LEGE nr. 348 din 10 iulie 2003 (**republicată**)

(1) Organul de specialitate al administrației publice centrale în domeniu care elaborează strategia de dezvoltare a pomiculturii este Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

(2) Obiectivele strategice ale dezvoltării pomiculturii sunt:

(1) Organizarea comună de piață în sectorul fructelor conține reguli privind:

(2) Speciile de pomi, arbuști fructiferi și căpșuni cultivate în România sunt prevăzute în anexa nr. 1.

(1) Patrimoniul pomicol se compune din următoarele grupe: pomi, duzi și arbuști fructiferi, indiferent de sistemul de cultură, căpșunării, pepiniere, inclusiv terenurile pentru asolamente, terenurile în pregătire pentru plantare și terenurile din intravilan plantate cu pomi, duzi, arbuști fructiferi și căpșuni.

(2) Păstrarea patrimoniului pomicol, menținerea și ridicarea valorii biologice și a potențialului productiv al plantațiilor de pomi, arbuști fructiferi și căpșuni și protejarea mediului înconjurător, a apei, solului și păstrarea ecosistemului și biodiversității revin cultivatorilor.

(1) Patrimoniul pomicol se clasifică în următoarele categorii:

(2) Sistemul de cultură se definește prin densitate, sortimente, tehnologii, performanțe tehnice și economice și se clasifică în următoarele grupe:

(1) Plantațiile de pomi fructiferi, arbuști fructiferi și căpșuni se realizează cu precădere în zonele consacrate, pe terenuri cu condiții ecologice favorabile fiecărei specii, denumite areale pomicole.

(2) Arealele pomicole reprezintă zona geografică a culturii pomilor și arbuștilor fructiferi, constituie o categorie distinctă a fondului funciar și sunt prevăzute în anexa nr. 2.

(3) Pomii și arbuștii fructiferi situați în curți, grădini, pășuni, fânețe, aliniamente și ale căror produse nu fac obiectul comercializării pe piață fac parte din categoria pomi răzleți și nu se evidențiază în cadastrul pomicol.

(4) Evidența pomilor răzleți se ține separat, în scop statistic.

(1) Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Ministerul Internelor și Reformei Administrative organizează inventarierea patrimoniului pomicol o dată la 5 ani.

(2) Procedurile pentru desfășurarea inventarierii și modelul formularelor pentru inventarierea plantațiilor pomicole se stabilesc prin ordin comun al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și al ministrului internelor și reformei administrative.

(1) Înființarea plantațiilor de pomi, duzi, arbuști fructiferi și căpșuni se face în zone consacrate, alegerea speciilor și soiurilor este opțiunea liberă a oricărui proprietar sau deținător de teren, la recomandarea specialiștilor autorizați în acest scop, conform prevederilor legale.

(2) Plantarea pomilor fructiferi din categoria pomi răzleți în grădini și curți, precum și în terenurile din extravilan se face respectându-se distanțele față de limita proprietății vecinilor, astfel:

(1) Plantațiile de pomi cu suprafață mai mare de 0,5 ha și cele de arbuști fructiferi de peste 0,2 ha, situate în zone, bazine și centre consacrate, se înființează în baza autorizației de plantare eliberate de direcțiile pentru agricultură și dezvoltare rurală județene și, respectiv, a municipiului București.

(2) Pentru plantațiile de pomi cu suprafața mai mare de 2 ha și pentru plantațiile de arbuști fructiferi cu suprafața mai mare de 0,5 ha autorizația de plantare se eliberează în baza unui proiect de înființare a plantației pomicole elaborat de persoane autorizate și avizat de institutul de cercetare-dezvoltare pentru pomicultură sau de stațiunea de cercetare-dezvoltare pomicolă din zonă.

(3) Sunt exceptate de la obținerea autorizației de plantare colecțiile de pomi și arbuști fructiferi, culturile pomicole de concurs și parcelele experimentale.

(1) Defrișarea plantațiilor de pomi și arbuști fructiferi de interes comercial aparținând persoanelor fizice sau juridice se face numai în baza autorizației de defrișare eliberate de direcțiile pentru agricultură și dezvoltare rurală județene și, respectiv, a municipiului București, în condițiile prevăzute de legislația în vigoare, și are scop statistic.*)

(2) Condițiile minime pentru autorizarea defrișării plantațiilor pomicole sunt:

(3) Cererea pentru obținerea autorizației de defrișare se depune la direcțiile pentru agricultură și dezvoltare rurală județene, respectiv a municipiului București, cu 3 luni înainte de executarea defrișării.

(4) Sunt exceptate de la obținerea autorizației de defrișare colecțiile de pomi și arbuști fructiferi, culturile pomicole de concurs și parcelele experimentale, care se aprobă de consiliile științifice ale unităților respective.

(1) Materialul lemnos rezultat din defrișarea plantațiilor pomicole și a nucilor este proprietatea fiecărui deținător legal al plantației și al pomilor răzleți, care îl poate comercializa sau utiliza în mod liber.

(2) În cazul comercializării, materialul lemnos trebuie să fie însoțit de autorizația de defrișare eliberată în conformitate cu prevederile prezentei legi, precum și de avizul de însoțire a materialului lemnos.

(1) Durata de funcționare a plantațiilor de pomi și arbuști fructiferi, în condițiile de exploatare normală, precum și modalitatea defrișării acestora sunt prevăzute în normele metodologice de aplicare a prezentei legi.**)

(2) În cazul în care, după defrișare, terenul respectiv nu se replantează, deținătorii au obligația să înainteze la direcțiile pentru agricultură și dezvoltare rurală județene și, respectiv, a municipiului București, cu 3 luni înaintea defrișării, documentația necesară pentru schimbarea categoriei de folosință a terenurilor, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

(3) Regimul de exploatare a plantațiilor pomicole și arbuștilor fructiferi aparținând instituțiilor de învățământ, cu scop didactic, și al parcelelor experimentale ale unităților de cercetare se va stabili prin planurile de învățământ, respectiv prin programele de cercetare ale unităților respective.

(1) În termen de 90 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, organele abilitate vor organiza inventarierea nucilor și a castanilor comestibili aflați în plantații sau ca pomi răzleți, cu consemnarea proprietarilor și a parcelelor cadastrale în care se găsesc.

(2) Nucii și castanii comestibili pentru care s-a obținut autorizația de defrișare se vor marca după sistemul practicat la marcarea speciilor forestiere.

(1) Fructele destinate a fi livrate pentru consumul uman se clasifică în categorii de calitate, conform standardelor de comercializare, care dobândesc caracterul de obligativitate.***)

(2) Se supun standardelor de calitate următoarele fructe: cireșele, vișinele, caisele, piersicile și nectarinele, căpșunile, merele, perele, prunele, gutuile, nucile în coajă, fructele de arbuști fructiferi, precum și fructele de orice fel care fac obiectul importului.

(3) Se exceptează de la cerințele de conformitate cu standardele de calitate:

(1) Comercializarea fructelor, potrivit prevederilor art. 20 alin. (1), este supusă controlului de conformitate pe filiera produsului.

(2) Controlul de conformitate se face la fața locului, în toate stadiile de comercializare, de către organismele autorizate prin lege.

(1) Analiza fructelor care fac obiectul vânzării pe piață pentru consumul uman privind conținutul de reziduuri de pesticide, contaminanți și alte substanțe este obligatorie și se efectuează de laboratoarele acreditate, cel puțin o dată pe an sau la cererea beneficiarilor.

(2) Evidența tratamentelor și a substanțelor utilizate în plantațiile pomicole, destinate comercializării fructelor, se ține de către producători și se supune controlului Inspecției de stat pentru controlul tehnic în producerea și valorificarea legumelor și fructelor, organism autorizat prin lege în acest scop.

(1) Fructele proaspete destinate consumului uman, care se comercializează de operatorii economici, vor fi însoțite de documente fiscale în care se vor înscrie de către emitent calitatea și conformitatea cu standardele de comercializare.

(2) Micii producători, persoane fizice, care nu sunt organizați în forme asociative pot comercializa fructe în piețele stradale sau tradiționale organizate și au obligația de a expune la vânzare produsele în condiții de calitate și igienă, pentru a asigura protecția și siguranța alimentară a consumatorului.

(3) Fructele care fac obiectul comercializării la export pentru consum în stare proaspătă vor fi însoțite de un certificat de conformitate cu standardul de comercializare emis de organismul de control autorizat conform legii.

(1) Prelucrarea fructelor în scop comercial poate fi făcută de către operatori economici autorizați pentru această activitate, cu mijloace proprii sau grupați în diferite forme de cooperare.

(2) Fructele destinate prelucrării industriale circulă însoțite de documente fiscale de conformitate, emise de producător sau comerciant, după caz, pe care se va înscrie destinație industrială, și trebuie să prezinte condiții minime de calitate.

(3) Fructele comercializate la export pentru prelucrarea industrială vor fi însoțite de un certificat de destinație industrială emis de către organismele de control autorizate conform legii.

(4) Modelul certificatului de conformitate cu standardele de calitate, precum și modelul certificatului de destinație industrială sunt prevăzute în normele metodologice de aplicare a prezentei legi.*)

(1) Dreptul de folosire de către producători a unor denumiri de origine geografică sau produs tradițional pentru anumite loturi de fructe proaspete ori prelucrate se acordă prin certificat de atestare a originii geografice, în condițiile prevăzute de legislația în vigoare.

(2) Certificatul prevăzut la alin. (1) se eliberează de către organele abilitate în acest scop, pe baza verificărilor făcute de specialiști împuterniciți pentru controlul respectării condițiilor impuse pentru producerea fructelor și prelucrarea acestora.

(1) În vederea implementării prevederilor prezentei legi se înființează ca direcție în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale Inspecția de stat pentru controlul tehnic în producerea și valorificarea legumelor și fructelor, denumită în continuare I.S.C.T.P.V.L.F. , cu structuri organizatorice în cadrul direcțiilor pentru agricultură și dezvoltare rurală județene și, respectiv, a municipiului București, care se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale, cu respectarea numărului de personal, în limita bugetului aprobat.**)

(2) Atribuțiile I.S.C.T.P.V.L.F. vor fi stabilite prin norme metodologice.

(1) Înființarea, întreținerea și defrișarea de plantații pomicole, arbuști fructiferi și căpșunării, condițiile pe care trebuie să le îndeplinească fructele pentru valorificare în stare proaspătă și conservate, precum și produsele distilate obținute din fructe, condițiile de atribuire a denumirii produselor cu indicație geografică, normele de comercializare, precum și alte măsuri se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi, elaborate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, cu avizul Ministerului Sănătății Publice, Ministerului Economiei și Finanțelor, Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Locuințelor, Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor și Ministerului Justiției.

(2) Normele metodologice de aplicare a prezentei legi vor fi elaborate în termen de 90 de zile de la publicarea acesteia în Monitorul Oficial al României, Partea I, și se supun Guvernului spre aprobare.*)

(1) Prezenta lege intră în vigoare în termen de 90 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Legea pomiculturii nr. 11/1974, publicată în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 105 din 29 iulie 1974.