(1) Stabilirea localităților-țintă pentru efectuarea supravegherii serologice se realizează astfel:
a) supravegherea serologică în sezonul de activitate intensă a vectorilor, perioada mai-octombrie, se realizează astfel:
(i) se divide teritoriul județului în zone în formă de pătrat cu latura de 25 km și cu o suprafață de 625 kmp, conform figurii 1;
(ii) în interiorul fiecărei zone se selectează o localitatețintă sau un teritoriu pe care există în permanență exploatații ori cârduri de animale receptive la virusul bolii limbii albastre. În localitatea-țintă se stabilesc animalele de la care urmează să se recolteze probele de seruri, în primul rând bovine, iar în lipsa acestora ovine și caprine sau alte rumegătoare domestice ori sălbatice, astfel încât distanța dintre două localități-țintă să nu fie mai mare de 25 km, dar nici mai mică de 10 km; aceste distanțe se apreciază în aer, în linie dreaptă, nu la nivelul solului;
(iii) prelevarea probelor se face lunar, de la grupe de animale diferite, astfel încât pe perioada sezonului de supraveghere să fie monitorizate mai multe zone ale localității-țintă;
b) supravegherea serologică în sezonul de activitate redusă a vectorilor, perioada noiembrie-aprilie, se realizează astfel:
(i) se divide teritoriul județului în zone în formă de pătrat cu suprafața de 2.500 kmp, alcătuite din 4 suprafețe alăturate cu suprafața de 625 kmp, conform figurii 2. În interiorul fiecărei zone se selectează o localitatețintă sau un teritoriu pe care există în permanență exploatații ori cârduri de animale receptive la virusul bolii limbii albastre. În localitatea-țintă se stabilesc animalele de la care urmează să se recolteze probele de seruri, în primul rând bovine, iar în lipsa acestora ovine și caprine sau alte rumegătoare domestice ori sălbatice, astfel încât distanța dintre două localități-țintă să nu fie mai mare de 50 km, dar nici mai mică de 10 km; aceste distanțe se apreciază în aer, în linie dreaptă, nu la nivelul solului;
(ii) prelevarea probelor se face lunar, de la grupe de animale diferite, astfel încât pe perioada sezonului de supraveghere să fie monitorizate mai multe zone ale localității-țintă.
(2) Raportarea rezultatelor supravegherii serologice are drept scop realizarea unei rețele de monitorizare în timp real a bolii limbii albastre în vederea reducerii la minimum a riscului de izbucnire a unor focare majore de boala limbii albastre în România și de a crea posibilitatea adoptării de către Autoritatea Natională Sanitară Veterinară și pentru Siguranta Alimentelor și serviciile sanitare veterinare județene a celei mai rapide și eficiente strategii de supraveghere, monitorizare și combatere a bolii limbii albastre.
(3) Raportarea periodică a datelor supravegherii serologice nu se suprapune și nu înlocuiește raportările oficiale lunare și trimestriale către Autoritatea Națională Sanitară Veterinară si pentru Siguranța Alimentelor și Institutul de Diagnostic si Sanătate Animală.
(4) Rezultatele supravegherii serologice sunt transmise periodic de către specialistul care a efectuat testele de laborator, virusolog sau serolog, după caz, până la data de 5 a lunii următoare celei în care s-a efectuat supravegherea.
(5) Înscrierea datelor pentru raportare se face în fișa de supraveghere serologică pentru boala limbii albastre, prevăzută în anexa nr. 2. Un exemplar al fișei de supraveghere serologică se păstrează în laboratorul sanitar veterinar de stat județean și a municipiului București.
(6) Punctele de recoltare a vectorilor bolii limbii albastre:
a) pentru stabilirea abundenței sezoniere și distribuției geografice a vectorilor, precum și pentru studierea mecanismului de supraviețuire în anotimpul rece, iarna, se instalează capcane permanente care funcționează tot timpul anului, astfel:
(i) în fiecare județ se selectează o exploatație sau o gospodărie în care să existe animale, o singură specie sau mai multe specii de rumegătoare, ecvidee, porcine și păsări de curte pe tot parcursul anului;
(ii) se amplasează capcana luminoasă și se pune în funcțiune o noapte pe săptămână, recoltându-se insectele în dimineața următoare, conform metodologiei însușite la instruirile organizate de specialiștii și experții naționali și internaționali;
b) pentru stabilirea abundenței și distribuției vectorilor în vederea evaluării riscului de propagare a bolii limbii albastre se procedează astfel:
(i) se selectează efective de animale receptive expuse riscului de contaminare, proximitatea cu zone ce favorizează reproducerea și supraviețuirea vectorilor, proximitatea cu zone de protecție și supraveghere din jurul unui focar de bluetongue, respectiv în interiorul fiecărei zone cu latura de 25 km, utilizat pentru supravegherea serologică;
(ii) se instalează capcanele luminoase mobile și se pun în funcțiune o noapte pe săptămână timp de cel puțin 4 săptămâni, în fiecare punct de colectare, conform unui grafic prestabilit, astfel încât la fiecare punct să se efectueze minimum 4 recoltări;
(iii) în mod obligatoriu se înregistrează temperatura aerului în momentul punerii în funcțiune a capcanei și colectării insectelor în dimineața următoare; acestea vor reprezenta valorile maxime și minime ale temperaturilor în perioada de recoltare a vectorilor.
(7) Raportarea rezultatelor supravegherii entomologice:
a) se face de către specialistul care a efectuat examenul insectelor, până în data de 10 a lunii următoare lunii în care s-a efectuat supravegherea;
b) înscrierea datelor pentru raportare se face în fișa de supraveghere entomologică pentru vectori culicoizi, prevăzută în anexa nr. 2;
c) în prima parte a fișei de supraveghere entomologică, informațiile referitoare la locul colectării, animalele existente și tipul de capcane folosite sunt înscrise de către specialistul care montează capcana, colectează insectele, asigură transportul acestora și al fișei entomologice la laboratorul sanitar veterinar județean și al municipiului București;
d) specialistul parazitolog din laboratorul sanitar veterinar județean si al municipiului Bucuresti asigură prelucrarea primară și conservarea insectelor în alcool cu concentrația de 70%;
e) specialistul parazitolog expediază probele de insecte împreună cu fișele de supraveghere entomologică la centrul zonal de examinare și identificare a vectorilor sau la Institutul de Diagnostic si Sănătate Animală, conform listei centrelor zonale pentru examinarea și identificarea vectorilor prevăzute în anexa nr. 1 pct. A și C;
f) probele de insecte sunt însoțite de o notă prin care se solicită examen de laborator pentru identificarea acestora; laboratoarele sanitare veterinare județene, prevăzute în anexa nr. 1 pct. B, examinează probele de insecte în laboratoarele proprii; în acest caz, transmiterea fișelor de supraveghere către Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală se face de către specialiștii din aceste laboratoare sanitare veterinare județene și al municipiului București;
g) transmiterea fișei de supraveghere se face de către specialistul care a examinat insectele, identificând genul și specia. Specialistul menționat asigură, de asemenea, și eliberarea buletinului de analiză pentru direcția sanitară veterinară și pentru siguranța alimentelor județeană, respectiv a municipiului București, care a furnizat probele;
h) un exemplar al fișei de supraveghere entomologice se păstrează în laboratorul sanitar veterinar de stat județean și al municipiului București, unde s-au examinat probele.
(8) Pentru o localizare corectă a exploatației sau a locului de colectare sunt necesare coordonatele geografice care trebuie înscrise în fișa de supraveghere, în format zecimal; longitudinea este calculată pentru zona de est a meridianului Greenwich; după înregistrarea coordonatelor în formatul original, grade, minute, secunde, se face convertirea acestora în formatul zecimal.
(9) Pentru a se evita disfuncționalitățile produse de eventualele greșeli de calcul, se recomandă ca pe fișa de supraveghere să se înscrie între paranteze și valorile originale redate de dispozitivul GPS, exprimate în grade, minute și secunde.