NORME METODOLOGICE din 26 mai 2008

a) centre de permanență fixe;

b) centre de permanență mobile.

(1) Centrele de permanență fixe sunt unități sanitare cu sediu stabil, fără personalitate juridică, în cadrul cărora se asigură continuitatea asistenței medicale primare pentru pacienții din zona arondată, după cum urmează:

a) la sediul centrelor de permanență;

b) la sediul centrelor de permanență, precum și la domiciliul pacienților, în situația în care acestea au la dispoziție autospeciale de consultații la domiciliu.

(2) Centrele de permanență mobile sunt forme de organizare a activității medicale în cadrul cărora se asigură continuitatea asistenței medicale primare pentru pacienții din zona arondată, prin deplasarea medicului de familie la domiciliul pacientului, cu autospeciale de consultații la domiciliu.

(1) Centrele de permanență funcționează în regim de gardă.

(2) În zilele lucrătoare, garda se instituie în centrul de permanență, de regulă între orele 15,00-8,00 și numai după terminarea programului stabilit pentru activitatea curentă a medicilor de familie în cadrul cabinetelor de medicină de familie din zonele arondate.

(3) În zilele de sâmbătă, duminică și sărbători legale, precum și în zilele declarate libere de către Guvernul României, garda începe de la ora 8,00 și durează 24 de ore.

a) asistență medicală în urgențele medico-chirurgicale, în limitele competenței medicului de familie și posibilităților tehnice, cum ar fi: anamneză, examen clinic general, diagnostic, tratament;

b) asistență medicală curentă, în cazul afecțiunilor acute intercurente și episoadelor acute ale afecțiunilor cronice, cum ar fi: anamneză, examen clinic general, diagnostic, tratament;

c) trimitere către alte specialități sau în vederea internării, în situațiile prevăzute la lit. a) și b) care depășesc competențele medicului de familie;

d) prescriere de medicamente în tratament ambulatoriu pentru afecțiunile acute, numai pentru o perioadă de maximum 72 de ore, în condițiile prevăzute la art. 1 alin. (3) din anexa nr. 30 la Ordinul ministrului sănătății publice și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 522/236/2008 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Contractului-cadru privind condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pe anul 2008.

(1) Serviciile medicale prevăzute la art. 7 se acordă tuturor persoanelor care le solicită, indiferent de statutul de asigurat al acestora.

(2) Serviciile medicale ulterioare serviciilor medicale acordate prin centrele de permanență prevăzute la art. 7 se suportă din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, cu respectarea condițiilor acordării pachetului de servicii de bază, pachetului minimal de servicii medicale și pachetului de servicii pentru persoanele asigurate facultativ, după caz.

a) în zonele arondate centrului de permanență;

b) în unități sanitare care aparțin ministerelor și instituțiilor cu rețea sanitară proprie;

c) în alte unități administrativ-teritoriale decât cele arondate centrului de permanență.

(1) Condițiile constituirii grupului de practică, potrivit voinței părților, sunt cuprinse în convenția de asociere, încheiată în formă scrisă și cu respectarea prezentelor norme metodologice.

(2) Convenția de asociere a medicilor de familie pentru asigurarea continuității asistenței medicale primare prin centrele de permanență va cuprinde următoarele elemente obligatorii:

a) părțile semnatare;

b) scopul asocierii;

c) sediul în care își va desfășura activitatea grupul de practică;

d) conducerea asocierii;

e) durata convenției de asociere și modalitățile de încetare a acesteia.

(3) La stabilirea sediului în care își va desfășura activitatea grupul de practică se vor avea în vedere următoarele:

a) în situația în care grupul de practică asigură continuitatea asistenței medicale primare în cadrul unui centru de permanență mobil, se consemnează locația de la nivelul căreia fiecare medic de familie participant la asociere asigură continuitatea asistenței medicale primare;

b) în situația în care grupul de practică asigură continuitatea asistenței medicale primare în condițiile prevăzute la art. 13 din Legea nr. 263/2004 privind asigurarea continuității asistenței medicale primare prin centrele de permanență, cu modificările și completările ulterioare, se consemnează sediile cabinetelor de medicină de familie ale medicilor de familie asociați;

c) în situația în care spațiul necesar activității centrului de permanență este asigurat de consiliul local, se consemnează locația respectivă.

(4) Modelul-tip al convenției de asociere a medicilor de familie pentru asigurarea continuității asistenței medicale primare prin centrele de permanență este prevăzut în anexa nr. 1.

(1) Zonele în care se înființează centre de permanență sunt stabilite de către autoritățile de sănătate publică, cu acordul caselor de asigurări de sănătate și al consiliilor locale, pe baza criteriilor următoare:

a) zone rurale izolate sau greu accesibile;

b) zone în care furnizorii de servicii medicale de urgență prespitalicească nu asigură accesul populației la serviciile medicale pentru situațiile de urgență în intervalul de timp prevăzut de indicatorii de performanță ai managementului serviciului de ambulanță;

c) zone în care se înregistrează o proporție mare a cazurilor asistate la domiciliu de către personalul medical al serviciului de ambulanță;

d) zone cu risc crescut de dezastre sau calamități;

e) alte zone, în funcție de solicitări.

(2) Fac excepție de la prevederile alin. (1) centrele de permanență organizate în cadrul ministerelor și instituțiilor cu rețea sanitară proprie, care se înființează în zonele stabilite de direcțiile medicale din structura ministerelor și instituțiilor respective, cu acordul Casei Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranței Naționale și Autorității Judecătorești, respectiv al Casei Asigurărilor de Sănătate a Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului.

(1) Actul de înființare a centrului de permanență îl constituie decizia de înființare a centrului de permanență, emisă de autoritatea de sănătate publică.

(2) Documentele în baza cărora se emite decizia de înființare a centrelor de permanență fixe sunt următoarele:

a) convenția de asociere a medicilor de familie;

b) dovada deținerii legale a spațiului în care urmează să funcționeze centrul de permanență, după caz;

c) autorizația sanitară de funcționare a structurii sanitare în care funcționează centrul de permanență sau raportul de inspecție sanitară prin care se confirmă îndeplinirea condițiilor igienico-sanitare prevăzute de lege;

d) după caz, copii ale contractelor de muncă sau ale contractelor de prestări servicii pentru personalul medical care participă la asigurarea continuității asistenței medicale primare prin centrele de permanență;

e) documente care să ateste pregătirea profesională a personalului medical și dreptul acestuia de a profesa, în condițiile prevăzute de actele normative în vigoare;

f) după caz, acordul serviciului de ambulanță județean sau al municipiului București ori hotărârea consiliului local privind punerea la dispoziția centrului de permanență fix a autospecialelor de consultații la domiciliu.

(3) Documentele în baza cărora se emite decizia de înființare a centrelor de permanență mobile sunt următoarele:

a) convenția de asociere a medicilor de familie pentru asigurarea continuității asistenței medicale primare prin centrele de permanență;

b) acordul serviciului de ambulanță județean sau al municipiului București sau, după caz, hotărârea consiliului local privind punerea la dispoziția centrului de permanență mobil a autospecialelor de consultații la domiciliu;

c) după caz, copii ale contractelor de muncă sau ale contractelor de prestări servicii pentru personalul medical care participă la asigurarea continuității asistenței medicale primare prin centrele de permanență;

d) documente care să ateste pregătirea profesională a personalului medical și dreptul acestora de a profesa, în condițiile prevăzute de actele normative în vigoare.

a) denumirea centrului de permanență;

b) tipul centrului de permanență;

c) sediul centrului de permanență; în situația centrelor de permanență mobile se va consemna locația de la nivelul căreia medicul de familie va asigura continuitatea asistenței medicale primare;

d) zonele arondate centrului de permanență;

e) personalul medical care asigură continuitatea asistenței medicale în cadrul centrului de permanență, cu menționarea gradului profesional al acestuia;

f) coordonatorul centrului de permanență;

g) data începerii activității centrului de permanență.

(1) Coordonatorul centrului de permanență asigură coordonarea activității acestuia din punct de vedere administrativ.

(2) Raporturile dintre coordonatorul centrului de permanență și ceilalți medici de familie ai centrului de permanență nu implică nicio subordonare în plan profesional, medicii de familie având drept de inițiativă și de decizie în exercitarea actului medical și deplina răspundere față de acesta.

(1) Centrele de permanență fixe pot funcționa:

a) într-un spațiu pus la dispoziție de către autoritățile administrației publice locale;

b) într-un cabinet medical pus la dispoziție de unul dintre medicii de familie asociați;

c) prin rotație, în cabinetele medicale ale medicilor de familie asociați.

(2) În cazul în care centrele de permanență fixe funcționează în spații puse la dispoziție de către autoritățile administrației publice locale, acestea trebuie să îndeplinească:

a) normele privind structura funcțională a cabinetelor medicale, prevăzute de actele normative în vigoare;

b) standardele minimale privind dotarea centrelor de permanență fixe, prevăzute în anexa nr. 2.

(3) Existența condițiilor minime de spațiu și a circuitelor funcționale, precum și a dotării minime necesare funcționării centrelor de permanență fixe se verifică de către inspectorii autorităților de sănătate publică.

(4) Centrele de permanență fixe care funcționează în spații puse la dispoziție de autoritățile administrației publice locale vor face dovada conformării la normele igienico-sanitare și de sănătate publică, precum și a dotării minime necesare, în baza raportului de inspecție sanitară al autorității de sănătate publică.

(1) Centrul de permanență fix funcționează cu un număr de minimum 5 medici de familie și 5 asistenți medicali.

(2) În cadrul centrului de permanență fix, garda este asigurată în mod obligatoriu de o echipă medicală formată din medic de familie și asistent medical.

(3) Echipa medicală prevăzută la alin. (2) acordă servicii medicale tuturor persoanelor care se prezintă la sediul centrului de permanență fix în afara programului normal de lucru al cabinetelor de medicină de familie.

(1) În situația în care centrul de permanență fix are la dispoziție o autospecială de consultații la domiciliu, activitatea medicilor de familie în afara acestui centru este coordonată de către dispeceratul medical de urgență după cum urmează:

a) în situația în care pacientul sau aparținătorii acestuia se adresează dispeceratului medical de urgență prin numărul unic de apel 112, iar din informațiile obținute se apreciază că starea pacientului nu este critică, dispeceratul medical de urgență solicită deplasarea la domiciliu a medicului de familie care efectuează garda în cadrul centrului de permanență fix;

b) în situația în care pacientul sau aparținătorii acestuia se adresează direct centrului de permanență, solicitând acordarea unei consultații la domiciliu, medicul de familie care efectuează garda în centrul de permanență fix se deplasează la domiciliul pacientului numai cu acordul dispeceratului medical de urgență.

(2) În perioada în care medicul de familie se deplasează la domiciliul pacientului, la nivelul centrului de permanență fix își desfășoară activitatea asistentul medical, în limita competenței sale. Dacă în această situație la sediul centrului de permanență fix se prezintă un pacient, acesta va aștepta întoarcerea medicului de familie din misiune, sub supravegherea asistentului medical. În situația în care starea pacientului este critică, asistentul medical anunță dispeceratul medical de urgență prin numărul unic de apel 112 și acordă primul ajutor, potrivit competențelor pe care le deține, până la sosirea echipajului medical de urgență.

a) serviciului de ambulanță județean sau al municipiului București, stațiilor sau substațiilor acestora;

b) centrelor de permanență fixe.

(1) Activitatea centrelor de permanență mobile este coordonată prin intermediul dispeceratului medical de urgență.

(2) În situația în care pacientul sau aparținătorii acestuia se adresează dispeceratului medical de urgență prin numărul unic de apel 112, iar din informațiile obținute se apreciază că starea pacientului nu este critică, dispeceratul medical de urgență solicită deplasarea la domiciliu a medicului de familie care asigură continuitatea asistenței medicale primare în cadrul centrului de permanență mobil.

(3) Punctul de plecare în intervenție al medicilor de familie care asigură continuitatea asistenței medicale primare în cadrul unui centru de permanență mobil poate fi reprezentat de:

a) serviciul de ambulanță județean sau al municipiului București, stațiile sau substațiile acestora;

b) cabinetul de medicină de familie.

a) serviciului de ambulanță județean sau al municipiului București, stațiilor ori substațiilor acestora;

b) cabinetelor de medicină de familie.

(1) În situația în care în urma consultației acordate la domiciliul pacientului medicul de familie care asigură continuitatea asistenței medicale primare în cadrul centrului de permanență apreciază că starea pacientului este critică, acesta solicită dispeceratului medical de urgență prin numărul unic de apel 112 intervenția unui echipaj medical de urgență și acordă primul ajutor până la sosirea acestuia, când prezintă și predă pacientul.

(2) Medicul de familie comunică dispeceratului medical de urgență predarea pacientului către echipajul medical de urgență și primește permisiunea de a reveni la centrul de permanență sau la punctul de plecare în intervenție al medicilor de familie care asigură continuitatea asistenței medicale primare în cadrul centrului de permanență.

a) serviciul de ambulanță județean sau al municipiului București;

b) consiliul local.

a) conducător auto ambulanțier, angajat al serviciului de ambulanță județean sau al municipiului București, în situația în care autospeciala este pusă la dispoziția centrului de permanență de către serviciul de ambulanță județean și al municipiului București;

b) conducător auto angajat al unității administrativ-teritoriale sau, opțional, de către medicul de familie, dacă autospeciala este pusă la dispoziția centrului de permanență de către consiliul local.

(1) Activitatea desfășurată în centrele de permanență se finanțează de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătății Publice, de la capitolul 66.01 "Sănătate", titlul 51 "Transferuri între unități ale administrației publice", alineatul 51.01.11 "Transferuri de la bugetul de stat către bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate" și de la alineatul 51.01.25 "Programe de sănătate".

(2) Sumele alocate potrivit alin. (1) se utilizează pentru plata activității cabinetelor de medicină de familie ai căror medici titulari/reprezentanți legali participă la constituirea grupului de practică pentru asigurarea continuității asistenței medicale primare prin centrele de permanență în condițiile prevăzute de prezentele norme metodologice.

(3) La sfârșitul anului 2008, sumele rămase neutilizate pentru plata activității aferente asigurării continuității asistenței medicale primare la nivelul centrelor de permanență se virează în contul Ministerului Sănătății Publice în condițiile legii.

a) cheltuielile de funcționare, întreținere și operare a autospecialelor pentru consultații la domiciliu, puse la dispoziția centrelor de permanență;

b) cheltuielile salariale ale conducătorilor auto ambulanțieri care conduc autospecialele puse la dispoziția centrelor de permanență.

a) registrul de consultații;

b) jurnalul de bord al autospecialelor de consultații la domiciliu;

c) formulare de prescripții medicale, bilete de trimitere, adeverințe medicale, după caz;

d) fișa de consum al medicamentelor și materialelor sanitare per gardă, detaliată pe tipuri de medicamente și materiale sanitare, semnată și parafată de medicul de familie care a asigurat garda.

a) raportul activității medicale desfășurate în timpul gărzii;

b) raportul lunar al activității medicale desfășurate în centrul de permanență;

c) raportul lunar al consumurilor de medicamente și materiale sanitare înregistrate per centru de permanență.

a) condica de prezență pentru activitatea de gardă;

b) foaia colectivă de prezență a personalului medical.

a) să identifice zonele în care se consideră necesară înființarea centrelor de permanență;

b) să identifice spațiile în care se vor organiza centrele de permanență fixe și să stabilească responsabilitățile instituționale pentru asigurarea funcționalității acestora;

c) să asigure coordonarea integrată a activității centrelor de permanență;

d) să asigure monitorizarea și evaluarea activității centrelor de permanență;

e) să elaboreze un plan de măsuri pentru susținerea bunei organizări și desfășurări a activității centrelor de permanență și să asigure implementarea acestuia;

f) să își stabilească propriul regulament de organizare și funcționare, precum și procedurile specifice necesare realizării atribuțiilor proprii.

a) să participe prin reprezentantul desemnat la activitățile CCCP;

b) să emită deciziile de înființare a centrelor de permanență;

c) să realizeze arondarea teritorială a localităților la centrele de permanență;

d) să identifice medicii de familie care își exprimă opțiunea de a participa la asigurarea continuității asistenței medicale primare prin centrele de permanență;

e) să asigure dotarea cu medicamente și materiale sanitare a truselor de urgență ale centrelor de permanență, în conformitate cu prevederile anexei nr. 3, și să asigure refacerea stocurilor;

f) să asigure instruirea personalului medical cu privire la acordarea asistenței medicale în urgențele medico-chirurgicale;

g) să realizeze îndrumarea metodologică a personalului medical care își desfășoară activitatea în cadrul centrelor de permanență;

h) să verifice existența condițiilor minime de spațiu și a circuitelor funcționale, precum și a dotării minime necesare funcționării centrelor de permanență fixe și să emită raportul de inspecție sanitară prin care se confirmă îndeplinirea condițiilor igienico-sanitare prevăzute de lege;

i) să efectueze controlul organizării și desfășurării activității în centrele de permanență, în colaborare cu casele de asigurări de sănătate;

j) să înmâneze, la momentul efectuării controlului, sau, după caz, să comunice medicilor de familie titulari/reprezentanți legali ai cabinetelor de medicină de familie procesele-verbale și/sau notele de constatare ca urmare a efectuării controalelor în termen de 3 zile lucrătoare de la data efectuării controlului;

k) să întocmească și să transmită CCCP și Ministerului Sănătății Publice, până la data de 25 a lunii în curs pentru luna precedentă, raportul activității desfășurate în cadrul centrelor de permanență.

a) să participe prin reprezentantul desemnat la activitățile CCCP;

b) să încheie contracte distincte cu cabinetele de medicină de familie ai căror titulari/reprezentanți legali au constituit grupuri de practică pentru asigurarea continuității asistenței medicale primare prin centrele de permanență, în limita sumelor primite prin transferuri din bugetul Ministerului Sănătății Publice;

c) să deconteze cabinetelor de medicină de familie cu care au încheiat contracte, în termen de 20 de zile calendaristice de la depunerea documentelor necesare decontării, contravaloarea orelor de gardă efectuate în centrele de permanență, cu sau fără cheltuieli de administrare și funcționare, după caz;

d) să efectueze controlul organizării și desfășurării activității în centrele de permanență, în colaborare cu autoritățile de sănătate publică în limita de competență;

e) să înmâneze la momentul efectuării controlului sau, după caz, să comunice medicilor de familie titulari/reprezentanți legali ai cabinetelor de medicină de familie procesele-verbale și/sau notele de constatare ca urmare a efectuării controalelor în termen de 3 zile lucrătoare de la data efectuării controlului;

f) să întocmească și să transmită CCCP, în maximum 5 zile calendaristice de la data efectuării decontării de către casele de asigurări de sănătate, un document care cuprinde contravaloarea orelor de gardă efectuate în centrele de permanență, cu sau fără cheltuieli de administrare și funcționare, după caz.

a) să participe prin reprezentantul desemnat la activitățile CCCP;

b) să asigure, în limita posibilităților, autospecialele necesare centrelor de permanență pentru efectuarea consultațiilor la domiciliu;

c) să asigure funcționarea, întreținerea și dotarea autospecialelor de consultații la domiciliu;

d) să asigure încadrarea conducătorilor auto ambulanțieri pentru autospecialele de consultații la domiciliu;

e) să participe, prin personalul propriu, la procesul de instruire a personalului medical cu privire la acordarea asistenței medicale în urgențele medico-chirurgicale, precum și la îndrumarea metodologică a acestuia;

f) să evidențieze distinct activitatea de transport sanitar efectuat de autospecialele de consultații la domiciliu în cadrul raportării activității către casele de asigurări de sănătate;

g) să coordoneze, prin dispeceratul medical de urgență, activitatea medicului de familie în afara centrului de permanență;

h) să întocmească graficul de lucru pentru conducătorii auto ambulanțieri ai autospecialelor de consultații la domiciliu.

a) să participe prin reprezentantul desemnat la activitățile CCCP;

b) să asigure spațiile necesare desfășurării activității centrelor de permanență, acolo unde este cazul;

c) să asigure personalul auxiliar, respectiv: îngrijitoare, paznic, statistician, registrator medical, după caz;

d) să asigure dotarea minimală necesară funcționării centrelor de permanență, după caz;

e) să asigure utilitățile necesare funcționării centrelor de permanență, după caz.

a) să asigure coordonarea activităților administrative și organizatorice ale centrului de permanență;

b) să întocmească, prin consultarea medicilor de familie care își desfășoară activitatea în centrul de permanență, graficul gărzilor și să îl transmită casei de asigurări de sănătate, serviciului de ambulanță județean sau al municipiului București și primarilor unităților administrativ-teritoriale interesați, până cel târziu la data de 20 a lunii în curs pentru luna următoare;

c) să avizeze, până la data de 10 a lunii în curs pentru luna precedentă, foaia colectivă de prezență a medicilor de familie și a asistenților medicali, după caz, care asigură continuitatea asistenței medicale primare în cadrul centrului de permanență;

d) să întocmească și să transmită autorității de sănătate publică, până la data de 15 a lunii în curs pentru luna precedentă, raportul lunar al activității medicale desfășurate în centrul de permanență; raportul de activitate se va întocmi în baza indicatorilor de activitate ai centrului de permanență;

e) să întocmească și să transmită autorității de sănătate publică, până la data de 15 a lunii în curs pentru luna precedentă, raportul lunar al consumurilor de medicamente și materiale sanitare înregistrate per centru de permanență și să solicite refacerea stocurilor;

f) să asigure repartizarea corectă, pe baza consumurilor înregistrate de medicamente și materiale sanitare necesare funcționării centrelor de permanență;

g) să verifice întreținerea dotărilor centrului de permanență și să monitorizeze utilizarea corespunzătoare a acestora, informând CCCP în cazul apariției unor disfuncționalități;

h) să înainteze CCCP propuneri privind îmbunătățirea activității centrului de permanență.

a) să afișeze la cabinetul de medicină de familie în care își desfășoară activitatea următoarele date:

b) să respecte programul de lucru corespunzător graficului de gărzi întocmit. Schimbarea programului de lucru se poate face numai în situații deosebite, cu înștiințarea coordonatorului centrului de permanență, casei de asigurări de sănătate și serviciului de ambulanță județean și al municipiului București;

c) să întocmească și să transmită coordonatorului centrului de permanență, până la data de 10 a lunii în curs pentru luna precedentă, desfășurătoarele privind activitatea efectuată;

d) să țină evidența consumurilor de medicamente și materiale sanitare, să întocmească și să transmită coordonatorului centrului de permanență, până la data de 10 a lunii în curs pentru luna precedentă, raportul privind consumurile înregistrate;

e) să prezinte casei de asigurări de sănătate, în primele 10 zile lucrătoare ale lunii următoare pentru luna precedentă, următoarele documente în vederea decontării activității medicale:

f) să acorde necondiționat serviciile medicale prevăzute la art. 7 tuturor persoanelor care le solicită, pe toată durata gărzii, cu respectarea prevederilor legale în vigoare care reglementează activitatea medicală;

g) să asigure consultația medicală la domiciliul pacientului, la solicitarea dispeceratului medical de urgență, în situația în care centrul de permanență are la dispoziție o autospecială de consultații la domiciliu. În situația în care solicitarea de deplasare la domiciliu a medicului de familie este adresată direct centrului de permanență de către pacient sau aparținători, deplasarea se va face numai cu acordul dispeceratului medical de urgență;

h) să solicite, atunci când consideră că starea pacientului o impune, prin intermediul dispeceratului medical de urgență, intervenția unui echipaj medical de urgență pentru rezolvarea cazului sau trimiterea unei ambulanțe de transport cu asistent medical, ambulanțier sau însoțitor, după caz;

i) să informeze dispeceratul medical de urgență imediat după rezolvarea cazului pentru obținerea acordului de a reveni la sediul centrului de permanență;

j) să completeze documentele și rapoartele de activitate specifice centrului de permanență;

k) să respecte legislația privind prelucrarea datelor cu caracter personal.

(1) Cabinetele de medicină de familie ai căror medici de familie titulari/reprezentanți legali au constituit grupuri de practică pentru asigurarea continuității asistenței medicale primare prin centrele de permanență încheie contracte distincte cu casele de asigurări de sănătate, în baza următoarelor documente:

a) cerere semnată și ștampilată de medicul de familie, titular al cabinetului medical/reprezentant legal;

b) autorizație sanitară de funcționare sau, după caz, raportul de inspecție eliberat de către autoritatea de sănătate publică, prin care se confirmă îndeplinirea condițiilor igienico-sanitare prevăzute de lege;

c) decizia de înființare a centrului de permanență;

d) autorizația de liberă practică pentru personalul mediu sanitar și/sau certificatul de membru al Colegiului Medicilor din România pentru medicii de familie care asigură continuitatea prin centrele de permanență;

e) copii ale contractelor de muncă sau ale contractelor de prestări de servicii ale personalului medical care participă la asigurarea continuității asistenței medicale primare prin centrele de permanență;

f) dovada asigurării de răspundere civilă în domeniul medical, valabilă pe toată perioada derulării contractului pentru tot personalul medical care participă la asigurarea continuității asistenței medicale primare în centrul de permanență;

g) cont deschis la Trezoreria Statului sau la o bancă.

(2) Termenul de valabilitate a contractelor încheiate este până la 31 decembrie 2008, cu posibilitatea prelungirii acestora prin acte adiționale, în condițiile legii și în limita creditelor bugetare alocate cu această destinație.

(1) Venitul cabinetelor de medicină de familie care participă la constituirea grupului de practică pentru asigurarea continuității asistenței medicale primare prin centrele de permanență se constituie din sumele obținute prin înmulțirea valorii de referință a tarifului orar, ajustate corespunzător gradului profesional, calității de coordonator al centrului de permanență și cu procentul corespunzător cheltuielilor de administrare și funcționare, după caz, cu numărul de ore de gardă efectuate de către fiecare medic de familie, în luna pentru care se face plata.

(2) Valoarea de referință a tarifului orar este corespunzătoare gradului profesional al medicului specialist de medicină de familie.

(3) Pentru prestația medicului primar de medicină de familie tariful orar se majorează cu 20%.

(4) Pentru prestația medicului care nu a promovat un examen de specialitate, tariful orar se diminuează cu 10%.

(5) Pentru medicul de familie care îndeplinește rolul de coordonator al centrului de permanență, tariful orar se majorează cu 15% din tariful orar corespunzător gradului profesional pe care acesta îl deține.

(1) Valoarea de referință a tarifului orar pentru medicul specialist de medicină de familie este de 10 lei/oră.

(2) Cabinetul de medicină de familie suportă și cheltuieli de administrare și funcționare pentru centrul de permanență fix, inclusiv cheltuieli cu personalul angajat, altul decât medici, situație în care tariful orar prevăzut la alin. (1) se majorează cu 50% pentru fiecare medic de familie care își desfășoară activitatea în centrul de permanență.

(1) Controlul privind respectarea normelor în asigurarea continuității asistenței medicale primare în centrele de permanență se exercită de comisii mixte formate din reprezentanți ai autorității de sănătate publică și ai casei de asigurări de sănătate, în funcție de domeniul de competență.

(2) Controlul prevăzut la alin. (1) va urmări, în principal, următoarele:

a) respectarea de către personalul medical a obligațiilor care le revin în cadrul centrului de permanență;

b) identificarea eventualelor disfuncționalități în activitatea centrului de permanență.

(3) Ca urmare a controalelor efectuate, se vor lua măsurile legale care se impun. În cazul în care reprezentanții autorității de sănătate publică și ai caselor de asigurări de sănătate identifică probleme care nu pot fi soluționate la nivel local, acestea vor fi transmise autorității și instituțiilor ierarhic superioare, respectiv Ministerului Sănătății Publice și/sau Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, potrivit competențelor conferite de lege.

(1) La nivel local, monitorizarea și evaluarea activității centrelor de permanență se realizează lunar de către CCCP și cuprinde, în principal, următoarele elemente:

a) analiza indicatorilor de activitate realizați de centrele de permanență;

b) identificarea, analizarea și soluționarea, în limitele competențelor instituționale, a problemelor apărute în cadrul organizării și funcționării centrelor de permanență;

c) adoptarea măsurilor de îmbunătățire a organizării și funcționării centrelor de permanență și implementarea acestora.

(2) CCCP are obligația de a elabora trimestrial un raport privind activitatea tuturor centrelor de permanență, pe care îl va transmite Ministerului Sănătății Publice până cel târziu la data de 30 a lunii următoare încheierii trimestrului.

a) numărul de bolnavi pentru care s-a asigurat continuitatea asistenței medicale primare prin centrul de permanență, detaliat în funcție de statul de asigurat sau neasigurat al acestora;

b) numărul de bolnavi pentru care s-a asigurat continuitatea asistenței medicale primare în centrul de permanență, detaliat pe grupe de vârstă;

c) numărul de bolnavi pentru care s-a asigurat continuitatea asistenței medicale primare în centrul de permanență, detaliat pe coduri de urgențe medico-chirurgicale, potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.186/2000 pentru aprobarea listei cuprinzând urgențele medico-chirurgicale, precum și bolile infectocontagioase din grupa A, pentru care asigurații beneficiază de indemnizație pentru incapacitate temporară de muncă, fără condiții de stagiu de cotizare;

d) numărul de bolnavi pentru care s-a solicitat intervenția unui echipaj de urgență și repartiția acestora pe coduri de urgențe medico-chirurgicale;

e) numărul de bolnavi pentru care s-a solicitat ambulanța de transport;

f) numărul de bolnavi pentru care s-a eliberat bilet de trimitere către alte specialități;

g) numărul de bolnavi pentru care s-a asigurat continuitatea asistenței medicale primare la sediul centrului de permanență;

h) numărul de bolnavi pentru care s-a asigurat continuitatea asistenței medicale primare la domiciliul pacientului;

i) durata medie de răspuns pentru solicitările în afara centrului de permanență.

a) numărul de centre de permanență, detaliat pe formele de organizare a centrelor de permanență;

b) sumele decontate cabinetelor de medicină de familie pentru asigurarea continuității asistenței medicale primare prin centrele de permanență, detaliat pe formele de organizare a centrelor de permanență.

a) consumul de medicamente;

b) consumul de materiale sanitare;

c) cheltuielile aferente materialelor sanitare;

d) cheltuielile aferente medicamentelor;

e) numărul personalului medical, pe categorii profesionale, detaliat pe formele de organizare a centrelor de permanență.

a) numărul de centre de permanență care funcționează în sedii asigurate de către consiliile locale;

b) numărul autospecialelor de consultații la domiciliu puse la dispoziția centrelor de permanență de către consiliile locale;

c) cheltuieli efectuate pentru asigurarea utilităților;

d) cheltuieli efectuate pentru asigurarea personalului auxiliar.