În funcție de tehnologia de fabricație, de materiile prime și materialele folosite, de calitățile organoleptice și de proprietățile fizico-chimice, țuica, horinca, turțul, pălinca, vinarsul, rachiul de fructe, rachiul de tescovină și rachiul de drojdie de vin se definesc după cum urmează:
1. Țuica este o băutură alcoolică tradițională românească obținută exclusiv prin fermentarea alcoolică și distilarea prunelor (diverse soiuri), întregi sau zdrobite, ori a sucului obținut din prune, în prezența sau în lipsa sâmburilor:
a) fermentarea prunelor se realizează în căzi din lemn sau în cuve de fermentare ori în vase din inox, în funcție de zona în care s-au produs prunele, de soi, de tehnologia specifică aplicată;
b) distilarea se face în cazane din cupru cu ardere directă sau în instalații de distilare, la o concentrație alcoolică de maximum 86% vol., astfel încât produsul distilării să aibă o aromă și un gust provenind de la fruct sau fructe; redistilarea la aceeași tărie alcoolică este autorizată;
c) având un conținut în substanțe volatile mai mare sau egal cu 200 de grame la hectolitrul de alcool 100% vol.;
d) având un conținut în acid cianhidric, în cazul țuicii obținute din prune cu sâmburi, de maximum 7 grame la hectolitrul de alcool 100% vol.;
e) având un conținut maxim în alcool metilic de 1.200 de grame la hectolitrul de alcool 100% vol.;
f) în funcție de durata de învechire, denumirea produsului "țuică" poate fi înlocuită cu denumirile:
- "țuică bătrână" obținută din distilate învechite minimum 3 ani;
- "țuică extra" obținută din distilate învechite minimum 7 ani;
g) în zonele geografice Maramureș și Oaș, țuica poate fi denumită "horincă" sau "turț";
h) folosirea la fabricarea țuicii a produselor îndulcitoare, așa cum au fost definite în art. 2 pct. 2, nu este permisă;
i) folosirea la fabricarea țuicii a substanțelor aromatizante, preparatelor aromatizante, coloranților, alcoolului etilic de origine agricolă sau a distilatului de origine agricolă, așa cum au fost definite în art. 2 pct. 4, 5, 7, 11 și 12, nu este permisă;
j) combinarea (cupajarea), așa cum a fost definită în art. 2 pct. 17, este permisă;
k) concentrația alcoolică minimă este diferită în funcție de procesul tehnologic de obținere tradițional zonei, dar nu mai mică de 24% vol. la comercializare pentru consum;
l) depozitarea, păstrarea și învechirea produsului se realizează în vase din lemn, inox sau din sticlă.
2. Pălinca este o băutura alcoolică tradițională românească obținută exclusiv prin fermentarea alcoolică și distilarea unui fruct cărnos sau a unui amestec de fructe ori a unui marc de fructe, așa cum a fost definit în art. 2 pct. 8, sau a unui suc din acest fruct ori dintr-un amestec de fructe, în prezența sau în lipsa sâmburilor:
a) fermentarea fructelor se realizează în căzi din lemn sau în cuve de fermentare ori în vase din inox, în funcție de zona în care s-au produs fructele, de soiuri, de tehnologia specifică aplicată;
b) distilarea se face în cazane din cupru cu ardere directă sau în instalații de distilare, la o concentrație alcoolică de maximum 70% vol., astfel încât produsul distilării să aibă o aromă și un gust provenind de la fruct sau fructe; redistilarea la aceeași concentrație alcoolică este autorizată;
c) având un conținut în substanțe volatile mai mare sau egal cu 200 de grame la hectolitrul de alcool 100% vol.;
d) având un conținut în acid cianhidric, în cazul pălincii obținute din fructe cu sâmburi, de maximum 7 grame la hectolitrul de alcool 100% vol.;
e) având un conținut maxim în alcool metilic de 1.000 de grame la hectolitrul de alcool 100% vol.; în cazul următoarelor fructe: prune (Prunus domestica L.), corcodușe (Prunus domestica L. subsp. Syriaca-Borkh., Janch. Ex. Mansf.), prune brumării (Prunus domestica L.), mere (Malus domestica Borkh.), pere (Pyrus communis L.), cu excepția perelor Williams (Pyrus communis L. cv "Williams"), zmeură (Rubus idaeus L.), mure (Rubus fruticosus auct. aggr.), caise (Prunus armeniaca L.) și piersici [Prunus persica (L.) Batsch], conținutul de alcool metilic este de maximum 1.200 de grame la hectolitrul de alcool 100% vol.; în cazul următoarelor fructe: pere Williams (Pyrus communis L. cv "Williams"), coacăze roșii (Ribes rubrum L.), coacăze negre (Ribes nigrum L.), scorușe (Sorbus aucuparia L.), soc (Sambucus nigra L.), gutui (Cydonia oblonga Mill.) și boabe de ienupăr (Juniperus communis L. și/sau Juniperus oxicedrus L.), conținutul de alcool metilic este de maximum 1.350 de grame la hectolitrul de alcool 100% vol.;
f) folosirea la fabricarea pălincii a produselor îndulcitoare, așa cum au fost definite în art. 2 pct. 2, nu este permisă;
g) folosirea la fabricarea pălincii a zahărului caramelizat, așa cum a fost definit în art. 2 pct. 3, nu este permisă nici în scopul de a adapta culoarea, culoarea galbenă sau galben-aurie obținându-se prin învechire în butoaie de stejar;
h) folosirea la fabricarea pălincii a substanțelor aromatizante, preparatelor aromatizante, coloranților, alcoolului etilic de origine agricolă sau a distilatului de origine agricolă, așa cum au fost definite în art. 2 pct. 4, 5, 7, 11 și 12, nu este permisă;
i) combinarea (cupajarea), așa cum a fost definită în art. 2 pct. 17, este permisă;
j) concentrația alcoolică minimă este de 40% vol. la comercializarea pentru consum;
k) depozitarea, păstrarea și învechirea produsului se realizează în vase din lemn, inox sau din sticlă.
3. Vinarsul este o băutură alcoolică tradițională românească obținută exclusiv prin distilarea vinului sau a vinului alcoolizat la maximum 86% vol. sau prin redistilarea unui distilat de vin la maximum 86% vol.:
a) distilarea se face în instalații de distilare, la o concentrație alcoolică de maximum 86% vol., astfel încât produsul distilării să aibă o aromă și un gust specifice vinului respectiv;
b) având un conținut în substanțe volatile mai mare sau egal cu 125 de grame la hectolitrul de alcool 100% vol.;
c) având un conținut maxim în alcool metilic de 200 de grame la hectolitrul de alcool 100% vol.;
d) folosirea la fabricarea vinarsului a produselor îndulcitoare, așa cum au fost definite în art. 2 pct. 2, nu este permisă;
e) folosirea la fabricarea vinarsului a zahărului caramelizat, așa cum a fost definit în art. 2 pct. 3, este permisă numai în scopul de a adapta culoarea;
f) folosirea la fabricarea vinarsului a preparatelor aromatizante, așa cum au fost definite în art. 2 pct. 5, este permisă numai în scopul de a îmbunătăți calitățile de gust, culoare și miros; se pot folosi numai extracte naturale obținute din fructe și plante;
g) folosirea la fabricarea vinarsului a substanțelor aromatizante, coloranților, alcoolului etilic de origine agricolă sau a altor distilate de origine agricolă, așa cum au fost definite în art. 2 pct. 4, 7, 11 și 12, nu este permisă;
h) combinarea (cupajarea), așa cum a fost definită în art. 2 pct. 17, este permisă;
i) concentrația alcoolică minimă este de 37,5% vol. la comercializarea pentru consum;
j) în funcție de durata de învechire, este admisă indicarea pe etichetă a perioadei de învechire, după cum urmează:
- V "vinars", obținut din distilate învechite minimum un an;
- VS "vinars superior", obținut din distilate învechite minimum 3 ani;
- VSOP "Very Superior Old Pale", obținut din distilate învechite minimum 5 ani;
- XO "Extra Old", obținut din distilate învechite minimum 7 ani.
4. Rachiul de fructe este o băutură alcoolică tradițională românească obținută exclusiv prin fermentarea alcoolică și distilarea unui fruct cărnos sau a unui amestec de fructe ori a unui marc de fructe, așa cum a fost definit în art. 2 pct. 8, sau a unui suc din acest fruct ori dintr-un amestec de fructe, în prezența sau în lipsa sâmburilor:
a) fermentarea fructelor se realizează în căzi din lemn sau în cuve de fermentare ori în vase din inox, în funcție de zona în care s-au produs fructele, de soiuri, de tehnologia specifică aplicată;
b) distilarea se face în cazane din cupru cu ardere directă sau în instalații de distilare, la o concentrație alcoolică de maximum 86% vol., astfel încât produsul distilării să aibă o aromă și un gust provenind de la fruct sau fructe; redistilarea la aceeași tărie alcoolică este autorizată;
c) având un conținut în substanțe volatile mai mare sau egal cu 200 de grame la hectolitrul de alcool 100% vol.;
d) având un conținut în acid cianhidric, în cazul rachiului obținut din fructe cu sâmburi, de maximum 7 grame la hectolitrul de alcool 100% vol.;
e) având un conținut maxim în alcool metilic de 1.000 de grame la hectolitrul de alcool 100% vol.; în cazul următoarelor fructe: prune (Prunus domestica L.), corcodușe (Prunus domestica L. subsp. Syriaca-Borkh., Janch. Ex. Mansf.), prune brumării (Prunus domestica L.), mere (Malus domestica Borkh.), pere (Pyrus communis L.), cu excepția perelor Williams (Pyrus communis L. cv "Williams"), zmeură (Rubus idaeus L.), mure (Rubus fruticosus auct. aggr.), caise (Prunus armeniaca L.) și piersici [Prunus persica (L.) Batsch], conținutul de alcool metilic este de maximum 1.200 de grame la hectolitrul de alcool 100% vol.; în cazul următoarelor fructe: pere Williams (Pyrus communis L. cv "Williams") , coacăze roșii (Ribes rubrum L.), coacăze negre (Ribes nigrum L.), scorușe (Sorbus aucuparia L.), soc (Sambucus nigra L.), gutui (Cydonia oblonga Mill.) și boabe de ienupăr (Juniperus communis L. și/sau Juniperus oxicedrus L.), conținutul de alcool metilic este de maximum 1.350 de grame la hectolitrul de alcool 100% vol.;
f) folosirea la fabricarea rachiului a produselor îndulcitoare, așa cum au fost definite în art. 2 pct. 2, nu este permisă;
g) folosirea la fabricarea rachiului a substanțelor aromatizante, preparatelor aromatizante, coloranților, alcoolului etilic de origine agricolă sau a distilatului de origine agricolă, așa cum au fost definite în art. 2 pct. 4, 5, 7, 11 și 12, nu este permisă;
h) combinarea (cupajarea), așa cum a fost definită în art. 2 pct. 17, este permisă;
i) concentrația alcoolică minimă este de 37,5% vol. la comercializarea pentru consum;
j) termenul "Williams" este rezervat rachiului de pere, produs în exclusivitate din pere din soiul Williams;
k) când se obține dintr-un amestec de două sau mai multe varietăți de fructe în proporții stabilite (de exemplu, 70% mere și 30% pere), produsul se va numi "rachiu de fructe", completat cu numele fiecărei specii, în ordinea descrescătoare a cantităților de fructe folosite; când se obține dintr-un amestec de două sau mai multe varietăți de fructe în proporții variabile, se va numi "rachiu de fructe";
l) depozitarea, păstrarea și învechirea produsului se realizează în vase din lemn, inox sau din sticlă.
5. Rachiul de tescovină de struguri este băutura alcoolică tradițională românească obținută din tescovină de struguri fermentată și distilată, fie direct prin vapori de apă, fie după un adaos de apă, la care se poate adăuga drojdie de vin într-o proporție determinată:
a) fermentarea se realizează în căzi din lemn sau în cuve de fermentare ori în vase din inox, în funcție de tehnologia specifică aplicată;
b) distilarea tescovinei sau a lichidului fermentat extras din tescovină se efectuează în cazane din cupru cu ardere directă sau în instalații de distilare, la o concentrație alcoolică de maximum 86% vol.; se permite redistilarea până la aceeași concentrație alcoolică;
c) cantitatea de drojdie de vin care poate fi adăugată tescovinei de struguri este de cel mult 25 kg drojdie la 100 kg tescovină de struguri utilizată; cantitatea de alcool obținută din drojdia de vin nu trebuie să depășească 35% din cantitatea totală de alcool din produsul finit;
d) având un conținut în substanțe volatile de minimum 140 de grame la hectolitrul de alcool 100% vol. și un conținut maxim în alcool metilic de 1.000 de grame la hectolitrul de alcool 100% vol.;
e) folosirea la fabricarea rachiului de tescovină a produselor îndulcitoare, a zahărului caramelizat, substanțelor aromatizante, preparatelor aromatizante și coloranților, așa cum au fost definite în art. 2 pct. 2, 3, 4, 5 și 7, nu este permisă;
f) folosirea la fabricarea rachiului de tescovină a alcoolului etilic de origine agricolă sau a distilatului de origine agricolă, așa cum au fost definite în art. 2 pct. 11 și 12, nu este permisă;
g) combinarea (cupajarea), așa cum a fost definită în art. 2 pct. 17, este permisă;
h) concentrația alcoolică minimă este de 37,5% vol. la comercializarea pentru consum;
i) depozitarea, păstrarea și învechirea produsului se realizează în vase din lemn, inox sau din sticlă.
6. Rachiul de drojdie este băutura alcoolică tradițională românească obținută prin distilarea drojdiei de vin până la o concentrație de maximum 86% vol.:
a) distilarea se efectuează în prezența drojdiei de vin în cazane din cupru cu ardere directă sau în instalații de distilare, la o concentrație alcoolică de maximum 86% vol.; se permite redistilarea până la aceeași concentrație alcoolică;
b) folosirea la fabricarea rachiului de drojdie a produselor îndulcitoare, a zahărului caramelizat, substanțelor aromatizante, preparatelor aromatizante și coloranților, așa cum au fost definite în art. 2 pct. 2, 3, 4, 5 și 7, nu este permisă;
c) folosirea la fabricarea rachiului de drojdie a alcoolului etilic de origine agricolă sau a distilatului de origine agricolă, așa cum au fost definite în art. 2 pct. 11 și 12, nu este permisă;
d) combinarea (cupajarea), așa cum a fost definită în art. 2 pct. 17, este permisă;
e) concentrația alcoolică minimă este de 38% vol. la comercializarea pentru consum;
f) depozitarea, păstrarea și învechirea produsului se realizează în vase din lemn, inox sau din sticlă.