LEGE Nr. 27 din 26 aprilie 1996

(1) Pot funcționa ca partide politice numai asociațiile constituite potrivit prevederilor prezentei legi și care acționează pentru respectarea suveranității naționale, a independentei și a unității statului, a integrității teritoriale, a ordinii de drept și a principiilor democrației constituționale.

(2) Sunt interzise partidele politice care, prin statutul, programele, propaganda de idei ori prin alte activități pe care le organizează, încalcă prevederile art. 30 alin. (7), art. 37 alin. (2) sau alin. (4) din Constituție.

(3) Sunt interzise partidele politice asociate la organizații din străinătate ale căror dispoziții sunt imperative.

(4) Partidelor politice le este interzisă organizarea de activități militare sau paramilitare.

(1) Din partidele politice nu pot face parte judecătorii Curții Constituționale, avocații poporului, magistrații și asimilații acestora, membrii Curții de Conturi, personalul militar și civil care își desfășoară activitatea în structurile forțelor armate, ale celor de apărare a ordinii publice și siguranței naționale, membrii Consiliului Legislativ, membrii consiliilor de administrație și personalul de specialitate de la Societatea Naționala de Radiodifuziune, Societatea Naționala de Televiziune și Agenția Naționala de Presa "ROMPRES", precum și alte categorii de persoane cărora, în mod expres, prin lege, le este interzisă asocierea politica.

(2) Se exceptează de la prevederile alin. (1) persoanele care ocupa funcții de subsecretari de stat sau superioare acestora, precum și consilierii sau personalul de la cabinetele celor care îndeplinesc funcțiile respective, dacă sunt civili.

(1) Un cetățean român nu poate face parte în același timp din două sau mai multe partide politice.

(2) Înscrierea unei persoane într-un alt partid politic constituie de drept demisie din partidul al cărui membru a fost.

(3) Membrii organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale care înscriu candidați în alegeri pot face parte și dintr-un partid politic.

(4) Nici o persoană nu poate fi constrinsa să facă parte sau sa nu facă parte dintr-un partid politic.

(5) Dobindirea sau pierderea calității de membru al unui partid politic nu creează prioritati sau îngrădiri în legătură cu drepturile cetățenești.

(1) Partidele politice se organizează și funcționează pe criteriul administrativ-teritorial.

(2) Este interzisă constituirea de structuri ale partidelor politice după criteriul locului de muncă, precum și desfășurarea de activități politice în cadrul agenților economici sau al instituțiilor publice.

(3) În cadrul organizațiilor teritoriale, partidele politice își pot organiza structuri care se vor ocupa de problemele specifice unei anumite categorii sociale sau profesionale.

(4) În structurile proprii de tineret ale partidelor politice pot fi înscriși și ținerii care au împlinit vârsta de 16 ani. Aceștia, până la împlinirea virstei de 18 ani, nu au drepturile și obligațiile membrilor de partid.

(1) Fiecare partid politic trebuie să aibă denumire și însemn proprii. Denumirea integrală, denumirea prescurtata și însemnul unui partid politic trebuie să se deosebeasca clar de cele ale partidelor anterior înregistrate.

(2) Prevederile alin. (1) se aplică și semnelor electorale ale partidelor politice și ale aliantelor politice.

(3) Denumirile și însemnele partidelor politice, precum și semnele electorale nu pot reproduce sau combina simbolurile naționale ale statului român, ale altor state, ale organismelor internaționale ori ale cultelor religioase. Fac excepție partidele politice care sunt membre ale unor organizații politice internaționale, acestea putind utiliza însemnul organizației respective ca atare sau într-o combinație specifică.

a) denumirea integrală și prescurtata, însemnul partidului și semnul electoral;

b) sediul central;

c) mențiunea expresă ca urmărește numai obiective politice;

d) drepturile și îndatoririle membrilor;

e) sancțiunile disciplinare și procedurile prin care acestea pot fi aplicate membrilor;

f) procedura de alegere a organelor executive și competentele acestora;

g) competența adunării generale a membrilor sau a delegaților acestora;

h) organele împuternicite să prezinte candidaturi în alegerile locale, parlamentare și prezidențiale;

i) organul competent sa decidă fuziunile cu alte partide politice, cu aliante politice sau alte forme de asociere;

j) condițiile în care își încetează activitatea;

k) modul de administrare a patrimoniului și sursele de finanțare stabilite în condițiile prezentei legi;

l) organul care prezidează partidul în relațiile cu autoritățile publice și terții.

(1) Partidele politice pot avea ca subdiviziuni organizații teritoriale, cu un număr minim de membri prevăzut de statut.

(2) Organele locale pot reprezenta partidul politic față de terți la nivelul local corespunzător, pot deschide conturi la banca și răspund de gestionarea acestora.

(1) Adunarea generală a membrilor și organul executiv sunt foruri obligatorii de conducere ale partidului politic și ale organizațiilor sale teritoriale. Conducerile organizațiilor teritoriale se aleg pentru o perioadă determinata, prevăzută prin statut.

(2) Statutele pot prevedea și alte organe pentru a contribui la formarea voinței politice. În acest caz, atribuțiile lor trebuie formulate explicit în statut.

(1) Adunarea generală a membrilor partidului politic sau a delegaților acestora este organul suprem de decizie, la nivel național, al partidului. Întrunirea acestuia are loc cel puțin o dată la 4 ani. Se pot convoca în acest interval și adunări extraordinare.

(2) Delegații la adunare sunt aleși de organizațiile teritoriale prin vot secret. Numărul acestora se stabilește în funcție de numărul de membri. Procedurile de desemnare și de alegere a acestora trebuie prevăzute în statut.

(1) Pentru soluționarea diferendelor dintre membrii unui partid politic sau dintre aceștia și conducerile organizațiilor partidului se constituie la nivelul partidului și al organizațiilor sale teritoriale organe de arbitraj.

(2) Membrii organului de arbitraj se aleg pe o durată de cel mult 4 ani.

(3) Organul de arbitraj lucrează conform unui regulament care trebuie să asigure părților dreptul de a fi ascultate și proceduri echitabile de decizie.

(1) Organele împuternicite ale partidului politic hotărăsc primirea de membri, în condiții stabilite de statut.

(2) Membrii au dreptul de a demisiona din partid în orice moment, cu efect imediat.

(3) Un membru nu poate fi exclus din partid decît dacă a încălcat statutul în mod deliberat sau a adus prejudicii partidului prin comportamentul sau.

(1) Hotărârile partidului politic și ale organizațiilor sale teritoriale se adoptă cu votul majorității prevăzute în statut.

(2) Alegerea membrilor conducerii partidului politic și ai conducerilor organizațiilor sale teritoriale se face prin vot secret.

(3) Statutul trebuie să prevadă dreptul fiecărui membru la inițiativa politica și posibilitatea examinării acesteia într-un cadru organizat.

(1) Cererea de înregistrare a unui partid politic se depune la Tribunalul Municipiului București, însoțită de:

a) statutul și programul partidului;

b) actul de constituire împreună cu lista semnaturilor de sustinere a cel puțin 10.000 de membri fondatori, domiciliați în cel puțin 15 dintre județele tarii, dar nu mai puțin de 300 în fiecare județ, însoțit de o declarație autentificată a conducătorului organului executiv al partidului privind autenticitatea semnaturilor;

c) listele membrilor partidului din organizațiile județene sau a municipiului București, necesare înregistrării partidelor, care vor cuprinde: numele, inițială tatălui, prenumele, anul nașterii, domiciliul, actul de identitate, semnatura;

d) o declarație privitoare la sediul și la patrimoniul partidului;

e) dovada deschiderii contului bancar.

(2) Cererea de înregistrare se semnează de către conducătorul organului executiv al partidului politic și de cel puțin trei membri fondatori, care vor fi citați în instanța.

(3) Cererea de înregistrare se afișează la sediul Tribunalului Municipiului București, timp de 15 zile, și se facă publică într-un ziar central de mare tiraj.

(1) Tribunalul Municipiului București examinează cererea de înregistrare a partidului politic în ședința publică, cu participarea reprezentantului Ministerului Public.

(2) Persoanele fizice sau juridice interesate pot interveni în proces, dacă depun o cerere de intervenție în interes propriu potrivit Codului de procedura civilă. Cererea de intervenție se comunică din oficiu persoanelor care au semnat cererea de înregistrare.

(1) Tribunalul Municipiului București se pronunța asupra cererii de înregistrare a partidului politic în cel mult 15 zile de la expirarea termenului prevăzut la art. 17 alin. (3).

(2) Împotriva deciziei Tribunalului Municipiului București se poate face contestație la Curtea de Apel București, în termen de 5 zile de la comunicare.

(3) Curtea de Apel București va examina contestația în ședința publică, în termen de cel mult 15 zile de la înregistrarea acesteia.

(4) Decizia Curții de Apel București este definitivă.

(1) Partidele politice ale căror cereri de înregistrare au fost admise se înscriu în Registrul partidelor politice la Tribunalul Municipiului București.

(2) Hotărârea de admitere a înregistrării partidului politic se publică în Monitorul Oficial al României.

(1) Modificarea statutului sau a programului partidului politic poate avea loc în condițiile prevăzute de statut.

(2) Modificările aprobate de organul competent al partidului politic se comunică Tribunalului Municipiului București pentru înregistrare, care le examinează potrivit procedurii prevăzute la art. 17, 18 și 19.

(1) În cazul în care instanța a respins cererea de încuviințare a modificării statutului, iar partidul politic în cauza acționează în baza statutului modificat, Ministerul Public va solicita Tribunalului Municipiului București începerea activității partidului și radierea acestuia din Registrul partidelor politice.

(2) Tribunalul Municipiului București, în termen de 15 zile de la înregistrarea cererii Ministerului Public, se va pronunța asupra acesteia.

(3) Împotriva hotărârii Tribunalului Municipiului București partea interesată poate face contestație la Curtea de Apel București, în termen de 5 zile de la comunicarea hotărârii.

(4) Curtea de Apel București se pronunța în termen de 15 zile de la înregistrarea contestației, iar hotărârea sa este definitivă și se publică în Monitorul Oficial al României.

(1) Partidele politice se pot asocia între ele, pe baza unui proces de asociere, constituind o alianta politica.

(2) Alianțele politice depun protocolul de asociere la Tribunalul Municipiului București și solicita înscrierea în Registrul de evidenta a aliantelor politice.

(1) Partidele politice și alianțele politice pot constitui și alte forme de asociere, împreună cu formațiuni nepartidice, legal constituie, cu scopul promovării unor obiective comune.

(2) Protocolul de constituire a formelor de asociere prevăzute la alin. (1) va menționa denumirea, însemnul, dacă este cazul, organizațiile aliate, obiectivele asocierii, modul de organizare și factorii de decizie și va fi depus la Tribunalul Municipiului București, pentru a fi înscris în registrul altor forme de asociere a partidelor.

(3) Aportul financiar al fiecărei formațiuni nepartidice, membra a unei forme de asociere prevăzute la alin. (1), nu poate depăși, într-un an, suma de 500 de salarii minime pe economie.

(1) Sursele de finanțare a unui partid politic pot fi:

a) cotizatii ale membrilor de partid;

b) donații și legate;

c) venituri provenite din activități proprii;

d) subvenții de la bugetul de stat, potrivit legii bugetare anuale.

(2) Operațiunile de încasări și plati ale partidelor se efectuează prin conturi în lei și în valută, deschise la bănci cu sediul în România, potrivit legii.

(1) Cuantumul cotizațiilor, repartizarea și utilizarea acestora se stabilesc prin hotărâri ale partidului politic, potrivit statutului.

(2) Veniturile totale provenite din cotizatii sunt neplafonate.

(3) Suma cotizațiilor plătite într-un an de o persoană nu poate depăși 50 de salarii de baza minime pe țara. Salariul de baza minim pe țara luat ca referința este cel existent la data de 1 ianuarie a anului respectiv.

(1) Donațiile primite de un partid politic într-un an nu pot depăși 0,005% din veniturile bugetului de stat pe anul respectiv.

(2) În anul financiar în care au loc alegeri parlamentare, prezidențiale sau locale, plafonul de la alineatul precedent este dublu.

(3) Donatia primită de la o persoană fizica într-un an nu poate depăși 100 de salarii de baza minime pe țara în anul respectiv.

(4) Donatia primită de la o persoană juridică într-un an nu poate fi mai mare de 500 de salarii de baza minime pe țara.

(5) La primirea donatiei sunt obligatorii verificarea și înregistrarea identității donatorului. La solicitarea donatorului, identitatea sa poate rămâne confidențială, dar nu și pentru o donație anuală mai mare de 10 salarii de baza minime pe țara. Suma totală primită de un partid politic ca donații confidențiale nu poate depăși 20% din subvenția maxima acordată de la bugetul de stat unui partid politic în anul respectiv.

(6) Lista donatorilor cu sume mai mari de 10 salarii de baza minime pe țara se publică în Monitorul Oficial al României până la data de 31 martie a anului următor.

(7) Sunt interzise donațiile de bunuri materiale sau sume de bani, făcute cu scopul evident de a obține un avantaj economic sau politic.

(1) Partidele politice nu pot primi donații de la instituțiile publice, de la regiile autonome, de la societățile comerciale și de la societățile bancare cu capital majoritar de stat.

(2) Donațiile din partea altor state ori a organizațiilor din străinătate sunt interzise. Fac excepție de la prevederile acestui alineat donațiile constind în bunuri materiale necesare activității politice, primite de la organizații politice internaționale la care partidul politic respectiv este afiliat sau de la partide aflate în relații de colaborare politica. Aceste donații se publică în Monitorul Oficial al României.

a) editarea, realizarea și difuzarea publicațiilor ori a altor materiale de propaganda și cultura politica proprii;

b) acțiunile culturale, sportive și distractive;

c) serviciile interne;

d) închirierea spațiilor proprii pentru conferințe și acțiuni social-culturale;

e) dobinzile bancare;

f) vânzarea bunurilor din patrimoniu, cu excepția celor primite drept donații din străinătate.

(1) Partidele politice primesc anual subvenții de la bugetul de stat, în condițiile legii. Subvenția se vărsa lunar, în contul fiecărui partid politic, prin bugetul Secretariatului General al Guvernului.

(2) Suma alocata anual partidelor politice nu poate fi mai mare de 0,04% din veniturile bugetului de stat.

(3) Partidele politice care la începutul legislaturii sunt reprezentate prin grup parlamentar, cel puțin într-o Camera, primesc o subvenție de baza. Totalul subvențiilor de baza reprezintă o treime din subvențiile bugetare alocate partidelor politice.

(4) Partidele politice reprezentate în Parlament primesc și o subvenție proporțională cu numărul de mandate obținute. Suma cuvenită pentru un mandat se stabilește prin împărțirea restului de două treimi din subvențiile de la bugetul de stat pentru partide politice la numărul total al parlamentarilor.

(5) Subvenția totală acordată de la bugetul de stat unui partid politic, după aceste operațiuni, nu poate depăși de 5 ori subvenția de baza.

(6) Partidele politice care nu au mandate parlamentare, dar au obținut cel puțin 2% din voturile exprimate, primesc subvenții egale, care se stabilesc prin împărțirea sumei neconsumate, potrivit dispozițiilor alin. (5), la numărul partidelor politice respective. Suma totală acordată partidelor politice neparlamentare nu poate fi mai mare decît o subvenție de baza.

(7) Sumele neconsumate prin redistribuire, potrivit prevederilor alin. (6), se împart partidelor politice parlamentare proporțional cu numărul mandatelor.

(8) Sumele neconsumate la sfârșitul anului financiar se reportează în anul următor.

(1) Veniturile provenite de la subvențiile bugetare pot avea următoarele destinații:

a) cheltuieli materiale pentru întreținerea și funcționarea sediilor;

b) cheltuieli de personal;

c) cheltuieli pentru presa și propaganda;

d) cheltuieli privind organizarea de activități cu caracter politic;

e) cheltuieli de deplasare;

f) cheltuieli pentru telecomunicații;

g) cheltuieli cu delegatiile din străinătate;

h) investiții în bunuri mobile și imobile necesare activității partidelor.

(2) Eficienta și oportunitatea acestor cheltuieli urmează să fie decise de organele alese ale partidelor politice.

(1) Autoritățile locale asigura cu prioritate spații pentru sediile partidelor politice, la cererea motivată a acestora.

(2) Închirierea spațiilor destinate sediilor partidelor politice urmează regimul juridic prevăzut pentru închirierea spațiilor destinate pentru locuit.

(3) Partidele politice sunt scutite de plată impozitelor pe clădiri pentru imobilele pe care le dețin în proprietate.

(4) Partidele politice care își încetează activitatea ca urmare a autodizolvarii, a dizolvării pronunțate prin hotărâri definitive ale instanțelor judecătorești, ori a neinregistrarii lor potrivit prevederilor art. 46 alin. (2) sunt obligate sa predea autorităților publice locale, în termen de 60 de zile, spațiile pe care le-au deținut cu contract de închiriere încheiat și cu acordul acestora.

(5) Tribunalul Municipiului București va comunică prefecților încetarea activității partidului politic în vederea preluării sediilor de către autoritățile publice locale, prin executorii judecătorești.

(1) Veniturile realizate din activitățile prevăzute la art. 33 sunt scutite de impozite și taxe.

(2) De asemenea, sunt scutite de taxe vamale donațiile primite din străinătate, prevăzute la art. 36.

(1) Partidele politice existente la data intrării în vigoare a prezentei legi continua sa funcționeze pe baza actelor legale de înregistrare valabile la data infiintarii.

(2) În termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, partidele politice existente se vor conformă prevederilor ei, urmînd procedura judiciară stabilită la art. 17-19.

(3) Termenul de 6 luni pentru înscriere este un termen de decădere.

(1) Denumirea unui partid politic, simbolul și semnele electorale folosite de acesta începând cu anul 1990 îi aparțin de drept, dacă le-a folosit primul, și nu pot fi însușite de alte partide politice.

(2) Dispozițiile alin. (1) se aplică și aliantelor politice, în condițiile legii electorale.