REGULAMENT din 2 iulie 2007

(1) Organizarea și funcționarea Ordinului sunt asigurate, potrivit legii și prezentului regulament, de către forurile de conducere alese, care au funcție reprezentativă, de conducere, decizie și control.

(2) Forurile de conducere ale Ordinului sunt:

a) Conferința națională;

b) Consiliul național;

c) Colegiul director;

d) președintele Ordinului.

(3) Persoanele alese în Consiliul național, în Colegiul director sau ca președinte al Ordinului au mandat de 4 ani și nu mai mult de două ori consecutiv.

(4) Fac excepție de la alin. (3) mandatele din perioada 2001-2002.

(1) Comisiile Ordinului reglementate în prezentul regulament sunt: Comisia de cenzori, Comisia națională de disciplină, precum și comisiile de acordare a dreptului de semnătură, în condițiile aprobate de Consiliul național.

(2) Membrii comisiilor sunt aleși de Conferința națională și au mandat de 4 ani. Membrii aleși nu pot exercita mai mult de două mandate consecutiv.

(3) Excepție de la alin. (2) fac mandatele din perioada 2001-2002.

(1) Conferința națională este constituită din membri delegați ai filialelor teritoriale, cu drept de reprezentare. Filialele teritoriale vor asigura participarea la Conferința națională a cel puțin unui reprezentant al fiecărui județ cuprins în filială, conform prevederilor legii.

(2) Conferința națională se organizează o dată la patru ani de către Consiliul național, care va stabili data, durata și locul desfășurării acesteia, precum și documentele care vor fi supuse dezbaterii și aprobării conferinței.

(3) Conferința națională se organizează obligatoriu și în condițiile demisiei sau imposibilității de exercitare a funcțiilor de către Consiliul național, președinte sau a uneia dintre comisiile naționale, caz în care se vor organiza noi alegeri.

(4) Conferința națională a Ordinului se organizează obligatoriu în condițiile solicitării scrise a cel puțin 51% din numărul membrilor Ordinului.

(5) Conferința națională se organizează obligatoriu în condițiile solicitării a două treimi dintre filiale, prin hotărâre a consiliilor de conducere ale acestora.

(6) Conferința națională se organizează obligatoriu în condițiile solicitării a trei pătrimi din numărul membrilor Consiliului național.

(1) Conferința națională a Ordinului este legal constituită la prima convocare în prezența a cel puțin două treimi din numărul delegaților.

(2) În cazul neîntrunirii numărului membrilor delegați, a doua reuniune are loc după cel puțin două săptămâni, data și ora acesteia fiind stabilite de Consiliul național, cu ocazia primei convocări.

(3) La a doua convocare, Conferința națională este legal constituită în prezența majorității membrilor delegați.

a) adoptă și modifică regulamentul Ordinului, codul deontologic al profesiei și regulamentul-cadru pentru filialele teritoriale;

b) adoptă organizarea aparatului administrativ al Ordinului;

c) alege și revocă președintele Ordinului;

d) alege și revocă membrii Consiliului național al Ordinului;

e) alege membrii comisiilor de cenzori și de disciplină la nivel național, precum și membrii altor comisii de specialitate;

f) aprobă valoarea onorariilor de referință și a cotizațiilor anuale unice pentru categoriile de membri ai Ordinului, după caz;

g) adoptă hotărâri cu privire la toate problemele aflate pe ordinea de zi stabilită în convocare.

(1) Sunt delegați ai filialelor membrii acestora care au fost desemnați la conferințele teritoriale.

(2) Filialele vor desemna prin vot un număr de delegați, cu drept de a reprezenta filiala la Conferința națională, proporțional cu numărul membrilor filialei, astfel:

a) un delegat la 10 membri;

b) un supleant la 5 membri delegați.

(3) Sunt considerați delegați de drept președinții și membrii consiliilor teritoriale ale filialelor.

(4) Sunt considerați delegați desemnați membrii, cu cotizația la zi, aleși prin vot de conferința teritorială, până la completarea numărului total de delegați ai filialei.

(5) Sunt considerați delegați supleanți persoanele, cu cotizația la zi, alese prin vot de conferința teritorială, în funcție de numărul total de delegați ai filialei. Delegații supleanți vor înlocui delegații titulari în condițiile în care se constată cu cel puțin 24 de ore înainte de data Conferinței naționale imposibilitatea participării unui delegat de drept sau desemnat de pe listele înaintate de filiale.

(6) Numele delegaților, inclusiv supleanții, adresa lor de contact (adresa poștală, telefon, fax, e-mail), precum și dovada achitării cotizației la zi vor fi comunicate Ordinului în maximum o săptămână de la data desemnării acestora la conferințele teritoriale.

a) membrii forurilor de conducere în exercițiu care nu se regăsesc pe listele delegaților sau candidaților;

b) membrii Ordinului care au amendamente în divergență și care nu sunt delegați;

c) membrii grupurilor de lucru care au participat la realizarea documentelor supuse dezbaterii și care nu se regăsesc pe listele delegaților sau candidaților.

(1) Comitetul de organizare a Conferinței naționale are obligația de a anunța toate filialele, cu cel puțin 120 de zile înainte, asupra datei, duratei și listei documentelor supuse dezbaterii Conferinței, aprobate de Consiliul național al Ordinului.

(2) Consiliile de conducere ale filialelor au obligația de a comunică numele delegaților, inclusiv cele ale supleanților, cel mai târziu cu 60 de zile înainte de data stabilită pentru Conferința națională.

(3) Documentele în forma lor finală, precum și amendamentele în divergență vor fi trimise delegaților cu minimum 20 de zile înaintea datei Conferinței naționale.

(4) Calendarul se detaliază pentru fiecare conferință de către comitetul de organizare și se aprobă de către Colegiul director al Ordinului.

(1) Documentele puse la dispoziția participanților trebuie să conțină:

a) ordinea de zi propusă;

b) listele cu delegații și filialele pe care le reprezintă;

c) materialele supuse aprobării conferinței, însoțite de amendamentele în divergență;

d) forurile de conducere care se aleg și lista candidaților însoțită de un document explicând modalitățile electorale și indicând numărul locurilor.

(1) Amendamentele aduse documentelor supuse votului Conferinței naționale trebuie să respecte următoarele condiții:

(2) Aceste amendamente sunt supuse grupului de lucru care a întocmit documentele și care, în cazul însușirii lor, le va introduce în documentele pregătite, iar în caz contrar, se va formula o argumentație de respingere.

(3) În condițiile în care amendamentul este în continuare susținut, el va fi supus dezbaterilor Conferinței naționale.

(4) În timpul Conferinței naționale nu pot fi propuse alte amendamente decât cele prezentate în condițiile descrise mai sus.

(5) Pe lângă textele documentelor supuse aprobării, va fi prezentată și o listă a tuturor amendamentelor în divergență.

(6) În cadrul Conferinței naționale grupul de lucru va prezenta documentul supus dezbaterii, precum și amendamentele aflate în divergență, dând apoi cuvântul, pe rând, autorilor acestora.

(7) Votul se va exercita atât pentru lista de amendamente, cât și pentru documentele supuse aprobării.

(1) Tabelele cu delegații vor fi afișate în ziua Conferinței naționale la ora anunțată prin convocare.

(2) Contestațiile legate de tabelele cu delegați vor fi rezolvate înainte de începerea lucrărilor.

(1) Lucrările Conferinței naționale vor fi deschise de președintele în exercițiu și conduse prin rotație de către președinte și membrii prezidiului, în ordinea stabilită de ei prin consens.

(2) Din prezidiu fac parte membrii Colegiului director.

(3) Secretariatul Conferinței naționale va fi asigurat de membrii comitetului de organizare.

(1) Comisia de verificare și numărare a voturilor va fi formată din 7 membri, aleși de către Conferința națională la începerea lucrărilor, dintre participanții care nu și-au depus candidatura pentru forurile de conducere sau comisii.

(2) La începerea Conferinței naționale va fi comunicată componența Comisiei de verificare și numărare a voturilor, eventualele contestații, făcute în scris, putându-se depune până la ora anunțată în timpul conferinței.

(3) Comisia de verificare și numărare a voturilor va alege un președinte, dintre membrii săi, având rolul de a coordona etapele procesului de votare, de a supune votului comisiei problemele de procedură apărute pe parcursul procesului de votare și de a comunică rezultatele.

(1) Hotărârile Conferinței naționale la prima sau a doua convocare se adoptă cu votul majorității membrilor prezenți.

(2) Hotărârile adoptate de Conferința națională sunt definitive și obligatorii pentru toate forurile de conducere și pentru toți membrii Ordinului.

(1) Secretariatul Conferinței naționale va redacta procesul-verbal, care va cuprinde:

a) modul în care a fost convocată Conferința națională și caracterul ei ordinar sau extraordinar;

b) anul, luna, ziua, ora și locul desfășurării Conferinței naționale;

c) numărul total al delegaților;

d) numărul total al delegaților prezenți;

e) componența prezidiului Conferinței naționale;

f) ordinea de zi votată de Conferința națională;

g) hotărârile adoptate;

h) componența forurilor de conducere și a comisiilor alese;

i) orice alte activități desfășurate în cadrul Conferinței naționale.

(2) Procesul-verbal va purta semnătura membrilor secretariatului Conferinței naționale.

(3) Procesul-verbal va fi înregistrat la sediul Ordinului, consultarea sa fiind permisă membrilor.

(1) Copii ale procesului-verbal și materialele aprobate vor fi transmise, în termen de 12 zile lucrătoare, tuturor filialelor.

(2) Rezultatul scrutinului se va afișa la sediul Ordinului și la sediile filialelor timp de 30 de zile.

(3) Ordinul, în cel mult 5 zile de la data Conferinței naționale, va organiza o conferință de presă pentru comunicarea rezultatelor conferinței.

(1) Consiliul național este format din membri aleși de Conferința națională, dintre care două treimi arhitecți cu drept de semnătură, exclusiv președintele Ordinului.

(2) În Consiliul național numărul membrilor fiecărei filiale este reprezentat proporțional, după cum urmează:

(3) Componența Consiliului național va asigura reprezentativitatea proporțională a membrilor filialelor teritoriale în raportul de la alin. (2) prin stabilirea și afișarea numărului de locuri aferent fiecărei filiale, odată cu afișarea listei de candidaturi.

(1) Pentru Consiliul național sunt eligibili arhitecții și conductorii arhitecți înscriși în Ordin, fără abateri disciplinare în ultimii 8 ani, cu plata cotizației la zi și cu respectarea condiției de incompatibilitate prevăzute la alin. (5). Fiecare filială teritorială stabilește prin hotărâre proprie candidații propuși pentru Consiliul național.

(2) Pentru președintele Ordinului sunt eligibili arhitecții cu drept de semnătură, fără abateri disciplinare în ultimii 8 ani, cu plata cotizației la zi și cu respectarea condiției de incompatibilitate prevăzute la alin. (6).

(3) Pentru comisia de cenzori a Ordinului sunt eligibili arhitecții și conductorii arhitecți cu drept de semnătură, fără abateri disciplinare în ultimii 8 ani, cu plata cotizației la zi și cu respectarea condiției de incompatibilitate prevăzute la alin. (7).

(4) Pentru comisia de disciplină sunt eligibili arhitecții și conductorii arhitecți cu drept de semnătură, cu minimum 10 ani vechime în profesie, fără abateri disciplinare, cu plata cotizației la zi și cu respectarea condiției de incompatibilitate prevăzute la alin. (7).

(5) Funcția de membru în Consiliul național al Ordinului este incompatibilă cu cea de membru într-o altă comisie, atât în cele ale Ordinului, cât și în cele ale filialelor.

(6) Funcția de președinte al Ordinului este incompatibilă cu cea de:

a) președinte al filialei sau membru într-un consiliu teritorial;

b) membru în comisii, atât în cele ale Ordinului, cât și în cele ale filialelor.

(7) Funcția de membru într-o comisie a Ordinului este incompatibilă cu cea de:

a) președinte al Ordinului sau filialei, membru în Consiliul național sau teritorial;

b) membru în alte comisii, atât în cele ale Ordinului, cât și în cele ale filialelor.

(8) Condițiile de eligibilitate sunt apreciate la data limită de depunere a candidaturilor.

(1) Organizatorii Conferinței naționale, prin intermediul filialelor teritoriale și al buletinului informativ al Ordinului, au obligația de a aduce la cunoștința membrilor Ordinului condițiile pentru depunerea candidaturilor, modelul dosarului de candidatură și data limită până la care candidaturile pot fi depuse.

(2) Candidaturile sunt individuale și nu pot fi grupate pe liste.

(3) Candidaturile se depun personal sau prin poștă la sediul Ordinului, conform modelului-tip comunicat însoțite de un succint curriculum vitae și de o scrisoare de intenție, ambele imprimate în alb și negru, pe o singură parte a unei coli format A4.

(4) Fiecare candidat trebuie să depună o dovadă privind plata la zi a cotizației, eliberată de filiala din care face parte, precum și o dovadă că nu a avut sancțiuni disciplinare în ultimii 8 ani.

(5) Nu se admit candidaturi pentru locuri aflate pe două sau mai multe liste, excepție făcând candidaturile pentru președinte.

(6) Imediat după data limită stabilită pentru depunerea candidaturilor, secretariatul Ordinului verifică fiecare dosar de candidatură, înregistrează candidaturile pe o listă unică, pe filiale, în ordine alfabetică, pe care o afișează la sediul Ordinului și la sediile filialelor, cu cel puțin 7 zile înainte de data Conferinței.

(1) Buletinele de vot vor fi puse la dispoziția delegaților în ziua scrutinului. Buletinele de vot se ridică numai personal de fiecare delegat.

(2) Pierderea buletinelor de vot nu dă dreptul la obținerea unor duplicate.

(1) Buletinele de vot nu vor avea alte însemnări decât cele prevăzute de sistemul de votare, în caz contrar ele urmând a fi anulate.

(2) Votarea se face prin bifare conform indicației de pe buletine.

(3) Buletinele de vot care nu conțin nici o opțiune sau conțin mai multe opțiuni decât numărul locurilor disponibile, pentru Consiliul național, comisii și pentru președinte, vor fi considerate nule.

(1) Scrutinul are loc într-un singur tur.

(2) Votarea se face direct și secret prin introducerea buletinelor în urnă.

(3) Sunt aleși candidații care au obținut cele mai multe voturi. În caz de egalitate, Conferința națională stabilește modalitatea de departajare.

(1) Președintele se alege cu majoritatea voturilor delegaților prezenți.

(2) În cazul în care nici unul dintre candidați nu a întrunit majoritatea (50% plus unul) în primul tur de scrutin, se va organiza al doilea tur de scrutin.

(3) La al doilea tur de scrutin vor participa candidații clasați pe primele două locuri în primul tur.

(4) După al doilea tur de scrutin este considerat ales candidatul care a obținut cel mai mare număr de voturi.

(1) Membrii comisiilor Ordinului se aleg în ordinea descrescătoare a voturilor obținute de aceștia.

(2) În cazul existenței unor amendamente la documentele Conferinței, acestea vor fi supuse la vot înaintea votului respectivelor documente.

(3) Documentele Conferinței vor fi adoptate cu votul majorității.

(1) Între reuniunile Conferinței naționale, activitatea Ordinului este coordonată de Consiliul național.

(2) Prima ședință a Consiliului național se va ține în primele 15 zile care urmează alegerii, în urma convocării de către președintele Ordinului.

(3) Consiliul național va alege, dintre candidații propuși de președintele Ordinului, prin vot secret al majorității membrilor prezenți, Colegiul director, format din 5 vicepreședinți și un trezorier. Cel puțin două treimi din numărul membrilor Colegiului director trebuie să fie arhitecți cu drept de semnătură. Ședința este considerată statutară dacă sunt prezenți cel puțin două treimi din numărul membrilor Consiliului național.

(4) După alegerea Colegiului director, Consiliul național va proceda la distribuirea funcțiilor în ordinea descrescătoare a numărului de voturi obținut de fiecare membru al Colegiului director și va nominaliza înlocuitori de drept ai președintelui în ordinea stabilită de Conferința națională.

(5) Membrii Consiliului național, alții decât președinții filialelor, sunt obligați să facă parte dintr-un grup de lucru, dintre cele prevăzute la art. 40 din prezentul regulament, pentru care vor opta la prima ședință a Consiliului național.

(1) Consiliul național are următoarele atribuții:

a) numește comitetul de organizare a Conferinței naționale;

b) stabilește documentele care vor fi supuse adoptării Conferinței naționale;

c) avizează organigrama aparatului administrativ al Ordinului;

d) avizează onorariile de referință care vor fi supuse aprobării Conferinței naționale;

e) aprobă bugetul anual de venituri și cheltuieli în totalitatea sa;

f) analizează modul de gestionare a patrimoniului și bugetului Ordinului;

g) aprobă regulamentul-cadru pentru organizarea concursurilor naționale de arhitectură și/sau urbanism;

h) decide asupra preluării prerogativelor președintelui Ordinului, în caz de indisponibilitate temporară sau de lipsă a acestuia;

i) soluționează contestațiile depuse împotriva hotărârilor Colegiului director;

j) emite avize consultative la proiectele de acte normative referitoare la exercitarea profesiei de arhitect sau care se referă la domeniul arhitecturii și urbanismului;

k) aplică sancțiunile prevăzute de art. 38 alin. (2) lit. c)-d) din Legea nr. 184/2001, republicată;

l) avizează propuneri de reglementări legislative și normative specifice în vederea promovării lor potrivit legii;

m) analizează și dispune, dacă este cazul, controlul filialelor teritoriale cu privire la alcătuirea tabloului teritorial, colectarea cotizației, constituirea bazei de date sau altele asemenea, stabilește tematica și persoanele care vor efectua controlul;

n) aprobă regulamentele de funcționare a comisiilor Ordinului;

o) aprobă regulamentele de funcționare a comisiilor Ordinului, altele decât cele cuprinse în prezentul regulament;

p) aprobă normele metodologice de acordare a dreptului de semnătură;

q) analizează anual rapoartele de activitate întocmite de Colegiul director, comisiile și grupurile de lucru ale Ordinului.

(2) Consiliul național poate delega Colegiului director unele atribuții ce îi sunt conferite prin prezentul regulament.

(1) Consiliul național se reunește, de regulă, trimestrial, la convocarea președintelui.

(2) Președintele poate convoca Consiliul național ori de câte ori consideră necesar, cu avizul prealabil al Colegiului director. Președintele are obligația de a convoca Consiliul național în termen de 15 zile de la solicitarea scrisă a două treimi din numărul membrilor Colegiului director sau ai Consiliului național.

(3) Ordinea de zi a ședințelor este fixată de președinte, după consultarea prealabilă a Colegiului director.

(4) Ședința este considerată statutară în prezența unei treimi a membrilor Consiliului național. Membrii Colegiului director care nu sunt și membri ai Consiliului național vor participa la ședințele Consiliului național fără a avea drept de vot.

(5) Votul este deschis, cu excepția celui pentru alegerea membrilor Colegiului director sau în cazul altor situații stabilite de către Consiliul național, iar hotărârile se adoptă cu majoritate simplă, incluzând în aceasta și votul președintelui Ordinului.

(6) În exercitarea atribuțiilor sale, Consiliul național al Ordinului adoptă hotărâri și emite avize.

(7) Consiliul Național numește persoanele care vor face parte din comisiile de acordare a dreptului de semnătură.

(8) La prima ședință după alegerea sa, Consiliul național va aproba regulamentul de organizare și funcționare a ședințelor.

(9) Ședințele Consiliului național sunt consemnate într-un proces verbal semnat de președinte și secretarul general. Procesul-verbal al fiecărei ședințe, însoțit de materialele votate, va fi transmis filialelor și membrilor Consiliului, în termen de cel mult 15 zile lucrătoare.

(10) Ședințele Consiliului național sunt conduse de președintele Ordinului.

(11) Membrii Consiliului național se pot reuni și în afara ședințelor de consiliu, în vederea pregătirii dosarelor și pentru a da curs deciziilor, fără ca la aceste reuniuni să se poată adopta hotărâri sau să se emită avize.

(12) Pentru realizarea atribuțiilor sale, Consiliul național poate atribui misiuni de studiu sau reflexie unuia sau altuia dintre membrii săi și poate forma cu această ocazie, în subordinea persoanei respective, un grup de lucru, ale cărui componență și sarcini trebuie stabilite printr-o hotărâre a Consiliului național. Această procedură trebuie urmată și în cazul grupurilor de lucru din subordinea vicepreședinților, a secretarului național sau a trezorierului.

(1) Colegiul director coordonează activitatea curentă a Ordinului.

(2) Colegiul director este format din 6 membri, dintre care 5 vicepreședinți și un trezorier.

(3) Colegiul director poate fi revocat în totalitatea lui în cazul în care se află în imposibilitatea de a-și îndeplini mandatul sau se constată neîndeplinirea misiunilor asumate de acesta. Revocarea Colegiului director se poate face în aceleași condiții ca și pentru alegerea acestuia.

(1) Colegiul director are următoarele atribuții:

a) coordonează și supervizează pregătirea Conferinței naționale;

b) pregătește organigrama aparatului administrativ al Ordinului și o supune avizării Consiliului național;

c) pregătește și supune aprobării Conferinței naționale onorariile de referință și proiectele de reglementări, după avizul prealabil al Consiliului național;

d) înaintează ministerelor de resort, spre avizare, onorariile de referință;

e) întocmește proiectul bugetului anual de venituri și cheltuieli și îl supune aprobării Consiliului național;

f) asigură informarea membrilor și a filialelor asupra problemelor specifice și deciziilor luate;

g) organizează primirea în profesie, potrivit legii și prezentului regulament;

h) controlează evidența Tabloului Național al Arhitecților, întocmirea bazei de date a Ordinului și a filialelor și propune, după caz, Consiliului național constituirea unor comisii de control;

i) coordonează întocmirea evidenței lucrărilor depuse de membri pentru a primi dată certă;

j) verifică legalitatea înființării și/sau reorganizării filialelor teritoriale, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, ale prezentului regulament și ale regulamentului-cadru al filialelor;

k) aprobă regulamentul intern privind funcționarea aparatului administrativ al Ordinului;

l) coordonează modul de administrare și gestionare a patrimoniului Ordinului și a bugetului;

m) aprobă încheierea actelor de dispoziție ale filialelor, în condițiile art. 52 alin (2);

n) analizează anual rapoartele de activitate întocmite de filiale;

o) dispune plata cotizațiilor către organismele internaționale la care Ordinul este parte sau afiliat.

(2) Atribuțiile Colegiului director sunt repartizate pe atribuțiile specifice ale membrilor acestuia, astfel cum sunt ele descrise în articolele următoare.

(3) Membrii Colegiului director au obligația de a colabora pentru a duce la îndeplinire atribuțiile conferite.

(1) Colegiul director se reunește ori de câte ori este necesar, la convocarea președintelui Ordinului. Președintele are obligația de a convoca Colegiul director în termen de 7 zile de la solicitarea a 4 dintre membrii acestuia.

(2) Ordinea de zi a ședințelor este fixată de președinte.

(3) Reuniunile sunt convocate cu cel puțin 3 zile înainte, iar convocarea va cuprinde locul, data, ora de desfășurare, ordinea de zi stabilită și materialele supuse dezbaterii și aprobării. Fac excepție de la prevederile anterioare cazurile de forță majoră.

(4) Ședința este considerată statutară în prezența majorității membrilor Colegiul director. La ședință pot asista persoane invitate.

(5) Votul este deschis, iar hotărârile se adoptă cu majoritate simplă, incluzând în aceasta și votul președintelui.

(6) Ședințele Colegiului director sunt consemnate într-un proces-verbal semnat de președinte și secretarul general. Procesul-verbal al fiecărei ședințe, însoțit de materiale votate, va fi transmis filialelor și membrilor Consiliului național, în termen de cel mult 15 zile lucrătoare.

(1) Vicepreședinții Ordinului sunt înlocuitori de drept ai președintelui, în ordinea stabilită de Conferința națională.

(2) Vicepreședinții asistă președintele în coordonarea, informarea și reprezentarea Ordinului și fiecare are atribuții specifice legate de:

a) profesie și onorarii;

b) legislație și regulamente;

c) informare și relații publice;

d) educație și pregătire profesională;

e) organizare, gestiune și relația cu membrii.

(3) Vicepreședinții coordonează, conform hotărârii Consiliului național, unul dintre următoarele grupuri de lucru:

a) grupul de lucru privind formele de exercitare a profesiei și onorarii;

b) grupul de lucru privind legislația, regulamentele și codul deontologic;

c) grupul de lucru privind imaginea, relațiile internaționale și relațiile publice;

d) grupul de lucru privind educația, pregătirea profesională și stagiul;

e) grupul de lucru privind organizarea, gestiunea și relația cu membrii.

(1) Grupurile de lucru sunt structuri prin care Ordinul își promovează inițiativele, atât în interiorul, cât și în exteriorul organizației.

(2) Grupurile de lucru se formează prin libera adeziune a oricărui membru al Ordinului. Membrii Consiliului național, cu excepția președinților de filiale, au obligația de a activa în unul dintre grupurile de lucru.

(3) Inițiativele propuse în cadrul unui grup de lucru vor fi aduse la cunoștința Colegiului director de către coordonatorii acestora. Validarea acestor inițiative se face de către Colegiul director, care le va supune votului Consiliului național.

(4) Orice inițiativă a grupurilor de lucru ale filialelor teritoriale va fi analizată de grupul de lucru de resort al Ordinului.

(5) Președinții filialelor teritoriale vor face parte din grupul de lucru al președinților constituit la nivelul Ordinului.

(1) Trezorierul este însărcinat cu execuția bugetului Ordinului.

(2) Proiectul de buget, pregătit de serviciul de specialitate al Ordinului, sub controlul trezorierului, va fi avizat de Colegiul director. Consiliul național va aproba bugetul Ordinului pentru anul calendaristic următor în ultima ședință a anului în curs.

(3) Elaborarea bugetului va ține cont de principiile stabilite de Conferința națională.

(4) Documentele de plată vor fi semnate atât de președinte, cât și de trezorier.

(5) În fiecare an, cel mai târziu până la 15 aprilie, trezorierul va prezenta Consiliului național un raport privind execuția bugetului de venituri și cheltuieli pe anul financiar anterior.

(6) Trezorierul coordonează grupul de lucru pe probleme economice al Ordinului.

(1) Președintele Ordinului Arhitecților din România reprezintă Ordinul în relațiile sale cu persoane juridice, de drept public sau privat, din țară sau străinătate, ori cu persoane fizice și încheie, în numele Ordinului, convenții și contracte.

(2) Președintele Ordinului coordonează întreaga activitate a Ordinului.

(3) Președintele Ordinului convoacă Colegiul director, conduce ședințele și asigură executarea deciziilor luate.

(4) Președintele Ordinului convoacă Consiliul național, cu avizul favorabil al Colegiului director, conduce ședințele și asigură executarea deciziilor luate.

(5) Președintele Ordinului ordonanțează cheltuielile bugetare ale Ordinului.

(6) În caz de indisponibilitate temporară sau de lipsă pentru o perioadă mai mare de 15 zile lucrătoare, prerogativele sale vor fi preluate de unul dintre vicepreședinți.

(7) Președintele, în exercitarea atribuțiilor sale, semnează hotărârile adoptate de Conferința națională, Consiliul național și Colegiul director.

(8) În exercitarea atribuțiilor curente președintele Ordinului emite decizii.

(1) Organigrama aparatului administrativ al Ordinului se aprobă prin hotărâre a Conferinței naționale.

(2) Secretarul general coordonează și controlează activitatea curentă a aparatului administrativ, având atribuțiile și obligațiile prevăzute în regulamentul intern.

(3) Secretarul general se bucură de stabilitate în funcție și nu poate fi schimbat ca urmare a schimbării forurilor de conducere ale Ordinului.

(1) Comisia de cenzori este formată din 3 membri titulari și 2 supleanți, aleși de Conferința națională pentru un mandat de 4 ani.

(2) Comisia se întrunește:

a) pentru prima dată în termen de 15 de zile de la alegere și desemnează prin vot secret președintele;

b) în ședințe ordinare, potrivit regulamentului propriu de organizare și funcționare;

c) în ședințe extraordinare, ori de câte ori este nevoie, în condițiile în care este sesizată de existența unor nereguli financiare legate de gestiunea bugetului și a patrimoniului, la convocarea președintelui comisiei.

(3) Ședințele sunt considerate statutare dacă sunt prezenți cel puțin 2 dintre membrii comisiei.

(4) Pentru întocmirea raportului privind gestiunea fondurilor și utilizarea mijloacelor fixe de către forurile alese de Conferința națională sau a persoanelor desemnate de acestea, comisia de cenzori va apela la un expert contabil sau la un contabil autorizat.

(5) Regulamentul de organizare și funcționare a comisiei de cenzori va fi aprobat de Consiliul național.

a) verifică modul în care este administrat patrimoniul Ordinului, precum și bilanțul contabil, sub aspectul legalității, al corectitudinii datelor și al regularității evidențelor în documentele contabile;

b) verifică dacă operațiunile financiare ale Ordinului se regăsesc în hotărârile Colegiului director sau ale Consiliului național și dacă acestea sunt conforme cu bugetul aprobat;

c) întocmește raportul de descărcare de gestiune al organelor alese ale Ordinului și îl prezintă Conferinței naționale.

(1) Ordinul va înregistra și reactualiza periodic, într-o evidență distinctă de datele din Tabloul Național al Arhitecților, toate datele înregistrate la înscrierea în Ordin și completate pe parcurs referitoare la membrii Ordinului și, într-o a doua evidență conexă, toate datele care privesc aspectele financiare legate de taxa de înscriere și plata cotizațiilor.

(2) Baza de date are 3 secțiuni:

a) generală - care cuprinde toate datele înregistrate la înscrierea în Ordin și completate pe parcurs și care poate fi prezentată numai Consiliului de conducere, Colegiului director și președintelui Ordinului, precum și persoanelor împuternicite de aceștia;

b) pentru membri - care cuprinde toate datele pe care membrii le consideră publice pentru confrați. Restricționarea informațiilor se face de membrul Ordinului la înscriere sau pe parcurs, printr-o solicitare scrisă adresată secretarului teritorial al filialei din care face parte;

c) publică - care cuprinde datele cuprinse în tablourile arhitecților și adresele profesionale.

(3) Elementele care țin de datele personale pot fi puse la dispoziția membrilor Ordinului și terților numai cu acordul persoanelor vizate; acordul nu este necesar în cazul în care datele sunt solicitate în interesul unei anchete disciplinare sau al unei urmăriri penale în curs.

(4) Persoanele care operează bazele de date vor semna un angajament de confidențialitate ai cărui termeni vor fi stabiliți de Colegiul director.

(1) Membrii Ordinului răspund disciplinar pentru nerespectarea prevederilor Legii nr. 184/2001, republicată, ale prezentului regulament, ale codului deontologic al profesiei, ale hotărârilor proprii adoptate de forurile de conducere abilitate ale Ordinului, precum și pentru orice abateri săvârșite în legătură cu profesia sau în afara acesteia care aduc prejudicii prestigiului profesiei sau Ordinului.

(2) Protecția onoarei și prestigiului profesiei, respectarea legii, a statutului profesiei și a deciziilor obligatorii ale forurilor de conducere ale profesiei sunt încredințate organelor profesiei constituite potrivit dispozițiilor legii.

(3) Răspunderea disciplinară a arhitectului nu exclude răspunderea civilă, penală sau administrativă a acestuia.

(4) După un an de la aplicarea deciziei de retragere definitivă a dreptului de semnătură sau a calității de membru al Ordinului, cel în cauză poate cere reexaminarea deciziei. În caz de respingere, o nouă cerere nu poate fi făcută decât după un an.

(5) În cazul în care instanțele judecătorești pronunță hotărâri definitive de condamnare a unui arhitect cu drept de semnătură pentru fapte penale legate de exercitarea profesiei sau aplică pedeapsa complementară a interdicției de exercitare a profesiei, o copie a dispozitivului hotărârii va fi comunicată filialei Ordinului.

(6) În condițiile neînceperii procedurii de judecare a abaterilor de către comisiile de disciplină, aplicarea sancțiunilor se prescrie în termen de 2 ani de la săvârșirea lor.

a) avertismentul;

b) votul de blam;

c) suspendarea pe o perioadă de 6-12 luni a dreptului de semnătură;

d) suspendarea pe o perioadă de 6-12 luni a calității de membru al Ordinului.

a) comisia teritorială de disciplină;

b) Comisia națională de disciplină.

(1) În fiecare filială teritorială se organizează și funcționează o comisie teritorială de disciplină, independentă de forurile de conducere ale filialei teritoriale. Comisiile teritoriale de disciplină vor fi compuse din:

a) 5 membri, dintre care 3 titulari și 2 supleanți pentru filialele teritoriale care au până la 250 de membri;

b) 7 membri, dintre care 5 titulari și 2 supleanți pentru filialele teritoriale care au între 251 și 1.000 de membri;

c) 13 membri, dintre care 9 titulari și 4 supleanți pentru filialele care au peste 1.000 de membri.

(2) Cel puțin două treimi din numărul membrilor comisiilor teritoriale de disciplină vor fi arhitecți cu drept de semnătură.

(3) Membrii comisiilor teritoriale de disciplină sunt aleși de conferința teritorială a filialei, pe o perioadă de 4 ani.

(1) Comisia teritorială de disciplină se organizează și își desfășoară activitatea în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 184/2001, republicată, ale prezentului regulament și ale codului deontologic.

(2) Membrii comisiilor teritoriale de disciplină se aleg de conferința teritorială dintre arhitecții cu o vechime de minimum 10 ani în profesie.

(3) Comisia teritorială de disciplină se întrunește:

(4) Un angajat al filialei, desemnat de consiliul de conducere teritorial, îndeplinește funcția de secretar al comisiei teritoriale de disciplină.

(1) Comisia teritorială de disciplină judecă, în primă instanță, abaterile disciplinare săvârșite de arhitecții și conductorii arhitecți înscriși în filială.

(2) Comisia teritorială de disciplină hotărăște aplicarea sancțiunilor prevăzute la art. 38 alin. (2) lit. a) și b) din Legea nr. 184/2001, republicată.

(3) Pentru sancțiunile prevăzute la art. 38 alin. (2) lit. c)-d) din Legea nr. 184/2001, republicată, comisia teritorială de disciplină propune sancțiunea și înaintează dosarul către Comisia națională de disciplină.

a) coordonează activitatea comisiei teritoriale de disciplină;

b) alcătuiește completele de judecată;

c) programează ședințele comisiei teritoriale de disciplină;

d) organizează evidențele comisiei teritoriale de disciplină;

e) organizează activitățile cu caracter administrativ ale comisiei teritoriale de disciplină.

(1) Completul de judecată al comisiei teritoriale de disciplină este alcătuit din 3 membri.

(2) Președintele comisiei teritoriale de disciplină va desemna pentru fiecare cauză un complet de judecată, precum și președintele acestuia.

(3) Prezența membrilor completului, precum și respectarea orei de începere a ședinței sunt obligatorii.

(4) Din completele de judecată nu pot face parte soțul sau rudele ori afinii până la gradul 3 inclusiv ai arhitectului trimis în judecată, precum și ai celui care a declanșat prin plângere procedura disciplinară.

a) planifică și comunică membrilor completului de judecată, cu cel puțin 3 zile înainte de data reuniunii, rapoartele scrise asupra problemelor ce urmează a fi discutate la următoarea ședință, în funcție de ordinea de zi aprobată la ședința anterioară;

b) face prezența membrilor completului de judecată și apelul părților la începutul fiecărei ședințe;

c) conduce dezbaterile, dă cuvântul părților, precum și celorlalți membri ai completului de judecată și asigură disciplina ședinței.

a) avertisment scris;

b) vot de blam la 3 abateri;

c) excludere din comisia teritorială de disciplină după aplicarea primelor două sancțiuni.

(1) Hotărârile se adoptă în cauzele disciplinare cu majoritatea voturilor membrilor completului.

(2) Hotărârile se adoptă ca urmare a parcurgerii procedurii de judecare a abaterilor, prevăzută în prezentul regulament, completat cu prevederile Codului de procedură civilă.

(3) Rezoluțiile se adoptă în probleme de organizare, discutate de plenul comisiei teritoriale de disciplină, în cadrul ședințelor cu caracter administrativ.

(4) Rezoluțiile se adoptă cu votul majorității simple. În caz de balotaj al votului membrilor comisiei, votul președintelui comisiei teritoriale de disciplină va prevala.

(1) Toate materialele necesare ședințelor comisiei teritoriale de disciplină, indiferent că sunt administrative sau de judecată disciplinară, se vor redacta, multiplica și comunică de către secretarul comisiei, cu sprijinul secretariatului filialei.

(2) Comisia teritorială de disciplină ține, prin grija secretarului său, următoarele registre:

a) Registrul de procese-verbale și rezoluții ale ședințelor administrative din plenul comisiei teritoriale de disciplină;

b) Registrul general al cauzelor disciplinare în care se înregistrează fiecare cauză.

(1) Comisia națională de disciplină se organizează și își desfășoară activitatea în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 184/2001, republicată, și ale prezentului regulament.

(2) Comisia națională de disciplină funcționează independent de forurile de conducere ale Ordinului.

(3) Comisia națională de disciplină este alcătuită din 5 titulari și 4 supleanți cu minimum 10 ani vechime, din care cel puțin 3 sunt arhitecți cu drept de semnătură, aleși de Conferința națională a Ordinului.

(4) Comisia națională de disciplină se întrunește:

(5) Un angajat al Ordinului, desemnat de Colegiul director, îndeplinește funcția de secretar al Comisiei naționale de disciplină, calitate în care păstrează, ține evidențele și efectuează lucrările necesare în vederea desfășurării activității Comisiei naționale de disciplină, sub îndrumarea președintelui.

a) în fond, în complet de 3 membri, abaterile disciplinare săvârșite de membrii forurilor de conducere ale filialelor și ale Ordinului;

b) în recurs, în complet de 5 membri:

a) coordonează activitatea Comisiei naționale de disciplină;

b) alcătuiește complete de judecată;

c) programează ședințele Comisiei naționale de disciplină;

d) organizează evidențele Comisiei naționale de disciplină;

e) organizează activitățile cu caracter administrativ ale Comisiei naționale de disciplină.

(1) Completul de judecată al Comisiei naționale de disciplină este alcătuit din 3 membri în fond și 5 membri în apel, desemnați de președintele comisiei.

(2) Prezența membrilor completului, precum și respectarea orei de începere a ședinței sunt obligatorii.

(3) Absența poate fi motivată în situații excepționale. Într-o asemenea ipoteză, președintele va desemna de urgență un înlocuitor dintre ceilalți membri ai Comisiei naționale de disciplină.

(4) Președintele Comisiei naționale de disciplină va desemna pentru fiecare ședință un președinte de ședință, astfel încât să asigure participarea tuturor membrilor la activitatea acesteia.

(5) Din completele de judecată nu pot face parte soțul sau rudele ori afinii până la gradul 3 inclusiv ai arhitectului trimis în judecată, precum și ai celui care a declanșat prin plângere procedura disciplinară.

(6) Din completul de judecată în apel nu pot face parte membri ai Comisiei naționale de disciplină care au judecat cauza în fond. Componența completului de judecată în apel va fi completată cu membri supleanți ai comisiei aleși de Conferința națională.

a) planifică și comunică membrilor completului de judecată, cu cel puțin 3 zile înainte de data reuniunii, rapoartele scrise asupra problemelor ce urmează a fi discutate la următoarea ședință (situația de fapt și de drept, fără a se pronunța asupra cauzei), în funcție de ordinea de zi aprobată la ședința anterioară;

b) face prezența membrilor completului de judecată și apelul părților la începutul fiecărei ședințe;

c) conduce dezbaterile, dă cuvântul părților, precum și celorlalți membri ai completului de judecată și asigură disciplina ședinței.

a) avertisment scris;

b) vot de blam la 3 abateri;

c) excludere din Comisia națională de disciplină după aplicarea primelor două sancțiuni.

(1) Hotărârile se adoptă potrivit procedurilor de judecată a abaterilor, proceduri care se completează cu prevederile Codului de procedură civilă.

(2) Comisia națională de disciplină dezbate problemele de organizare în cadrul ședințelor cu caracter administrativ și adoptă rezoluții cu votul majorității simple.

(1) Toate materialele necesare ședințelor Comisiei naționale de disciplină, indiferent că sunt administrative sau de judecată disciplinară, se vor redacta, multiplica și comunică de către secretarul comisiei, cu sprijinul secretariatului Ordinului.

(2) Comisia națională de disciplină ține, prin grija secretarului, următoarele registre:

a) Registrul de procese-verbale și rezoluții;

b) Registrul general al cauzelor disciplinare în care se înregistrează fiecare cauză.

(1) Plângerea împotriva unui arhitect se adresează comisiei teritoriale de disciplină a filialei din care face parte arhitectul. În cazul arhitecților care fac parte din forurile de conducere ale Ordinului sau filialelor, plângerea se va face la Comisia națională de disciplină.

(2) Consiliul de conducere teritorial și Consiliul național pot sesiza comisia de disciplină competentă cu privire la abaterile săvârșite de membrii Ordinului.

(3) Sesizarea, în două exemplare, trebuie să cuprindă:

a) numele, prenumele și adresa persoanei, respectiv denumirea forului de conducere care face sesizarea;

b) numele, prenumele și, după caz, numărul de înregistrare în Tabloul Național al Arhitecților și adresa persoanei împotriva căreia se introduce plângerea;

c) descrierea situației de fapt și de drept;

d) probele pe care se întemeiază cererea, anexate în copie;

e) semnătura.

(4) În cazul în care sesizarea se face de către un for de conducere, se anexează o copie a procesului-verbal al ședinței în care s-a luat hotărârea de a sesiza comisia de disciplină.

(1) Președintele comisiei de disciplină va examina dacă sesizarea primită îndeplinește condițiile prevăzute la art. 114. În caz afirmativ, va fixa termen și va cita părțile.

(2) Dacă sesizarea nu îndeplinește condițiile, aceasta va fi returnată celui care a depus-o, cu solicitarea de a fi refăcută potrivit prezentului regulament.

(1) Arhitectul împotriva căruia s-a făcut sesizarea este citat în scris, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, trimisă la sediul profesional al acestuia, cu 30 de zile înaintea datei fixate pentru ședința de judecată. Sesizarea și înscrisurile aflate la dosar, în copie, se anexează la citație.

(2) Autorul sesizării este citat în același mod și la aceeași dată.

(3) Refuzul de a da curs citației nu împiedică desfășurarea judecării.

(4) Neîndeplinirea procedurii de citare duce la anularea hotărârii.

(5) Părțile pot să ia cunoștință de dosar în orice stare a pricinii.

(1) Ședința completului de judecată nu este publică.

(2) La primul termen, cu procedura completă, părțile pot formula cereri pentru lipsă de apărare.

(3) Lipsa părților legal citate nu împiedică judecata. Instanța disciplinară se va pronunța pe baza probelor aflate la dosarul cauzei.

(4) Președintele completului de judecată conduce dezbaterile. Acesta va lua declarații părților și martorilor.

(5) La finalul dezbaterilor, președintele va da cuvântul autorului sesizării și apoi arhitectului împotriva căruia s-a formulat sesizarea.

(6) Procesul-verbal al fiecărei ședințe de judecată disciplinară va fi întocmit de secretarul comisiei de disciplină și va fi semnat de către toți membrii completului.

(1) Dreptul la apărare este garantat.

(2) Arhitectul trebuie să se înfățișeze personal în fața comisiei de disciplină; el nu poate fi reprezentat, dar poate fi asistat de un arhitect și/sau de un avocat.

(3) Membrii comisiei de disciplină nu pot fi apărători.

(4) Dacă cel în cauză nu se prezintă, completul de judecată apreciază suveran dacă se poate trece la dezbateri.

(1) Hotărârile se adoptă cu votul majorității membrilor comisiei de disciplină care au participat la judecata cauzei.

(2) În cazul în care comisia de disciplină consultă un jurist asupra problemelor de drept în discuție, acesta va răspunde oral sau în scris și nu va participa la dezbaterile comisiei de disciplină.

(3) Rezultatul deliberărilor asupra soluției se consemnează în scris și se semnează de toți membrii comisiei de disciplină care au participat la judecată.

(4) Comisia de disciplină poate pronunța una dintre următoarele soluții:

a) admiterea sesizării;

b) respingerea sesizării;

c) admiterea contestației formulate împotriva hotărârilor pronunțate în fond de comisiile teritoriale de disciplină sau de Comisia națională de disciplină;

d) respingerea contestației formulate împotriva hotărârilor pronunțate în fond de comisiile teritoriale de disciplină sau de Comisia națională de disciplină.

(1) După pronunțarea hotărârii, aceasta trebuie să fie redactată în termen de 15 zile lucrătoare.

(2) Hotărârea trebuie să cuprindă:

(3) Hotărârile se redactează de un membru al completului de judecată, desemnat de președintele de ședință, ajutat de secretar.

(4) Când nu există unanimitate, membrul completului de judecată aflat în inferioritate este obligat să își motiveze în scris opinia separată, care se va atașa la hotărâre.

(1) Hotărârea disciplinară rămasă definitivă are, față de părți și de forurile organizației, autoritate de lucru judecat.

(2) Dispozițiile privitoare la procedura de judecare a abaterilor prevăzute în prezentul regulament se completează cu prevederile Codului de procedură civilă.

(1) Hotărârile definitive sunt imediat executorii.

(2) Colegiul director sau consiliul de conducere teritorial, după caz, și Consiliul național vor stabili data la care sancțiunile încetează.