Institutului. Pe durata suspendării cercetării disciplinare, cursul prescripției răspunderii disciplinare este suspendat.

(1) Pe durata cursurilor în cadrul Institutului Național al Magistraturii, auditorii de justiție trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

(2) Neîndeplinirea condițiilor prevăzute la alin. (1) se constată de către Consiliul științific al Institutului Național al Magistraturii și atrage exmatricularea, precum și obligarea la restituirea bursei și a cheltuielilor de formare profesională, în acele situații imputabile auditorilor.

(3) Consiliul științific este sesizat de directorul Institutului Național al Magistraturii atunci când acesta, ca urmare a sesizărilor primite și a cercetărilor efectuate, are indicii temeinice că auditorul de justiție nu mai îndeplinește una din condițiile prevăzute la alin. (1).

(4) În vederea verificării îndeplinirii condițiilor prevăzute la alin. (1) lit. b), Departamentul de formare profesională inițială solicită anual cazierul judiciar și fiscal pentru auditorii de justiție.

(5) Hotărârile Consiliului științific adoptate potrivit alin. (2) pot fi atacate la instanța de contencios administrativ și fiscal competentă.

(6) Prin excepție de la dispozițiile alin. (2), condamnarea definitivă a auditorilor pentru o infracțiune din culpă ori amânarea aplicării pedepsei pentru același tip de infracțiune, precum și renunțarea la urmărirea penală sau renunțarea la aplicarea pedepsei printr-o hotărâre definitivă nu conduc la exmatriculare, dacă se apreciază de către Consiliul științific că infracțiunea săvârșită nu aduce atingere demnității calității de auditor de justiție sau imaginii Institutului.