1.Utilizarea conceptelor specifice științelor educației pentru identificarea și explicarea unor aspecte, secvențe și activități din cadrul procesului educațional 2.Aplicarea cunoștințelor și abilităților specifice științelor educației în gestionarea situațiilor problematice, precum și în analizarea posibilităților personale de dezvoltare 3.Cooperarea cu ceilalți pentru ameliorarea și inovarea procesului educațional 4.Manifestarea unui comportament social activ și responsabil și a unei atitudini pozitive față de profesie, adecvat schimbărilor impuse de societatea cunoașterii 5.Participarea la realizarea unor proiecte și la luarea deciziilor referitoare la optimizarea procesului de educație și la parteneriatul educațional Competențe specificeConținuturi 1.1. Definirea și caracterizarea comunicării umaneI. Comunicarea umană [ ] Conceptul de comunicare umană 1.2. Enumerarea elementelor componente ale procesului comunicării și a rolului lor funcțional- definiții; - modele; - teorii; 2.1. Aplicarea cunoștințelor specifice în explicitarea rolului limbajelor în comunicare- comunicare și limbaj; [ ] Elemente constitutive ale procesului comunicațional: 3.1. Dezvoltarea cooperării cu ceilalți în recunoașterea, caracterizarea și clasificarea formelor de comunicare umanăemițător, receptor, cod, canal de comunicare, mesaj, receptor, feed-back, context comunicațional [ ] Formele de comunicare umană - inventare și taxonomii 1.3. Definirea și caracterizarea comunicării didacticeII. Comunicarea didactică și problematica ei specifică [ ] Comunicare interpersonală, comunicarea educațională, comunicarea didactică - delimitări terminologice 1.4. Identificarea formelor comunicării didactice, explicitarea rolului lor și a elementelor de convergență teleologică [ ] Comunicarea didactică - specific, caracterizare, mecanisme, valențe și funcții 1.5. Identificarea specificității formelor comunicării didactice din perspectivă operațională[ ] Schema comunicării didactice (modelul Meyer-Eppler) [ ] Elemente de erotetică didactică [ ] Formele comunicării didactice. Interdependența funcțional-dinamică dintre ele 1.6. Explicarea schemei comunicării didactice 2.2. Exersarea competenței de elaborare a întrebărilor și de construire a discursului comunicațional▪ Comunicarea orală - Comunicarea verbală - Comunicarea nonverbală/neverbală 3.2. Dezvoltarea cooperării cu ceilalți în clasificarea și exemplificarea registrelor de comunicare didactică- Comunicarea paraverbală ▪ Comunicarea scrisă - Caracteristici 4.1. Analiza și interpretarea situațiilor de comunicare cotidiană, din perspectivă didactică- Metode, tehnici și instrumente de comunicare scrisă [ ] Registre de comunicare: vizual, auditiv, tactil 4.2. Analiza impactului factorilor perturbatori asupra eficienței comunicării didactice[ ] Factori perturbatori, bariere și blocaje în procesul comunicării didactice 5.1. Participarea la analiza unor situații de blocaj/barieră în comunicare și luarea deciziilor cu privire la stabilirea strategiilor de eliminare a acestora[ ] Factori perturbatori în comunicarea didactică: - factori care țin de relația educațională - factori care țin de personalitatea profesorului și a elevilor - factori materiali și fizici - factori contextuali [ ] Bariere și blocaje în comunicarea didactică - Efecte în procesul comunicațional - Modalități de prevenire - Modalități de depășire Competențe specificeConținuturi 1.1. Definirea conceptelor de comunicare intra- și interpersonalăI. Interacțiune și comunicare. Managementul comunicării didactice 1.2. Identificarea structurilor relaționale la nivel de grup, din perspectiva comunicării eficiente[ ] Elemente de pedagogia grupurilor (organizarea activităților în grup, rețele de comunicare, status-uri și roluri, responsabilități, cooperare și competiție la nivelul grupului etc.) 1.3. Identificarea caracteristicilor situațiilor conflictuale și a tipurilor de influențe pe care le implică [ ] Comunicarea intrapersonală și interpersonală 3.1. Dezvoltarea cooperării cu ceilalți în caracterizarea activităților educaționale de grup în viziune curriculară modernă[ ] Comunicare și conflict - Delimitări conceptuale - Tipologia conflictelor 4.1. Analizarea unor situații conflictuale și identificarea strategiilor și tehnicilor de prevenire și rezolvare- Strategii de prevenire și rezolvare a conflictelor [ ] Valorificarea conflictelor în situații educaționale 1.4. Definirea comunicării asertive și identificarea tehnicilor de comunicare asertivăII. Comunicarea asertivă și valențele ei formative în procesul comunicațional [ ] Delimitări conceptuale 2.1. Aplicarea tehnicilor de comunicare asertivă în situații diverse de interacțiune și comunicare[ ] Tehnici de comunicare asertivă [ ] Ilustrarea practică a valențelor formative ale comunicării asertive. Analiza unor situații de comunicare reale și simulate 3.2. Utilizarea lucrului în echipă pentru caracterizarea situațiilor de comunicare publică și a mecanismelor de realizare a acesteiaIII. Tehnici de comunicare publică [ ] Tehnici de argumentare și prezentare publică - Argumentarea și structura argumentării 2.2. Cultivarea unor mecansime de control afectiv, cognitiv și comportamental- Funcțiile argumentării - Tipuri de argumentare 5.1. Participarea la exersarea strategiilor de ascultare activă în situații de comunicare create- Argumente și contraargumente [ ] Strategii de ascultare activă. Rolul lor în optimizarea comunicării didactice Competențe specificeConținuturi 1.1. Identificarea oportunităților oferite deI. Integrarea TIC în comunicarea didactică TIC în vederea ameliorării comunicării didactice 3.1. Relaționarea optimă în cadrul activității de grup pentru proiectarea de situații educaționale care integrează utilizarea computerului și a soft-urilor educaționale, a mijloacelor audiovizuale și a mijloacelor media[ ] Valorificarea potențialului didactic al mijloacelor audio-vizuale [ ] Valorificarea facilităților oferite de computere: Internet-ul, bazele de date electronice ș.a. [ ] Utilizarea soft-urilor educaționale [ ] Comunicarea didactică prin mijloace media 1.2. Identificarea competențelor de comunicare specifice profesiei de pedagog școlar și a modalităților de dezvoltare a acestoraII. Competențele de comunicare ale pedagogului școlar. Dezvoltarea competențelor de comunicare și relaționare 1.3. Cunoașterea legislației și domeniilor de competență specifice rolului și statutului profesional al pedagogului școlar[ ] Prezentarea rolurilor și atribuțiilor pedagogului. [ ] Legislația care reglementează activitatea pedagogului școlar. Cerințe de pregătire și formare profesională. Psihoprofesiograma 4.1. Dezvoltarea unei atitudini reflexive asupra propriei activități și cariere profesionale [ ] Rolul comunicării în activitatea pedagogului. Comunicarea și colaborarea cu ceilalți factori educativi (personal didactic, familia, psihologul) 5.1. Luarea deciziilor cu privire la integrarea conduitei prosociale și umaniste în stilul profesional propriu [ ] Deontologia profesională a pedagogului 5.2. Exersarea competențelor de comunicare în situații de interacțiune reale și simulate 1.4. Identificarea nevoilor de formare ale elevilor de vârstă școlară mijlocie și mareIII. Cunoașterea personalității elevului - condiție a comunicării educaționale eficiente 2.1. Utilizarea conceptelor și teoriilor însușite la psihologia vârstelor în caracterizarea psihologică a preadolescentului și adolescentului[ ] Profilul psihologic al școlarului mijlociu. Pubertatea. Probleme specifice de relaționare [ ] Profilul pedagogic al școlarului mare. Adolescența. Probleme specifice de relaționare 2.2. Utilizarea instrumentelor specifice de cunoaștere a personalității preadolescentului și adolescentului[ ] Metode de cunoaștere a personalității preadolescentului și adolescentului [ ] Fișa de caracterizare psihopedagogică a elevului 3.1. Prevenirea și gestionarea corecta a unor situatii de criză educațională ce pot apărea în grupurile de elevi 2.3. Valorificarea experiențelor de învățare ale elevilor dobândite în alte contexteIV. Managementul timpului în internatele școlare [ ] Organizarea internatelor școlare. Cadru legislativ 2.4. Respectarea unor tehnici de completare a protofoliului pedagogului[ ] Fundamentarea științifică a programului zilnic și săptămânal al internatelor școlare 4.2. Manifestarea unui comportament activ și responsabil în proiectarea, organizarea și evaluarea unor activități educative specifice internatelor[ ] Documentele pedagogului [ ] Tipuri de activități educative organizate în internate. Proiectarea activităților [ ] Organizarea studiului individual al elevilor [ ] Valorificarea aptitudinilor artistice prin programe cultural-distractive [ ] Dezvoltarea conduitei fizice prin activități sportive [ ] Dezvoltarea comportamentelor prosociale, dezirabile, din punct de vedere etic în colectivitățile din internate prof. univ. dr. Vasile CHIȘFacultatea de Psihologie și Științe ale Educației, Universitatea "Babeș-Bolyai", Cluj-Napoca prof. grd. I Mihaela UNGUREANUȘcoala Normală "Vasile Lupu", Iași prof. dr. Daniel PAVELEAISJ Bistrița Prof. Marius AVRAMCentrul Național pentru Curriculum și Evaluare în Învățământul Preuniversitar - MECI prof. gr. I Roxana ILIEColegiul Național Elena Cuza, București 1.Utilizarea conceptelor specifice științelor educației pentru identificarea și explicarea unor aspecte, secvențe și activități din cadrul procesului educațional 2.Aplicarea cunoștințelor și abilităților specifice științelor educației în gestionarea situațiilor problematice, precum și în analizarea posibilităților personale de dezvoltare 3.Cooperarea cu ceilalți pentru ameliorarea și inovarea procesului educațional 4.Manifestarea unui comportament social activ și responsabil și a unei atitudini pozitive față de profesie, adecvat schimbărilor impuse de societatea cunoașterii 5.Participarea la realizarea unor proiecte și la luarea deciziilor referitoare la optimizarea procesului de educație și la parteneriatul educațional Competențe specificeConținuturi 1.1. Definirea noțiunilor specifice activității didactice bazate pe proiectI. Proiectul - descriere generală și concepte fundamentale 1.2. Utilizarea conceptelor specifice în caracterizarea și clasificarea ipostazelor proiectului în contexte educaționale▪ Proiectul - delimitări conceptuale ▪ Ipostaze ale proiectului în context educațional - Învățarea bazată pe proiect: specific, structură, obiective, sarcini de învățare, modalități de finalizare a proiectului - Proiectul de dezvoltare instituțională - Proiectul de parteneriat interinstituțional 1.3. Identificarea problemelor și definirea proiectului în raport cu acesteaII. Managementul de proiect - esență, condiții de calitate, etape 2.1. Aplicarea conceptelor privind planificarea și desfășurarea proiectului, managementul de proiect▪ Managementul de proiect - definiții și tendințe contemporane în managementul de proiect 3.1. Cooperarea cu ceilalți în stabilirea finalităților și a pachetelor de activități ale proiectului pe baza problemelor identificate▪ Ciclul de viață al proiectului ▪ Concepte specifice în planificarea proiectului: factori interesați, metode și instrumente de analiză de nevoi, documente specifice 3.2. Realizarea unor schimburi de opinie cu privire la competențele manageriale generale ▪ Construirea planului de inițiere a proiectului: finalități, sarcini, roluri, activități și produse 4.1. Plasarea adecvată a managementului de proiect în contextul preocupărilor profesionale proprii ▪ Etape de desfășurare a proiectului 5.1. Participarea la evaluarea produselor proiectului prin raportarea la indicatori și standarde de calitate- Implementarea proiectului - Gestionarea resurselor - Monitorizarea și controlul proiectului - Evaluarea proiectului și integrarea feed-back-ului ▪ Calitățile managerului de proiect: importanță, roluri, competențe manageriale generale, portretul managerului de proiect 3.3. Utilizarea lucrului în echipă pentru elaborarea documentației specifice diferitelor tipuri de proiecte educaționaleIII. Proiectul educațional - specific, tipologie, valențe formative ▪ Clasificarea proiectelor educaționale în contexte diverse: la nivel de clasă, la nivel de școală, la nivel interinstituțional, la nivel interjudețean și național, la nivel internațional 3.4. Crearea echipelor și a grupurilor de lucru pentru inițierea, organizarea și implementarea proiectelor educaționale 5.2. Participarea la identificarea de posibili parteneri educaționali și comunitari în vederea elaborării și desfășurării de proiecte▪ Proiectul de parteneriat educațional - condiții de calitate, roluri și responsabilități specifice, instituții comunitare ca posibili parteneri ai școlii 2.2. Utilizarea conceptelor specifice în elaborarea componentelor proiectului de dezvoltare instituționalăIV. Proiectul de dezvoltare instituțională a unității școlare ▪ Structura proiectului de dezvoltare instituțională: viziune și misiune; analiza diagnostică; strategia proiectului; planuri operaționale 4.2. Manifestarea unui comportament activ și responsabil în atragerea de fonduri și resurse pentru implementarea proiectelor de dezvoltare instituțională ▪ Organizarea activității în cadrul proiectului ▪ Monitorizarea și evaluarea proiectului de 5.3. Participarea la definirea ofertei educaționale a școlii în forme accesibile beneficiarilor serviciilor educativedezvoltare instituțională ▪ Oferta educațională a școlii 1.4. Descrierea documentației specifice proiectelor de finanțare agreate de diferiți finanțatoriV. Proiectele educaționale europene ▪ Tipologia proiectelor educaționale europene ▪ Instituții și organizații finanțatoare în România și 2.3. Aplicarea conceptelor specifice în realizarea unor proiecte educaționale cu finanțare externăîn Uniunea Europeană ▪ Documentarea specifică proiectului de finanțare ▪ Exigențe în organizarea, implementarea, monitorizarea și evaluarea proiectului cu finanțare externă; standarde de calitate 2.4. Dezvoltarea gândirii critice în argumentarea contribuției managementului de proiect la creșterea calității actului educațional și în dezvoltarea personalăVI. Rolul proiectelor pentru dezvoltarea instituțională și personală ▪ Rolul proiectelor în consolidarea relației instituție educațională - comunitate 5.4. Participarea la luarea deciziilor cu privire la identificarea valențelor formative și a potențialului de dezvoltare instituțională și personală în contextul implementării proiectului▪ Rolul proiectelor în dezvoltarea personală ▪ Exemple de bune practici în managementul de proiect - proiecte de succes prof. univ. dr. Vasile CHIȘFacultatea de Psihologie și Științe ale Educației, Universitatea "Babeș-Bolyai", Cluj-Napoca prof. gr. I Roxana ILIEColegiul Național "Elena Cuza", București prof. gr. I Angela TEȘILEANUCentrul Național pentru Curriculum și Evaluare în Învățământul Preuniversitar - MECI 1.Utilizarea conceptelor specifice științelor educației pentru identificarea și explicarea unor aspecte, secvențe și activități din cadrul procesului educațional 2.Aplicarea cunoștințelor și abilităților specifice științelor educației în gestionarea situațiilor problematice, precum și în analizarea posibilităților personale de dezvoltare 3.Cooperarea cu ceilalți pentru ameliorarea și inovarea procesului educațional 4.Manifestarea unui comportament social activ și responsabil și a unei atitudini pozitive față de profesie, adecvat schimbărilor impuse de societatea cunoașterii 5.Participarea la realizarea unor proiecte și la luarea deciziilor referitoare la optimizarea procesului de educație și la parteneriatul educațional Competențe specificeConținuturi 1.1. Utilizarea conceptelor psihopedagogice în scopul interpretării corecte a relației dintre evoluțiile economice, politice, sociale de la nivel regional sau global și noile imperative impuse fenomenului educațieiI. Educația și problematica lumii contemporane ▪ Evoluția sistemelor educative în contextul societăților contemporane ▪ Îmbogățirea conținuturilor educației - răspuns al sistemelor educative la evoluția lumii contemporane 2.1. Explicarea modului în care schimbările economice, politice și sociale condiționează și orientează diferitele componente ale procesului educațional (finalități, conținuturi, strategii etc.)▪ Abordarea holistică a fenomenului educațional în context formal, nonformal și informal 3.1. Utilizarea lucrului în echipă pentru analizarea rolului educației în societatea contemporană 1.2. Explicarea conceptului de "noi educații"II. Dimensiuni/laturi și perspective noi în educație 2.2. Caracterizarea principalelor tipuri de noi domenii/conținuturi ale educației din perspectiva obiectivelor urmărite, a conținuturilor, precum și a modalităților de realizare (valorizare) în context formal, nonformal și informal▪ Educația permanentă - principiu integrator și unificator al educației ▪ "Noile educații" - delimitări conceptuale, analiză diacronică și sincronică - Educația ecologică (obiective, conținuturi, modalități de realizare) 4.1. Manifestarea unui comportament social activ și responsabil, adecvat unei lumi în schimbare - Educația demografică (obiective, conținuturi, modalități de realizare) 5.1. Argumentarea nevoii de dezvoltare a unor noi domenii educaționale și a unor perspective de abordare a educației în raport cu idealul educațional al societăților contemporane - Educația pentru tehnologie și progres (obiective, conținuturi, modalități de realizare) - Educația interculturală (obiective, conținuturi, modalități de realizare) - Educația pentru pace și cooperare (obiective, conținuturi, modalități de realizare) - Educația pentru democrație și drepturile omului (obiective, conținuturi, modalități de realizare) - Educația axiologică (obiective, conținuturi, modalități de realizare) - Educația pentru comunicare și mass-media (obiective, conținuturi, modalități de realizare) - Educația pentru o nouă ordine economică (obiective, conținuturi, modalități de realizare) - Educația antreprenorială (obiective, conținuturi, modalități de realizare) - Educația pentru timp liber (obiective, conținuturi, modalități de realizare) - Educația pentru sănătate (obiective, conținuturi, modalități de realizare) - Educația economică și casnică modernă (obiective, conținuturi, modalități de realizare) - Educația pentru viața de familie (obiective, conținuturi, modalități de realizare) 2.3. Explicarea raportului dintre noile educații și dimensiunile educației (educație intelectuală, morală, estetică, fizică)III. Valorificarea conținuturilor "noilor educații" ▪ Raporturi între dimensiunile/laturile educației și noile educații 2.4. Aplicarea cunoștințelor însușite în proiectarea unor activități de promovare a noilor educații în contexte nonformale▪ Modalități de implementare a "noilor educații" în contexte formale, non-formale și informale ▪ Demersuri de valorificare a "noilor educații" în procesul instructiv-educativ 4.2. Susținerea unui comportament activ, prin valorificarea conținutului noilor educații ▪ Proiectarea activităților non-formale destinate promovării conținuturilor noilor educații 5.2. Proiectarea unor activități de promovare a noilor educații în contexte educaționale formale, non-formale și informale ▪ Posibilități de promovare a noilor educații în contexte informale 5.3. Participarea la luarea deciziilor și la rezolvarea problemelor educaționale ale comunității▪ Aplicații practice - realizarea de proiecte educaționale în parteneriat cu alte instituții sau agenți comunitari, relevante din perspectivă formativă pentru profilul de formare prof. univ. dr. Vasile CHIȘFacultatea de Psihologie și Științe ale Educației, Universitatea "Babeș-Bolyai", Cluj-Napoca prof. gr. I Mihaela UNGUREANUȘcoala Normală "Vasile Lupu", Iași prof. gr. I Angela TEȘILEANUCentrul Național pentru Curriculum și Evaluare în Învățământul Preuniversitar - MECI 1.Utilizarea conceptelor specifice științelor educației pentru identificarea și explicarea unor aspecte, secvențe și activități din cadrul procesului educațional 2.Aplicarea cunoștințelor și abilităților specifice științelor educației în gestionarea situațiilor problematice, precum și în analizarea posibilităților personale de dezvoltare 3.Cooperarea cu ceilalți pentru ameliorarea și inovarea procesului educațional 4.Manifestarea unui comportament social activ și responsabil și a unei atitudini pozitive față de profesie, adecvat schimbărilor impuse de societatea cunoașterii 5.Participarea la realizarea unor proiecte și la luarea deciziilor referitoare la optimizarea procesului de educație și la parteneriatul educațional Competențe specificeConținuturi 1.1. Caracterizarea biblioteconomiei, bibliologiei și științei informării, pornind de la elementele lor definitorii.1. Elemente generale de biblioteconomie, bibliologie și știința informării ▪ Bibliologia (definire și ramuri) 2.1. Dezvoltarea abilităților de a gestiona rolul bibliotecarului.▪ Bibliotecarul școlar - rol și atribuții ▪ Bibliotecile (definiție, rol, clasificare, funcții, 1.2. Identificarea traseului publicațiilor în bibliotecă.sistem) ▪ Traseul publicațiilor de la intrarea în bibliotecă până la ieșire 1.3. Utilizarea descrierii bibliografice în funcție de specificul diferitelor tipuri de documente. 2. Catalogarea și organizarea documentelor 1.4. Explicarea modalităților de catalogare și de clasificare a documentelor.▪ Tipuri de documente ▪ Descrierea bibliografică a documentelor (reguli, tipuri, structură, descrierea publicațiilor seriale); fișa bibliografică 4.1. Identificarea tendințelor de eficientizare în catalogarea și organizarea documentelor. 2.2. Analizarea eficienței sistemelor de catalogare, așezarea a publicațiilor și organizare a fondurilor.▪ Sisteme de cotare (catalogarea publicațiilor) ▪ Tipuri de cataloage: alfabetic, sistematic, pe subiecte, topografic, on-line 1.5. Însușirea demersului de verificare și inventariere a colecțiilor. ▪ Sisteme de așezare a publicațiilor și organizarea fondurilor 1.6. Explicarea demersului de achiziție, evidență și urmărire a comenzilor de carte/abonamentelor pentru publicații seriale. 3. Completarea, evidența și verificarea colecțiilor ▪ Colecții (achiziție, constituire, prelucrare, evidență, verificare, inventariere) 2.3. Localizarea și distribuția corectă a documentele prin cunoașterea sistemului de organizare a colecțiilor. ▪ Descrierea catalografică internațională a publicațiilor 1.7. Folosirea corectă a clasificării zecimale universale, în funcție de metodologia și tehnica indexării documentelor.▪ Clasificarea zecimală universală [CZU] (indici principali, indici auxiliari, metodologia și tehnica indexării documentelor) 2.4. Raportarea critică la principiile și regulile descrierii catalografice internaționale a publicațiilor.▪ Eliminarea, transferul și casarea publicațiilor ▪ Tabele (CZU, CZU auxiliare, de autori)* ▪ Tipizate de bibliotecă* 5.1. Stabilirea unor corelații între descrierea catalografică internațională a publicațiilor și clasificarea zecimală universală.4. Informare și documentare ▪ Considerații generale privind bibliografia ▪ Referința bibliografică* 3.1. Dezvoltarea cooperării cu ceilalți în gestionarea procesului de eliminare, transfer și casare a publicațiilor.5. Managementul de bibliotecă ▪ Planificarea activității bibliotecii (strategii) ▪ Organizarea serviciilor bibliografice 3.2. Formarea deprinderilor de manageriere a activităților în cadrul bibliotecii.▪ Responsabilitățile angajaților serviciilor bibliografice 4.2. Proiectarea unor strategii de eficientizare a activității în biblioteci.▪ Evidența utilizatorilor 2.5. Corelarea regulilor de organizare a serviciilor bibliografice. 3.3. Utilizarea lucrului în echipă pentru realizarea evidenței utilizatorilor, prin utilizarea tehnicilor specifice. 4.3. Adecvarea comportamentului specific profesiunii de bibliotecar-documentarist la cerințele societății informaționale. 5.2. Interpretarea prevederilor metodologiei indexării documentelor în contextul planificării activității bibliotecii. Competențe specificeConținuturi 1.1. Identificarea proceselor de gestionare a colecțiilor și fondurilor documentare.1. Dezvoltarea și conservarea colecțiilor și publicațiilor 2.1. Aplicarea metodologiei de dezvoltare a colecțiilor.▪ Dezvoltarea colecțiilor (principii, criterii, modalități, metodologie, politica de achiziții) 1.2. Explicarea modalităților de dezvoltare a colecțiilor.▪ Modalități de conservare și recondiționare a publicațiilor 1.3. Explicarea modului de digitalizare a documentelor.▪ Prezervarea documentelor (tehnologii de prezervare) ▪ Colecții digitale (digitizarea documentelor) 2.2. Explicarea demersului de constituire a unei colecții de tip digital.2. Centrele de documentare și informare și alte structuri infodocumentare 1.4. Caracterizarea rolului și funcțiilor centrelor de documentare și informare.▪ Centrul de documentare și informare (definiție, rol, organizare, funcționare, obiective) 3.1. Dezvoltarea cooperării cu ceilalți în stabilirea obiectivelor structurilor infodocumentare.▪ Structuri info-documentare (rol, funcționare, obiective) 2.3. Aplicarea normelor de conservare a colecțiilor și publicațiilor.▪ Documentaristul - rol și atribuții 3. Relațiile cu publicul și evidența activității bibliotecii 2.4. Compararea tehnologiilor de prezervare a documentelor. ▪ Educarea utilizatorilor (modalități de stimulare a lecturii) 4.1. Proiectarea unui comportament adecvat în relația cu utilizatorul. ▪ Didactica lecturii și tehnici de animație culturală (tipuri de lectură, tehnici)* 5.1. Stabilirea unor corelații corecte între rolul și atribuțiile specialistului în activitatea de documentare. ▪ Activități de informare și publicitate (studiul nevoilor de informare, colaborarea instituțională) 4.2. Exersarea de activități de propagandă, marketing și relații cu publicul.▪ Comunicarea documentelor (împrumutul intern/internațional) 3.2. Formarea deprinderilor de manageriere a activităților în cadrul bibliotecii.▪ Elemente de ergonomie în bibliotecă* ▪ Marketingul în structurile infodocumentare (funcții, principii, tehnici) 4. Automatizare și informatizare în bibliotecă 1.5. Explicarea procesului de automatizare și informatizare a bibliotecii. 2.5. Exersarea tehnicilor de constituire a documentelor WEB.▪ Formalizarea datelor bibliografice ▪ Constituirea documentelor WEB 1.6. Caracterizarea cadrului juridic și administrativ al activității profesionale.▪ Sisteme automatizate integrate de bibliotecă (rețele automatizate) 1.7. Însușirea aspectelor deontologice specifice profesiei de bibliotecar-documentarist.▪ Structuri IT (baze de date, formate de descriere/ stocare/introducere date, cataloagele on-line, operații informatizate) 4.3. Adecvarea comportamentului specific profesiunii de bibliotecar-documentarist la cerințele societății informaționale. ▪ Biblioteca virtuală* 5. Elemente de reglementare juridică în activitățile profesiei de bibliotecar-documentarist 3.3. Utilizarea cunoștințelor de biblioteconomie în rezolvarea unor sarcini de lucru prin cooperarea cu ceilalți. ▪ Responsabilitatea patrimonială în bibliotecă ▪ Cadrul legislativ național 5.2. Utilizarea prevederilor legislative adecvate în managerierea responsabilității patrimoniale în bibliotecă.▪ Deontologia profesiei de bibliotecar-documentarist (aspecte etice) ▪ Sistemul național de biblioteci* prof. univ. dr. Vasile CHIȘFacultatea de Psihologie și Științe ale Educației, Universitatea "Babeș-Bolyai", Cluj-Napoca prof. dr. Sorin SPINEANU-DOBROTĂCentrul Național pentru Curriculum și Evaluare în Învățământul Preuniversitar - MECI prof. Carmen PESANTEZBiblioteca Pedagogică Națională "I. C. Petrescu" prof. grd. I Mihaela UNGUREANUȘcoala Normală "Vasile Lupu", Iași 1.Utilizarea conceptelor specifice științelor educației pentru identificarea și explicarea unor aspecte, secvențe și activități din cadrul procesului educațional 2.Aplicarea cunoștințelor și abilităților specifice științelor educației în gestionarea situațiilor problematice, precum și în analizarea posibilităților personale de dezvoltare 3.Cooperarea cu ceilalți pentru ameliorarea și inovarea procesului educațional 4.Manifestarea unui comportament social activ și responsabil și a unei atitudini pozitive față de profesie, adecvat schimbărilor impuse de societatea cunoașterii 5.Participarea la realizarea unor proiecte și la luarea deciziilor referitoare la optimizarea procesului de educație și la parteneriatul educațional Competențe specificeConținuturi 1.1. Identificarea conținutului și a importanței studierii psihopedagogiei activităților ludice, precum și a locului disciplinei în sistemul științelor educațieiI. Obiectul de studiu al psihopedagogiei activităților ludice [ ] Psihopedagogia activităților ludice, componentă a disciplinelor psihopedagogice 3.1. Utilizarea lucrului în echipă pentru stabilirea modalităților prin care se realizează învățarea la vârsta preșcolară[ ] Conținutul psihopedagogiei activităților ludice [ ] Importanța studierii activităților ludice 1.2. Identificarea și definirea conceptelor cheie și corelarea lor, pe verticală și orizontală, în structura internă a disciplineiII. Noțiuni generale despre joc [ ] Jocul - activitate specific umană [ ] Repere în evoluția concepțiilor despre joc 3.2. Dezvoltarea cooperării cu ceilalți în exemplificarea funcțiilor, tipurilor de joc și elementelor psihologice ale jocului din perspectiva noului curriculum pentru educația timpurie[ ] Definiții ale jocului [ ] Funcțiile jocului [ ] Elementele psihologice ale jocului [ ] Elementele didactice structurale ale jocului: scopul, tema, rolul, regulile, atitudinea față de joc. 4.1. Analiza și interpretarea critică a principalelor teorii despre joc, corelarea cu noile perspective derivate din conținutul și metodologia activităților de educație timpurie[ ] Clasificarea jocurilor 4.2. Analiza critică a rolului pe care îl are jocul și jucăria în cadrul activităților specifice preșcolarilor 3.3. Relaționarea optimă în cadrul activității de grup în surprinderea caracteristicilor importante ale fiecărui tip de jocIII. Natura jocului ca activitate fundamentală a preșcolarilor [ ] Ce este jocul pentru copil? 4.3. Analiza evolutivă a conduitelor ludice în funcție de particularitățile de vârstă ale preșcolarilor[ ] Evoluția comportamentului de joc la copilul de 3-6/7 ani: jocul fără implicare, jocul solitar, jocul observativ, jocul paralel, jocul asociativ, jocul cooperativ 1.3. Identificarea și definirea categoriilor de jocuriIV. Categorii de jocuri specifice vârstei timpurii: [ ] Jocurile simbolice: 1.4. Familiarizarea cu obiectivele, conținutul și modalitatea de desfășurare a fiecărei categorii de joc- jocurile de manipulare - jocul imitativ, - jocul de creație 5.1. Participarea la identificarea principalelor categorii de jocuri precum și la caracterizarea și exemplificarea jocurilor[ ] jocul cu reguli: - jocurile didactice - jocurile distractive 1.5. Identificarea și caracterizarea tipurilor de învățare la vârsta preșcolarăV. Învățarea la vârste timpurii [ ] Relația joc-învățare 2.1. Utilizarea conceptelor specifice în caracterizarea activității de învățare a preșcolarilor prin prisma: experimentării, explorării și a jocului.[ ] Specificul învățării la copilul de 3 - 6/7 ani - Experimentarea - Explorarea - Jocul [ ] Tipuri de învățare la vârsta preșcolară - Învațarea socială - Învățarea didactică 2.2. Utilizarea corectă a conceptului de activitate integrată prin diferențierea acestuia de activitatea pe domenii de învățare.VI. Jocul ca tip de activitate integrată [ ] Noțiunea de activitate integrată [ ] Abordarea integrată a conținuturilor în grădiniță 2.3. Aplicarea modelelor de proiectare integrată a curriculum-ului[ ] Modalități de integrare a conținuturilor în contextul noului curriculum pentru educația timpurie 2.4. Realizarea proiecteleor integrate pentru teme concrete din curriculum-ul pentru educația timpurie.[ ] Eficiența activităților integrate în actul didactic [ ] Tipuri de activități integrate specifice învățământului preșcolar 5.2. Luarea deciziilor privind integrarea adecvată a jocului în activități din cadrul pregătirii practice de specialitate [ ] Jocul ca tip de activitate integrată [ ] Stimularea creativității prin jocurile integrate [ ] Valențe formative ale abordării integrate a curriculumului Competențe specificeConținuturi 1.1. Identificarea și diferențierea noțiunii de "joc" de noțiunea "activitate ludică"I. De la joc la activitatea ludică [ ] Noțiunea de activitate ludică 1.2. Descrierea formelor de activitate ludică din grădiniță[ ] Forme de activitate ludică în grădinița de copii [ ] Relaționarea activităților ludice în grădinița de copii 3.1. Realizarea unor schimburi de opinie cu privire la categoriile de activități în care se regăsește jocul 1.3. Identificarea tipurilor de joc prin raportarea acestora la categoriile de activități din grădinițăII. Pregătirea, organizarea și desfășurarea activităților ludice în grădinița de copii 1.4. Identificarea elementelor structurale ale jocurilor și includerea lor în activitatea de proiectare și realizare practică a activităților didactice și extradidactice[ ] Jocul și activitățile liber-alese - Necesitatea pregătirii jocurilor liber-alese - Cerințe ale pregătirii jocurilor liber-alese - Obiectivele jocurilor liber alese 3.2. Utilizarea lucrului în echipă pentru exemplificarea fiecărei categorii de joc specifice vârstei timpurii- Conținutul jocurilor liber alese - Pregătirea jocurilor liber alese - Îndrumarea jocurilor: jocul de manipulare, jocul imitativ, jocul de conviețuire socială, jocul de construcții, jocul - dramatizare 3.3. Realizarea unor schimburi de opinie în demonstrarea prin activități practice a modului prin care jocul devine o condiție importantă pentru evoluția ulterioară a copilului [ ] Jocul în cadrul activităților pe domenii de învățare (experiențiale) 4.1. Analiza critică a categoriilor de jocuri prin specificarea trăsăturilor lor definitorii lui.- Domeniul Limbă și comunicare - Domeniul Științe, 5.1. Participarea luarea deciziilor cu privire la realizarea proiectelor de animație și portofoliilor- Domeniul Om și societate - Domeniul estetic și creativ - Domeniul psiho-motric [ ] Jocul în cadrul activităților de dezvoltare personală - jocurile distractive - jocurile cu text și cânt - jocuri-exercițiu 4.2. Dezvoltarea gândirii critice în stabilirea criteriilor de clasificare a jucăriilorIII. Joc și jucărie [ ] Semnificația jucăriei pentru copil 5.2. Participarea la confecționarea jucăriilor din materiale ecologice și utilizarea lor în activitățile didactice respectând criteriile de calitate în selecția jucăriilor[ ] Clasificarea jucăriilor [ ] Rolul jucăriei în dezvoltarea psihică a copilului [ ] Exigențe specifice în alegerea jucăriilor [ ] Metodica utilizării jucăriilor în grădinițe și alte spații destinate educației nonformale și informale [ ] Utilizarea jocului și jucăriilor ca instrumente de ameliorare a problemelor adaptative 1.5. Identificarea activităților de animație și a celor extrașcolareIV. Jocul de animație și activitățile extrașcolare [ ] Definirea activităților de animație și activităților extrașcolare 2.1. Respectarea elementelor standard în proiectarea activităților didactice și extradidactice în care sunt incluse jocurile [ ] Rolul și funcțiile activităților de animație și activităților extrașcolare 2.2. Aplicarea cunoștințelor specifice în elaborarea conținuturilor pentru proiectele de animație și activitățile specifice mediului grădiniței[ ] Aspecte caracteristice ale activităților de animație și activităților extrașcolare [ ] Obiectivele activităților de animație și activităților extrașcolare 4.3. Dezvoltarea gândirii critice în compararea aspectelor particulare ale categoriilor de jocuri și stabilirea notelor definitorii prin care acestea se diferențiază[ ] Tipologia activităților de animație și extrașcolare [ ] Conținutul activităților de animație și activităților extrașcolare [ ] Pregătirea activităților de animație și activităților extrașcolare 4.4. Aprecierea valorii formativ - educative a jocurilor, prin analiza trăsăturilor caracteristice ale acestora [ ] Elaborarea și implementarea activităților de animație și extrașcolare [ ] Jocul în cadrul activităților de animație și activităților extrașcolare - jocuri de mișcare - jocurile de încredere - jocuri de expresie - jocuri de contact - jocuri de cunoaștere și autocunoaștere - jocuri de dezvoltare a simțurilor - jocuri de autocontrol - jocuri terapeutice etc. prof. univ. dr. Vasile CHIȘFacultatea de Psihologie și Științe ale Educației, Universitatea "Babeș-Bolyai", Cluj-Napoca prof. grd. I. Antonela PORUMBĂCEANColegiul Național I. Slavici, Satu-Mare prof. grd. I. Iulia POPColegiul Național I. Slavici, Satu-Mare Prof. Marius AVRAMCentrul Național pentru Curriculum și Evaluare în Învățământul Preuniversitar - MECI prof. gr. I Roxana ILIEColegiul Național Elena Cuza, București 1.Utilizarea conceptelor specifice științelor educației pentru identificarea și explicarea unor aspecte, secvențe și activități din cadrul procesului educațional 2.Aplicarea cunoștințelor și abilităților specifice științelor educației în gestionarea situațiilor problematice, precum și în analizarea posibilităților personale de dezvoltare 3.Cooperarea cu ceilalți pentru ameliorarea și inovarea procesului educațional 4.Manifestarea unui comportament social activ și responsabil și a unei atitudini pozitive față de profesie, adecvat schimbărilor impuse de societatea cunoașterii 5.Participarea la realizarea unor proiecte și la luarea deciziilor referitoare la optimizarea procesului de educație și la parteneriatul educațional Competențe specificeConținuturi 1.1. Stabilirea unei corelații între educația permanentă și educația adulțilorI. Educația adulților -componentă a educației permanente 2.1. Dezvoltarea capacității de relaționare a fenomenului educațional cu diverse fenomene sociale▪ Educația permanentă - dimensiune specială a învățării pe parcursul întregii vieți: particularități, modalități de realizare ▪ Finalitățile educației permanente ▪ Educația permanentă - prioritate a sistemelor de învățământ; necesitatea și avantajele educației permanente ▪ Definirea relației dintre educația permanentă și educația adulților; conceptul lifelong learning 1.2. Familiarizarea cu politicile și practicile sociale actuale în implementarea demersurilor de educație a adulțilorII. Sistemul de educație a adulților în Uniunea Europeană și în România: politici, proiecte și programe instituționale 2.2. Analizarea dimensiunii europene a învățării continue▪ Politici educaționale din domeniul educației adulților în Uniunea Europeană și în România ▪ Reglementări, instituții și organizații furnizoare de programe privind educația adulților în Uniunea Europeană și în România 2.3. Raportarea critică la principiile educației pentru adulți susținute în cadru formal și nonformalIII. Tendințe și modele actuale în educația adulților ▪ Educația adulților - răspuns la schimbările societății moderne 3.1. Analiza,în grupuri de lucru, a experienței altor țări în ceea ce privește educația adulților și problematica acesteia (bariere, strategii, conținuturi, impactul factorilor culturali în educația adulților) ▪ Evoluția diacronică a preocupărilor față de educația adulților ▪ Principiile educației pentru adulți și instruirea în contexte educaționale formale și non-formale 4.1. Identificarea oportunităților de educare a adulților în România▪ Domenii de pregătire și conținuturi ale educației adulților (tehnologia informației, limbi de circulație internațională, educația antreprenorială, educația pentru sănătate, educația părinților) 1.3. Identificarea unor strategii de motivare a adulților și de implicare în procesul educaționalIV. Specificul învățării la vârsta adultă ▪ Caracterizarea procesului de învățare de tip postexperiențial specifică adulților 2.4. Analiza critică a particularităților învățării și autoînvățării la adulți ▪ Dezvoltarea cognitivă la vârsta adultă 4.2. Construirea unor modele didactice și manageriale specifice activității cu adulții▪ Specificitatea relației predare-evaluare în educația adulților ▪ Strategii de motivare a cursanților adulți ▪ Bariere în învățare la vârsta adultă 1.4. Identificarea cauzelor ce determină nevoia implicării adulților într-un proces de educație și a finalităților vizate de aceștiaV. Strategii și forme de realizare a educației adulților ▪ Finalități educaționale vizate prin implicarea în programe de educația adulților 2.5. Identificarea nevoilor de educație pentru planificarea ofertei de formare inițială și continuă a adulților▪ Programe de optimizare a dezvoltării profesionale și a formării inițiale ▪ Programe de conversie și reconversie profesională ▪ Programe de menținere a unui nivel corespunzător de funcționalitate fizică și psihosocială 3.2. Analizarea, în grupuri de lucru, a consecințelor schimbărilor economice, sociale și tehnologice asupra profesiilorVI. Educația profesională continuă ▪ Educația profesională - concepție tradițională și abordări moderne 5.1. Exersarea abilităților de elaborare a planului de carieră de scurtă și lungă durată și evaluarea opțiunilor personale privind dezvoltarea personală și profesională▪ Influențe ale schimbărilor economice, sociale și tehnologice asupra profesiilor ▪ Proiectul de carieră după finalizarea învățământului obligatoriu: obiective, resurse, obstacole, acțiuni 5.2. Utilizarea tehnicilor de elaborare a proiectelor de formare profesională▪ Opțiuni alternative și resurse de realizare a proiectului de carieră ca și continuare a traseului educațional și evoluție în profesie 1.5. Identificarea principalelor metode utilizate în educația adulțilorVII. Metode de realizare a educației adulților ▪ Scopul și aplicabilitatea metodelor instructiv-educative în domeniul educației pentru adulți 5.3. Valorificarea contribuțiilor personale în domeniul selecției și aplicabilității metodelor de educație a adulților, ca și al facilitării accesului acestora la activitatea de învățare ▪ Metode de educație a adulților bazate pe perspectiva constructivismului social ▪ Integrarea metodelor specifice de lucru cu adulții în strategii educative 4.3. Dezvoltarea abilităților necesare formatorilor care interacționează cu adulții în procesul de educațieVIII. Competențe ale formatorilor pentru educația adulților ▪ Personalitatea formatorului implicat în programe de 5.4. Implicarea activă în procesul de educație a adulților și de dezvoltare a domeniului educațieieducația adulților ▪ Formarea competențelor necesare inter-relaționării cu adulții în contextul educării acestora ▪ Managementul informațiilor și al învățării în procesul de educație destinat adulților prof. univ. dr. Vasile CHIȘFacultatea de Psihologie și Științe ale Educației, Universitatea "Babeș-Bolyai", Cluj-Napoca prof. gr. I Mihaela UNGUREANUȘcoala Normală "Vasile Lupu", Iași prof. gr. I Angela TEȘILEANUCentrul Național pentru Curriculum și Evaluare în Învățământul Preuniversitar - MECI
MINISTERUL EDUCAȚIEI, CERCETĂRII ȘI INOVĂRII
PROGRAMĂ ȘCOLARĂ
COMUNICARE DIDACTICĂ
CLASELE a IX-a și a X-a
CICLUL INFERIOR AL LICEULUI
Curriculum diferențiat pentru
filiera vocațională, profil pedagogic
specializările: învățător/educatoare,
instructor animator, instructor pentru activități
extrașcolare, pedagog școlar, bibliotecar documentarist
CLASA a XII-a
CICLUL SUPERIOR AL LICEULUI
Curriculum diferențiat pentru
filiera vocațională, profil pedagogic, specializarea pedagog școlar
București, 2009
NOTĂ DE PREZENTARE
Prezenta programă școlară stabilește oferta educațională pentru disciplina Comunicare didactică care urmează să fie realizată la Filiera vocațională - Profil pedagogic, specializările învățător/educatoare, instructor animator, instructor pentru activități extrașcolare, bibliotecar documentarist și pedagog școlar, în bugetul de timp alocat în conformitate cu statutul și locul acestei discipline în planul-cadru de învățământ în vigoare. Disciplina se centrează pe studierea problematicii comunicării realizate în spațiul educațional și vizează formarea unor competențe de profil, care să contribuie la eficientizarea actului didactic.
Prin studierea disciplinei Comunicare didactică se urmărește:
● dezvoltarea la elevi a gândirii critice și raționale, corectă din punct de vedere logic, care să le favorizeze dezvoltarea competențelor de comunicare;
● dobândirea de către elevi a instrumentelor necesare controlului situațiilor de comunicare, în vederea pregătirii acestora pentru integrarea socio-profesională activă.
Astfel, demersul urmărit prin programa școlară permite familiarizarea elevilor cu aspecte teoretice, dar și dobândirea unor competențe de tip funcțional, referitoare la comunicarea didactică, managementul situațiilor de comunicare realizate în clasă, competențe relevante pentru rolurile asumate de elevi în prezent și în viitor, în viața profesională.
Prin structură și conținut, programa școlară oferă elevilor posibilitatea de a înțelege mai bine rolul comunicării educaționale în desfășurarea unui proces instructiv-educativ eficient, precum și posibilitatea de a preveni disfuncționalitățile/erorile care pot interveni în cadrul acestui proces.
Această abordare are la bază ideea importanței comunicării în activitatea umană, profesională sau socială, în gestionarea situațiilor de negociere sau în rezolvarea conflictelor interpersonale ivite.
Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului Uniunii Europene privind competențele-cheie din perspectiva învățării pe parcursul întregii vieți (2006/962/EC ) conturează, pentru absolvenții învățământului obligatoriu (clasele a IX-a și a X-a), un "profil de formare european" structurat pe opt domenii de competențe-cheie:
● Comunicare în limba maternă,
● Comunicare în limbi străine,
● Competențe matematice și competențe de bază în științe și tehnologii,
● Competență digitală,
● A învăța să înveți,
● Competențe sociale și civice,
● Spirit de inițiativă și antreprenoriat,
● Sensibilizare și exprimare culturală.
Competențele sunt definite ca ansambluri de cunoștințe, deprinderi și atitudini care urmează să fie formate până la finele școlarității obligatorii (clasele a IX-a și a X-a) și de care are nevoie fiecare tânăr pentru împlinirea și dezvoltarea personală, pentru cetățenia activă, pentru incluziune socială și pentru angajare pe piața muncii.
Structurarea acestor competențe-cheie se realizează la intersecția mai multor paradigme educaționale și vizează atât unele domenii "academice", cât și aspecte inter- și transdisciplinare, metacognitive, realizabile prin efortul conjugat al mai multor arii curriculare.
Contribuția disciplinei Comunicare didactică la formarea și dezvoltarea competențelor-cheie în sistem european este nuanțată și diversificată, incluzând atât contribuția directă (prin susținerea formării și dezvoltării anumitor competențe-cheie), cât și contribuția indirectă/sensibilizarea cu privire la alte competențe-cheie.
Disciplina Comunicare didactică contribuie la formarea progresivă a competențelor-cheie pentru educația desfășurată pe parcursul întregii vieți, recomandate de Parlamentul și Consiliul Uniunii Europene, îndeosebi în ceea ce privește următoarele domenii de competențe-cheie:
● Competențe sociale și civice
● Comunicare în limba maternă
● A învăța să înveți
● Sensibilizare și exprimare culturală
Principiile care stau la baza elaborării prezentei programe școlare sunt următoarele:
● centrarea pe elev, ca subiect al activității instructiv-educative;
● formarea, potrivit specificului disciplinei și particularităților de vârstă ale elevilor, a competențelor-cheie formulate la nivel european;
● asigurarea coerenței intra- și interdisciplinare, intra- și intercurriculare;
● dezvoltarea unor strategii didactice eficiente în raport cu necesitatea asigurării continuității și a progresului de la o clasă la alta în formarea competențelor;
● asigurarea calității în educație.
Structura programei școlare include următoarele elemente:
- Notă de prezentare
- Competențe generale
- Valori și atitudini
- Competențe specifice și conținuturi
- Sugestii metodologice
Competențele generale se definesc pe discipline de studiu, având un grad ridicat de generalitate și de complexitate și au rolul de a orienta demersul didactic către achizițiile finale ale elevului.
Competențele specifice sunt corelate cu unitățile de conținut, corelația propusă având în vedere posibilitatea ca o anumită competență specifică să poată fi atinsă prin diferite unități de conținut, neexistând o corespondență biunivocă între acestea. Competențele specifice se formează pe parcursul unui an de studiu și sunt derivate din competențele generale, fiind etape în formarea acestora. Conținuturile învățării sunt mijloace prin care se urmărește realizarea competențelor. Unitățile de conținut sunt prezentate într-o ordine care nu este obligatorie, cadrele didactice având libertatea de a aborda unitățile de conținut într-o altă ordine, cu condiția respectării logicii interne a disciplinei.
Prezenta programă școlară se orientează către latura pragmatică a aplicării curriculumului: corelarea dintre unitățile de conținut și competențele specifice permițând profesorului să realizeze conexiuni explicite între ceea ce se învață și scopul pentru care se învață.
Lista explicită ce recomandă valori și atitudini accentuează dimensiunea practic-aplicativă a învățării, din perspectiva contribuției specifice a acestei discipline la atingerea finalităților educației.
Sugestiile metodologice cuprind recomandări pentru proiectarea demersului didactic, având rolul de a orienta cadrele didactice în utilizarea programei școlare, în vederea proiectării și realizării activităților de predare-învățare-evaluare în concordanță cu specificul disciplinei.
Pornind de la ideea că un demers de proiectare curriculară trebuie să acorde conceptului de competență semnificația unui "organizator" în relație cu care sunt stabilite finalitățile învățării, sunt selectate conținuturile specifice și sunt organizate strategiile de predare-învățare-evaluare, programa școlară pentru disciplina Comunicare didactică urmărește valorizarea cadrului european al competențelor-cheie la următoarele niveluri: formularea competențelor generale și selectarea seturilor de valori și atitudini; organizarea elementelor de conținut și corelarea acestora cu competențele specifice, precum și elaborarea unor sugestii metodologice.
Programa școlară se adresează atât cadrelor didactice, cât și autorilor de manuale; prin urmare lectura integrală și personalizată a programei școlare precum și înțelegerea logicii interne a acesteia reprezintă condiții obligatorii atât în vederea proiectării activității didactice, cât și în procesul de elaborare a manualelor școlare alternative.
Programa școlară este concepută într-o manieră care să încurajeze creativitatea didactică și adecvarea demersurilor didactice la particularitățile elevilor. Cadrele didactice și autorii de manuale își pot concentra atenția în mod diferit asupra activităților de învățare și asupra practicilor didactice. Diversitatea situațiilor concrete face posibilă și necesară o diversitate de soluții didactice. Din această perspectivă, propunerile programei școlare nu trebuie considerate inflexibile. Echilibrul între diferite abordări și soluții trebuie să fie rezultatul proiectării didactice personale și al cooperării cu elevii fiecărei clase în parte.
COMPETENȚE GENERALE
VALORI ȘI ATITUDINI
Competențele generale și specifice care trebuie formate prin procesul de predare-învățare a disciplinei Comunicare didactică au la bază și promovează următoarele valori și atitudini:
● exigență față de calitatea actului comunicațional de factură didactică;
● disponibilitate și interes pentru comunicare, în general și pentru comunicarea didactică, în special;
● încredere în abilitățile proprii de comunicare;
● relaționare pozitivă cu ceilalți;
● coerență și rigoare în exprimare;
● gândire critică și flexibilă;
● independență în gândire și în acțiune;
● capacitate de interinfluențare, în sens pozitiv, în comunicare;
● respect în relaționarea cu alteritatea;
● participarea activă și interactivă în dezbateri;
● implicare responsabilă și fair-play în luarea deciziilor;
COMPETENȚE SPECIFICE ȘI CONȚINUTURI
- clasa a IX-a -
- specializările: învățător/educatoare, instructor animator, instructor pentru activități extrașcolare, pedagog școlar, bibliotecar documentarist
COMPETENȚE SPECIFICE ȘI CONȚINUTURI
- clasa a X-a -
- specializările: învățător/educatoare, instructor animator, instructor pentru activități extrașcolare, pedagog școlar, bibliotecar documentarist
COMPETENȚE SPECIFICE ȘI CONȚINUTURI
- clasa a XII-a -
- specializarea pedagog școlar
SUGESTII METODOLOGICE
Prezenta programă școlară se adresează profesorilor care predau disciplina Comunicare didactică, fiind concepută în așa fel încât să le permită:
● să orienteze elevii în realizarea actului de comunicare didactică, prin apelul la concepte și practici adecvate specificului didactic;
● să-și orienteze propria activitate în vederea formării, la elevi, a competențelor de comunicare cu specific didactic;
● să manifeste creativitate în adecvarea demersului didactic la particularitățile elevilor cu care lucrează.
Sugestiile metodologice au în vedere modul de organizare a activității didactice în scopul formării la elevi a competențelor formulate în programa școlară.
Valorizarea competențelor-cheie și asigurarea transferabilității acestora la nivelul diferitelor activități cu specific didactic, considerarea elevului ca subiect al activității instructiv-educative și orientarea acesteia spre formarea competențelor de comunicare didactică specifice, accentuarea caracterului practic-aplicativ al disciplinei presupun respectarea unor exigențe ale învățării durabile, printre care:
● utilizarea unor strategii didactice care să pună accent pe: construcția progresivă a cunoștințelor și consolidarea continuă a capacităților; flexibilitatea abordărilor și parcursul diferențiat; cultivarea capacității elevului de a se autoevalua, a spiritului reflexiv și autoexigenței;
● utilizarea în procesul instructiv-educativ a unor metode activ-participative (cum ar fi învățarea prin descoperire, problematizarea, învățarea în cooperare, studiul de caz, simularea, jocul de roluri, dezbaterea), care contribuie la dezvoltarea capacității de comunicare, de manifestare a spiritului critic, deschis și creativ;
● crearea unui cadru educațional menit să încurajeze interacțiunea socială pozitivă, motivația intrinsecă, angajarea elevului în procesul de învățare și dobândirea competențelor de participare activă la desfășurarea activităților școlare și extrașcolare;
● rezolvarea de situații care să permită, pe de o parte, exersarea noțiunilor specifice comunicării didactice și construirea unor exemplificări pentru noțiunile însușite, iar, pe de altă parte, rezolvarea unor situații-problemă;
● utilizarea unor strategii didactice care să permită alternarea formelor de organizare a activității (frontală, pe grupe și individuală);
● utilizarea, în activitatea instructiv-educativă, a calculatorului ca mijloc modern de instruire, în vederea desfășurării unor lecții interactive, atractive.
Pentru formarea competențelor specifice, se recomandă folosirea unor activități de învățare care să conducă la:
● dobândirea competențelor funcționale esențiale pentru realizarea unei comunicări didactice adecvate, precum: gândire critică, capacitate de utilizare facilă a informațiilor deținute și de reconstrucție a acestora în sisteme informaționale noi, capacitate de adaptare a discursului la un context situațional dat;
● exersarea unor deprinderi de ordin cognitiv, cum sunt: analiza, sinteza, compararea, clasificarea, rezumarea;
● dezvoltarea și exersarea în diferite situații de comunicare a capacității de argumentare;
● aplicarea unor algoritmi, reguli și principii în scopul folosirii informației în cadrul disciplinei, precum și valorificarea acestora în rezolvarea unor probleme teoretice și practice cu specific didactic;
Strategiile de lucru propuse trebuie să țină seama de experiența elevilor și să permită valorizarea pozitivă a acestei experiențe.
Evaluarea reprezintă o componentă organică a procesului de învățare. Din perspectiva demersului educațional centrat pe competențe, se recomandă utilizarea cu preponderență a evaluării continue, formative.
Alături de formele și instrumentele clasice de evaluare, recomandăm utilizarea unor forme și instrumente complementare, cum sunt: proiectul, portofoliul, autoevaluarea, evaluarea în perechi, observarea sistematică a activității și a comportamentului elevilor, analiza produselor activității.
Procesul de evaluare va pune accent pe:
● corelarea directă a rezultatelor evaluate cu competențele specifice vizate de programa școlară
● valorizarea rezultatelor învățării prin raportarea la progresul școlar al fiecărui elev;
● recunoașterea, la nivelul evaluării, a experiențelor de învățare și a competențelor dobândite în contexte non-formale sau informale;
● utilizarea unor metode variate de comunicare a rezultatelor școlare.
Coordonatorii elaborării programei școlare:
Consultant pe probleme de curriculum:
PROGRAMĂ ȘCOLARĂ
MANAGEMENTUL PROIECTELOR
CLASA a XI-a
CICLUL SUPERIOR AL LICEULUI
CURRICULUM DIFERENȚIAT
FILIERA VOCAȚIONALĂ - PROFIL PEDAGOGIC
SPECIALIZAREA: BIBLIOTECAR-DOCUMENTARIST
INSTRUCTOR-ANIMATOR, INSTRUCTOR PENTRU ACTIVITĂȚI EXTRAȘCOLARE
București, 2009
NOTĂ DE PREZENTARE
Prezenta programă școlară stabilește oferta educațională pentru filiera vocațională, profilul pedagogic, specializările bibliotecar-documentarist, instructor-animator, instructor pentru activități extrașcolare, în bugetul de timp alocat conform statutului și locului pe care-l ocupă această disciplină în planul-cadru de învățământ în vigoare. Acesta stabilește studierea disciplinei Managementul proiectelor, 1 oră/săptămână, la clasa a XI-a, ciclul superior al liceului, ca disciplină de curriculum diferențiat, fiind încadrată în grupul disciplinelor psihologice și pedagogice.
Disciplina Managementul proiectelor vizează în spațiul educațional formarea competențelor necesare pentru inițierea, proiectarea, elaborarea, implementarea, monitorizarea și evaluarea tuturor categoriilor de activități și tehnici specifice activității didactice bazate pe proiect.
Disciplina Managementul proiectelor abordează atât strategia de predare-învățare bazată pe proiectul de investigație, cât și proiectul ca demers instituțional.
Prin studierea disciplinei Managementul proiectelor se urmărește:
● dezvoltarea la elevi a capacității de argumentare, a gândirii critice și raționale, a competențelor de comunicare;
● dobândirea de către elevi a instrumentelor necesare inițierii și monitorizării situațiilor de cercetare și abordare inovativă a problematicii educaționale;
● dobândirea unor tehnici și strategii de management necesare în instituțiile în care de aplică proiectul educațional, în raport cu diferite grupuri și categorii de beneficiari, elevi de diferite vârste, adulți.
Demersul urmărit prin programa școlară permite familiarizarea elevilor cu aspecte teoretice, dar și dobândirea unor competențe de tip funcțional, referitoare la societate, management și argumentare, competențe relevante pentru rolurile asumate de elevi în prezent și în viitor, în viața privată și publică. Prin structură și conținut, programa școlară oferă elevilor posibilitatea de a înțelege mai bine rolul proiectului în desfășurarea unui proces instructiv-educativ eficient, precum și posibilitatea de a preveni disfuncționalitățile/erorile care pot interveni în cadrul acestui proces.
Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului Uniunii Europene privind competențele-cheie din perspectiva învățării pe parcursul întregii vieți (2006/962/EC ) creionează profilul absolventului din învățământul liceal, profil care are la bază opt domenii de competențe-cheie, respectiv:
● Comunicare în limba maternă,
● Comunicare în limbi străine,
● Competențe matematice și competențe de bază în științe și tehnologii,
● Competență digitală,
● A învăța să înveți,
● Competențe sociale și civice,
● Spirit de inițiativă și antreprenoriat,
● Sensibilizare și exprimare culturală.
Competențele sunt definite ca ansambluri de cunoștințe, deprinderi și aptitudini pe care tânărul se va baza pentru o bună integrare și inserție atât la nivel social cât și pe piața muncii.
Structurarea acestor competențe-cheie se realizează cu ajutorul mai multor paradigme educaționale vizând atât domenii "academice" cât și o serie de aspecte inter- și transdisciplinare, metacognitive, realizabile prin efortul conjugat al mai multor arii curriculare.
Contribuția disciplinei Managementul proiectelor la formarea și dezvoltarea competențelor-cheie este atât directă, prin susținerea formării și dezvoltării anumitor competențe-cheie referitoare la comunicare, învățare continuă, spirit de inițiativă și antreprenoriat, cât și indirectă, prin sensibilizarea cu privire la alte competențe-cheie asociate.
Disciplina Managementul proiectelor contribuie la formarea progresivă a competențelor-cheie pentru educația pe parcursul întregii vieți, recomandate de Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene, îndeosebi în ceea ce privește următoare domenii de competențe-cheie:
- Competențe sociale și civice
- Comunicare în limba maternă
- Comunicare în limbi străine
- A învăța să înveți
- Competențe matematice și competențe de bază în științe și tehnologii
- Spirit de inițiativă și antreprenoriat
- Sensibilizare și exprimare culturală
- Competență digitală.
Principiile care întemeiază elaborarea prezentei programe școlare sunt în conformitate cu principiile didacticii moderne, respectând caracterul general-normativ, sistematic, dinamic și deschis:
- centrarea pe elev, ca subiect al activității didactice;
- compatibilizarea curriculumului național cu cel european, prin formarea, potrivit specificului disciplinei, a particularităților de vârstă și individualității elevilor, a competențelor-cheie formulate la nivel european;
- realizarea unei strânse legături între partea teoretică și cea practică a conținutului informațional;
- asigurarea coerenței intra- și interdisciplinare, intra- și intercurriculare;
- dezvoltarea unor strategii didactice eficiente în raport cu necesitatea asigurării continuității și a progresului de la o clasă la alta în formarea competențelor;
- asigurarea calității în educație.
Structura programei include următoarele componente:
● Nota de prezentare,
● Competențe generale,
● Competențe specifice și conținuturi
● Valori și atitudini,
● Sugestii metodologice.
Competențele generale se definesc pe discipline de studiu, au un grad ridicat de generalitate, de complexitate și au rolul de a orienta demersul didactic către achizițiile finale ale elevului.
Competențele specifice sunt corelate cu unitățile de conținut, corelația propusă având în vedere posibilitatea ca o anumită competență specifică să poată fi atinsă prin diferite unități de conținut, neexistând o corespondență biunivocă între acestea. Competențele specifice se formează pe parcursul unui an de studiu și sunt derivate din competențele generale, fiind etape în formarea acestora. Conținuturile învățării sunt mijloace prin care se urmărește realizarea competențelor. Unitățile de conținut sunt prezentate într-o ordine care nu este obligatorie, cadrele didactice având libertatea de a aborda unitățile de conținut într-o altă ordine, cu condiția respectării logicii interne a disciplinei. Prezenta programă școlară orientează către latura pragmatică a aplicării curriculumului: corelarea dintre unitățile de conținut și competențele specifice permite profesorului să realizeze conexiunea explicită între ceea ce se învață și scopul pentru care se învață.
Lista explicită ce recomandă valori și atitudini accentuează dimensiunea afectiv-atitudinală și morală a învățării, din perspectiva contribuției specifice a acestei discipline la atingerea finalităților educaționale.
Sugestiile metodologice cuprind recomandări pentru proiectarea demersului didactic, având rolul de a orienta cadrele didactice în utilizarea programei școlare, în proiectarea și realizarea activităților de predare-învățare-evaluare în concordanță cu specificul disciplinei.
Pornind de la ideea că un demers de proiectare curriculară trebuie să acorde conceptului de competență semnificația unui "organizator" în relație cu care sunt stabilite finalitățile învățării, sunt selectate conținuturile specifice și sunt organizate strategiile de predare-învățare-evaluare, programa școlară realizată pentru disciplina Managementul proiectelor urmărește valorizarea cadrului european al competențelor-cheie la următoarele niveluri: formularea competențelor generale și selectarea seturilor de valori și atitudini; organizarea elementelor de conținut și corelarea acestora cu competențe specifice; elaborarea sugestiilor metodologice.
Programa școlară se adresează atât cadrelor didactice, cât și autorilor de manuale, prin urmare lectura integrală și personalizată a programei școlare precum și înțelegerea logicii interne a acesteia reprezintă condiții obligatorii atât în vederea proiectării activității didactice, cât și în procesul de elaborare a manualelor școlare alternative.
Programa școlară este în așa fel concepută, încât să încurajeze creativitatea didactică și adecvarea demersurilor didactice la particularitățile elevilor. Cadrele didactice și autorii de manuale își pot concentra atenția în mod diferit asupra activităților de învățare și asupra practicilor didactice. Diversitatea situațiilor concrete face posibilă și necesară o diversitate de soluții didactice. Din această perspectivă, propunerile programei școlare nu trebuie privite ca rețetare inflexibile. Echilibrul între diferite abordări și soluții trebuie să fie rezultatul proiectării didactice personale și al cooperării cu elevii fiecărei clase în parte.
COMPETENȚE GENERALE
VALORI ȘI ATITUDINI
Competențele generale și specifice care trebuie formate prin procesul de predare-învățare a disciplinei Managementul proiectelor promovează următoarele valori și atitudini:
● participare la viața socială fundamentată pe elaborarea de proiecte
● disponibilitate și interes pentru managementul grupurilor de elevi, în general, pentru conceperea și gestionarea unor proiecte educative, în special
● încredere în abilitățile manageriale proprii
● relaționare pozitivă cu ceilalți
● gândire critică și flexibilă
● capacitate de a lua decizii întemeiate pe argumente
● independență în gândire și în acțiune
● exigență față de calitatea actului managerial
● creativitate în conceperea unui proiect educațional
COMPETENȚE SPECIFICE ȘI CONȚINUTURI
SUGESTII METODOLOGICE
Prezenta programă școlară se adresează profesorilor care predau disciplina Managementul proiectelor, fiind concepută în așa fel încât să le permită:
● să orienteze elevii în realizarea actului de comunicare didactică, prin apelul la concepte și practici adecvate specificului didactic;
● să-și orienteze propria activitate înspre formarea la elevi a competențelor de comunicare cu specific didactic;
● să manifeste creativitate în adecvarea demersului didactic la particularitățile elevilor cu care lucrează.
Sugestiile metodologice au în vedere modul de organizare a activității didactice în scopul formării la elevi a competențelor formulate în programa școlară.
Valorizarea competențelor-cheie și asigurarea transferabilității acestora la nivelul diferitelor activități cu specific didactic, considerarea elevului ca subiect al activității instructiv-educative și orientarea acesteia spre formarea competențelor de comunicare didactică specifice, accentuarea caracterului practic-aplicativ al disciplinei presupun respectarea unor exigențe ale învățării durabile, printre care:
● utilizarea unor strategii didactice care să pună accent pe: construcția progresivă a cunoștințelor și consolidarea continuă a capacităților; flexibilitatea abordărilor și parcursul diferențiat; cultivarea capacității elevului de a se autoevalua, a spiritului reflexiv și autoexigenței;
● utilizarea în procesul instructiv-educativ a unor metode activ-participative (cum ar fi învățarea prin descoperire, problematizarea, învățarea în cooperare, studiul de caz, simularea, jocul de roluri, dezbaterea), care contribuie la dezvoltarea capacității de comunicare, de manifestare a spiritului critic, deschis și creativ;
● crearea unui cadru educațional menit să încurajeze interacțiunea socială pozitivă, motivația intrinsecă, angajarea elevului în procesul de învățare și dobândire a competențelor de participare activă în spațiul social, economic și cultural;
● rezolvarea de situații care să permită, pe de o parte, exersarea noțiunilor specifice managementul proiectelor și construirea unor exemplificări pentru noțiunile însușite, iar pe de altă parte, rezolvarea unor situații problemă;
● utilizarea unor strategii didactice care să permită alternarea formelor de organizare a activității (individuală/frontală și pe grupe);
● utilizarea, în activitatea instructiv-educativă, a noilor tehnologii de informare și comunicare ca mijloace moderne de instruire, în vederea desfășurării unor lecții interactive, atractive.
Pentru formarea competențelor specifice, se recomandă folosirea unor activități de învățare care să conducă la:
● dobândirea competențelor funcționale esențiale pentru reușita socială precum: gândire critică, utilizare facilă a informațiilor deținute și de reconstrucție a acestora în sisteme informaționale noi;
● exersarea unor deprinderi de ordin cognitiv, cum sunt: analiza, sinteza, compararea, clasificarea, rezumarea;
● dezvoltarea și exersarea în diferite situații de comunicare a capacității de argumentare;
● aplicarea unor algoritmi, reguli și principii în scopul folosirii informației în cadrul disciplinei, precum și valorificarea acestora în rezolvarea unor probleme teoretice și practice cu specific didactic.
Strategiile de lucru propuse trebuie să țină seama de experiența elevilor și să permită valorizarea pozitivă a acestei experiențe.
Evaluarea reprezintă o componentă organică a procesului de învățare. Din perspectiva demersului educațional centrat pe competențe, se recomandă utilizarea cu preponderență a evaluării continue, formative.
Alături de formele și instrumentele clasice de evaluare, recomandăm utilizarea unor forme și instrumente complementare, cum sunt: proiectul, portofoliul, autoevaluarea, evaluarea în perechi, observarea sistematică a activității și a comportamentului elevilor, analiza produselor activității.
Procesul de evaluare va pune accent pe:
- corelarea directă a rezultatelor evaluate cu competențele specifice vizate de programa școlară;
- valorizarea rezultatelor învățării prin raportarea la progresul școlar al fiecărui elev;
- recunoașterea, la nivelul evaluării, a experiențelor de învățare și a competențelor dobândite în contexte non-formale sau informale;
- utilizarea unor metode variate de comunicare a rezultatelor școlare.
Coordonatorii elaborării programei școlare:
Consultant în domeniul curriculumului:
PROGRAMĂ ȘCOLARĂ
NOILE EDUCAȚII
CLASA a XI-a
CICLUL SUPERIOR AL LICEULUI
Curriculum diferențiat pentru
filiera vocațională, profil pedagogic
specializările: pedagog școlar, bibliotecar-documentarist
București, 2009
NOTĂ DE PREZENTARE
Prezenta programă școlară stabilește oferta educațională care urmează să fie realizată la filiera vocațională - profil pedagogic, specializările bibliotecar-documentarist și pedagog școlar, în bugetul de timp alocat în conformitate cu statutul și locul acestei discipline în planul-cadru de învățământ în vigoare. Acesta stabilește studierea disciplinei Noile educații, 1 oră/săptămână, la clasa a XI-a, ciclul superior al liceului, ca disciplină de curriculum diferențiat, fiind încadrată în grupul disciplinelor psihologice și pedagogice.
Disciplina se centrează pe studierea problematicii noilor educații și vizează formarea unor competențe de profil, care să contribuie la eficientizarea procesului instructiv-educativ.
Prin studierea disciplinei Noile educații se urmărește:
● dezvoltarea la elevi a capacității de identificare și analiză critică a problematicii educației în societatea contemporană;
● dobândirea de către elevi a instrumentelor necesare promovării și valorificării conținuturilor și mesajelor noilor educații în diverse contexte educaționale.
Demersul urmărit prin programa școlară permite familiarizarea elevilor cu aspecte teoretice, dar și dobândirea unor competențe de tip funcțional, referitoare la noile educații, realizarea finalităților acestora prin implementarea conținuturilor vizate într-o varietate de contexte educaționale de factură nonformală și informală, competențe relevante pentru rolurile ce vor fi asumate de elevi în viitor, în viața profesională.
Prin structură și conținut, programa școlară oferă elevilor posibilitatea de a înțelege mai bine rolul și funcțiile noilor educații în contextul provocărilor educaționale generate de o societate în permanentă schimbare.
Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului Uniunii Europene privind competențele-cheie din perspectiva învățării pe parcursul întregii vieți (2006/962/EC) conturează, pentru absolvenții învățământului liceal, un "profil de formare european" structurat pe opt domenii de competențe-cheie:
● Comunicare în limba maternă,
● Comunicare în limbi străine,
● Competențe matematice și competențe de bază în științe și tehnologii,
● Competență digitală,
● A învăța să înveți,
● Competențe sociale și civice,
● Spirit de inițiativă și antreprenoriat,
● Sensibilizare și exprimare culturală.
Competențele sunt definite ca ansambluri de cunoștințe, deprinderi și atitudini de care are nevoie fiecare tânăr pentru împlinirea și dezvoltarea personală, pentru cetățenia activă, pentru incluziune socială și pentru angajare pe piața muncii. Structurarea acestor competențe-cheie se realizează la intersecția mai multor paradigme educaționale și vizează atât unele domenii "academice", cât și aspecte inter - și transdisciplinare, metacognitive, realizabile prin efortul conjugat al mai multor arii curriculare.
Contribuția disciplinei Noile educații la formarea și dezvoltarea competențelor-cheie este nuanțată și diversificată, incluzând atât contribuția directă (prin susținerea formării și dezvoltării anumitor competențe-cheie), cât și contribuția indirectă/sensibilizarea cu privire la alte competențe-cheie.
Disciplina Noile educații contribuie la formarea progresivă a competențelor-cheie vizând educația desfășurată pe parcursul întregii vieți, recomandate de Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene, îndeosebi în ceea ce privește următoarele domenii de competențe-cheie:
● Competențe sociale și civice
● Comunicare în limba maternă
● A învăța să înveți
● Sensibilizare și exprimare culturală
Principiile care stau la baza elaborării prezentei programe școlare sunt următoarele:
● centrarea pe elev, ca subiect al activității instructiv-educative;
● formarea, potrivit specificului disciplinei și particularităților de vârstă ale elevilor, a competențelor-cheie formulate la nivel european;
● asigurarea coerenței intra- și interdisciplinare, intra- și intercurriculare;
● dezvoltarea unor strategii didactice eficiente în raport cu necesitatea asigurării continuității și a progresului de la o clasă la alta, în formarea competențelor;
● asigurarea calității în educație.
Structura programei școlare include următoarele elemente:
- Notă de prezentare
- Competențe generale
- Valori și atitudini
- Competențe specifice și conținuturi
- Sugestii metodologice
Competențele generale se definesc pe discipline de studiu, având un grad ridicat de generalitate și de complexitate, și au rolul de a orienta demersul didactic către achizițiile finale ale elevului.
Competențele specifice sunt corelate cu unitățile de conținut, corelația propusă având în vedere posibilitatea ca o anumită competență specifică să poată fi atinsă prin diferite unități de conținut, neexistând o corespondență biunivocă între acestea.
Competențele specifice se formează pe parcursul unui an de studiu și sunt derivate din competențele generale, fiind etape în formarea acestora. Conținuturile învățării sunt mijloace prin care se urmărește realizarea competențelor. Unitățile de conținut sunt prezentate într-o ordine care nu este obligatorie, cadrele didactice având libertatea de a aborda unitățile de conținut într-o altă ordine, cu condiția respectării logicii interne a disciplinei.
Prezenta programă școlară se orientează către latura pragmatică a aplicării curriculumului, corelarea dintre unitățile de conținut și competențele specifice permițând profesorului să realizeze conexiuni explicite între ceea ce se învață și scopul pentru care se învață.
Lista explicită ce recomandă valori și atitudini accentuează dimensiunea practic-aplicativă a învățării, din perspectiva contribuției specifice a acestei discipline la atingerea finalităților educației.
Sugestiile metodologice cuprind recomandări pentru proiectarea demersului didactic, având rolul de a orienta cadrele didactice în utilizarea programei școlare, în vederea proiectării și realizării activităților de predare-învățare-evaluare în concordanță cu specificul disciplinei.
Pornind de la ideea că un demers de proiectare curriculară trebuie să acorde conceptului de competență semnificația unui "organizator" în relație cu care sunt stabilite finalitățile învățării, sunt selectate conținuturile specifice și sunt organizate strategiile de predare-învățare-evaluare, programa școlară realizată pentru disciplina Noile educații urmărește valorizarea cadrului european al competențelor-cheie la următoarele niveluri: formularea competențelor generale și selectarea seturilor de valori și atitudini; organizarea elementelor de conținut și corelarea acestora cu competențele specifice; elaborarea unor sugestii metodologice.
Programa școlară se adresează atât cadrelor didactice, cât și autorilor de manuale; lectura integrală și personalizată a programei școlare, precum și înțelegerea logicii interne a acesteia reprezintă condiții obligatorii, atât în vederea proiectării activității didactice, cât și în procesul de elaborare a manualelor școlare alternative.
Programa școlară este concepută într-o manieră care să încurajeze creativitatea didactică și adecvarea demersurilor didactice la particularitățile elevilor. Cadrele didactice și autorii de manuale își pot concentra atenția în mod diferit asupra activităților de învățare și asupra practicilor didactice. Diversitatea situațiilor concrete face posibilă și necesară o varietate de soluții didactice. Din această perspectivă, propunerile programei școlare nu trebuie considerate inflexibile. Echilibrul între diferite abordări și soluții trebuie să fie rezultatul proiectării didactice personale și al cooperării cu elevii fiecărei clase în parte.
COMPETENȚE GENERALE
VALORI ȘI ATITUDINI
Competențele generale și specifice care trebuie formate prin procesul de predare-învățare a disciplinei Noile educații au la bază și promovează următoarele valori și atitudini:
● exigență față de calitatea și completitudinea actului educațional nedidactic
● participare la viața socio-culturală a comunității
● relaționare pozitivă cu ceilalți
● gândire critică și flexibilă
● independență în gândire și în acțiune
● respect în relaționarea cu alteritatea
● participare activă la viața socială
● implicare responsabilă și fair-play în luarea deciziilor
● angajarea în relații de parteneriat socio-educațional cu școala, familia, autoritățile locale și cu alte instituții cu responsabilități educaționale
● atitudine deschisă față de nou
● disponibilitate pentru schimbare și dezvoltare
COMPETENȚE SPECIFICE ȘI CONȚINUTURI
SUGESTII METODOLOGICE
Prezenta programă școlară se adresează profesorilor care predau disciplina Noile educații, fiind concepută în așa fel încât să le permită:
- să orienteze elevii în cunoașterea conceptelor și practicilor de promovare a noilor educații;
- să-și orienteze propria activitate spre identificarea posibilităților de valorificare a conținuturilor noilor educații în diverse situații de învățare;
- să manifeste creativitate în adecvarea demersului educațional în funcție de contextul educațional și de particularitățile participanților la acțiunea educațională.
Sugestiile metodologice au în vedere modul de organizare a activității didactice în scopul formării la elevi a competențelor formulate în programa școlară.
Valorizarea competențelor-cheie și asigurarea transferabilității acestora la nivelul diferitelor activități cu specific didactic, considerarea elevului ca subiect al activității instructiv-educative și orientarea acesteia spre formarea competențelor de comunicare didactică specifice, accentuarea caracterului practic-aplicativ al disciplinei presupun respectarea unor exigențe ale învățării durabile, printre care:
● utilizarea unor strategii didactice care să pună accent pe: construcția progresivă a cunoștințelor și consolidarea continuă a capacităților; flexibilitatea abordărilor și parcursul diferențiat; cultivarea capacității elevului de a se autoevalua, a spiritului reflexiv și autoexigenței;
● utilizarea în procesul instructiv-educativ a unor metode activ-participative (cum ar fi învățarea prin descoperire, problematizarea, învățarea în cooperare, studiul de caz, simularea, jocul de roluri, dezbaterea), care contribuie la dezvoltarea capacității de comunicare, de manifestare a spiritului critic, deschis și creativ;
● crearea unui cadru educațional menit să încurajeze interacțiunea socială pozitivă, motivația intrinsecă, angajarea elevului în procesul de învățare și dobândirea competențelor de participare activă la desfășurarea activităților școlare și extrașcolare;
● rezolvarea de situații care să permită, pe de o parte, exersarea noțiunilor specifice noilor educații și construirea unor exemplificări pentru noțiunile însușite, iar, pe de altă parte, rezolvarea unor situații-problemă;
● utilizarea unor strategii didactice care să permită alternarea formelor de organizare a activității (frontală, pe grupe și individuală);
● utilizarea în activitatea instructiv-educativă a calculatorului, ca mijloc modern de instruire, în vederea desfășurării unor lecții interactive, atractive.
Pentru formarea competențelor specifice, se recomandă folosirea unor activități de învățare care să conducă la:
● dobândirea competențelor funcționale esențiale pentru realizarea unei comunicări didactice adecvate, precum: gândire critică, capacitate de utilizare facilă a informațiilor deținute și de reconstrucție a acestora în sisteme informaționale noi, capacitate de adaptare a discursului la un context situațional dat;
● exersarea unor deprinderi de ordin cognitiv, cum sunt: analiza, sinteza, compararea, clasificarea, rezumarea;
● dezvoltarea și exersarea în diferite situații de comunicare a capacității de argumentare;
● aplicarea unor algoritmi, reguli și principii în scopul folosirii informației în cadrul disciplinei, precum și valorificarea acestora în rezolvarea unor probleme teoretice și practice cu specific didactic.
Strategiile de lucru propuse trebuie să țină seama de experiența elevilor și să permită valorizarea pozitivă a acestei experiențe.
Evaluarea reprezintă o componentă organică a procesului de învățare. Din perspectiva demersului educațional centrat pe competențe, se recomandă utilizarea cu preponderență a evaluării continue, formative. Alături de formele și instrumentele clasice de evaluare, recomandăm utilizarea unor forme și instrumente complementare, cum sunt: referatul, proiectul, portofoliul, autoevaluarea, evaluarea în perechi, observarea sistematică a activității și a comportamentului elevilor, analiza produselor activității.
Procesul de evaluare va pune accent pe:
- corelarea directă a rezultatelor evaluate, cu competențele specifice vizate de programa școlară;
- valorizarea rezultatelor învățării prin raportarea la progresul școlar al fiecărui elev;
- recunoașterea, la nivelul evaluării, a experiențelor de învățare și a competențelor dobândite în contexte non-formale sau informale;
- utilizarea unor metode variate de comunicare a rezultatelor școlare.
Coordonatorii elaborării programei școlare:
Consultant în domeniul curriculumului:
PROGRAMĂ ȘCOLARĂ
BIBLIOTECONOMIE
CLASELE a XI-a și a XII-a
CICLUL SUPERIOR AL LICEULUI
CURRICULUM DIFERENȚIAT
FILIERA VOCAȚIONALĂ - PROFIL PEDAGOGIC
SPECIALIZAREA: BIBLIOTECAR-DOCUMENTARIST
București, 2009
NOTĂ DE PREZENTARE
Prezenta programă școlară stabilește oferta educațională care urmează să fie realizată în ciclul superior al liceului, Filiera Vocațională - Profil Pedagogic, Specializarea Bibliotecar-Documentarist, în bugetul de timp alocat în conformitate cu statutul și locul acestei discipline în planul-cadru de învățământ în vigoare. Acesta prevede studierea la clasele a XI-a și a XII-a a disciplinei Biblioteconomie care înglobează totalitatea cunoștințelor științifice și tehnice necesare organizării bibliotecii, a clasificării colecțiilor a conservării și prezervării lor, precum și cunoștințele fundamentale necesare activității complexe de management de bibliotecă, marketing și PR.
Programa școlară pentru disciplina Biblioteconomie pune accent pe transmiterea cunoștintelor necesare activității în biblioteca școlară, pe formarea deprinderilor de catalogare și de clasificare a publicațiilor, pe manifestarea unui comportament adecvat în relația cu publicul, în conformitate cu deontologia profesională, și organizarea unei biblioteci moderne, care să corespundă standardelor internaționale în domeniu și care să faciliteze dobândirea unor competențe de tip acțional, fundamentale pentru rolurile asumate în profesia de bibliotecar-documentarist.
Demersul urmărit prin programa școlară permite, pe de o parte, familiarizarea elevilor cu aspecte teoretice și practice, iar pe de altă parte, dobândirea unor competențe de tip funcțional, referitoare la activitatea desfășurată în bibliotecă, competențe pe care le considerăm relevante pentru rolurile asumate de elevi în prezent și în viitor, în postura de absolvenți de liceu de tip vocațional, specializarea bibliotecar-documentarist. Prin structură și conținut, programa școlară pentru clasele a XI-a și a XII-a oferă elevilor posibilitatea de a înțelege activitatea care se desfășoară în bibliotecă. Această abordare are în vedere importanța cunoașterii datelor concrete propuse de disciplină, demonstrarea competențelor formate în cadrul specializării dobândite și aplicarea lor imediată în cadrul orelor de tip practic susținute în biblioteca școlară. Prin urmare, obiectivele urmărite sunt: construirea unor abilități, evaluarea și utilizarea acestora în vederea dobândirii competențelor de lucru.
Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului Uniunii Europene privind competențele-cheie din perspectiva învățării pe parcursul întregii vieți (2006/962/EC ) conturează, pentru absolvenții învățământului liceal, un "profil de formare european" structurat pe opt domenii de competențe-cheie: comunicare în limba maternă; comunicare în limbi străine; competențe matematice și competențe de bază în științe și tehnologii; competență digitală; a învăța să înveți; competențe sociale și civice; spirit de inițiativă și antreprenoriat; sensibilizare și exprimare culturală. Competențele sunt definite ca ansambluri de cunoștințe, deprinderi și atitudini care urmează să fie formate până la finele școlarității de care are nevoie fiecare tânăr pentru împlinirea și dezvoltarea personală, pentru cetățenia activă, incluziune socială și angajare pe piața muncii. Structurarea acestor competențe-cheie se realizează la intersecția mai multor paradigme educaționale și vizează atât unele domenii "academice", cât și aspecte inter- și transdisciplinare, metacognitive, realizabile prin efortul conjugat al mai multor arii curriculare.
Contribuția disciplinei Biblioteconomie la formarea și dezvoltarea competențelor-cheie europene este nuanțată și diversificată, incluzând atât contribuția directă - prin susținerea formării și dezvoltării anumitor competențe-cheie, cât și contribuția indirectă /sensibilizarea cu privire la alte competențe-cheie. Disciplina Biblioteconomie contribuie la formarea progresivă a competențelor-cheie pentru educația pe parcursul întregii vieți, recomandate de Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene, îndeosebi în ceea ce privește următoarele domenii de competențe-cheie:
● Competențe sociale și civice;
● Comunicare în limba maternă;
● A învăța să înveți;
● Spirit de inițiativă și antreprenoriat;
● Sensibilizare și exprimare culturală;
● Competență digitală.
Principiile care stau la baza elaborării prezentei programe școlare sunt următoarele:
- centrarea pe elev, ca subiect al activității instructiv-educative;
- compatibilizarea curriculumului național cu cel european, prin formarea, potrivit specificului disciplinei și particularităților de vârstă ale elevilor, a competențelor-cheie formulate la nivel european;
- asigurarea coerenței intra și interdisciplinare, intra și intercurriculare;
- dezvoltarea unor strategii didactice eficiente în raport cu necesitatea asigurării continuității și a progresului de la o clasă la alta în formarea competențelor;
- asigurarea calității în educație.
Programa școlară este concepută pentru curriculum diferențiat și are în vedere conținuturile pentru clasele cu o oră/săptămână. Structura programei școlare include următoarele elemente:
● Notă de prezentare;
● Competențe generale;
● Valori și atitudini;
● Competențe specifice și conținuturi pentru clasele a XI-a și a XII-a;
● Sugestii metodologice.
Conținuturile nemarcate prin asterisc (*) se adresează claselor ai căror elevi studiază disciplina Biblioteconomie 1 oră/săptămânal.
Pentru clasele ai căror elevi studiază disciplina Biblioteconomie în 2 ore/săptămânal (1 oră/săptămânal și, conform planului-cadru, 1 oră/ săptămână din curriculum la decizia școlii) se adaugă conținuturile marcate prin asterisc (*) și corp de literă italic.
Competențele generale se definesc pe discipline de studiu, având un grad ridicat de generalitate și de complexitate; competențele generale orientează demersul didactic către achizițiile finale ale elevului.
Competențele specifice sunt corelate cu unitățile de conținut; corelația propusă are în vedere posibilitatea ca o anumită competență specifică să poată fi atinsă prin diferite unități de conținut, neexistând o corespondență biunivocă între acestea. Competențele specifice se formează pe parcursul unui an de studiu și sunt derivate din competențele generale, fiind etape în formarea acestora. Conținuturile învățării sunt mijloace prin care se urmărește realizarea competențelor. Unitățile de conținut sunt prezentate într-o ordine care nu este obligatorie. Prezenta programă școlară orientează către latura pragmatică a aplicării curriculumului: corelarea dintre unitățile de conținut și competențele specifice permite profesorului să realizeze conexiunea explicită între ceea ce se învață și scopul pentru care se învață.
Lista explicită ce recomandă valori și atitudini accentuează dimensiunea afectiv-atitudinală și morală a învățării, din perspectiva contribuției specifice a acestei discipline la atingerea finalităților educației.
Sugestiile metodologice cuprind recomandări pentru proiectarea demersului didactic, având rolul de a orienta cadrele didactice în utilizarea programei școlare, pentru proiectarea și realizarea activităților de predare-învățare-evaluare în concordanță cu specificul disciplinei.
Pornind de la ideea că un demers de proiectare curriculară trebuie să acorde conceptului de competență semnificația unui "organizator" în relație cu care sunt stabilite finalitățile învățării, sunt selectate conținuturile specifice și sunt organizate strategiile de predare-învățare-evaluare. Actuala programă școlară urmărește valorizarea cadrului european al competențelor-cheie la următoarele niveluri: formularea competențelor generale și selectarea seturilor de valori și atitudini; organizarea elementelor de conținut și corelarea acestora cu competențele specifice; elaborarea sugestiilor metodologice.
Programa școlară se adresează atât cadrelor didactice, cât și autorilor de manuale. Lectura integrală și personalizată a programei școlare și înțelegerea logicii interne a acesteia reprezintă condiții obligatorii atât în vederea proiectării activității didactice, cât și în procesul de elaborare a manualelor școlare alternative.
Programa școlară este în așa fel concepută, încât să încurajeze creativitatea didactică și adecvarea demersurilor didactice la particularitățile elevilor. Cadrele didactice și autorii de manuale își pot concentra atenția în mod diferit asupra activităților de învățare și asupra practicilor didactice. Diversitatea situațiilor concrete face posibilă și necesară o diversitate de soluții didactice. Din această perspectivă, propunerile programei școlare nu trebuie privite ca rețetare inflexibile. Echilibrul între diferite abordări și soluții trebuie să fie rezultatul proiectării didactice personale și al cooperării cu elevii fiecărei clase în parte.
COMPETENȚE GENERALE
VALORI ȘI ATITUDINI
Competențele generale și specifice care trebuie formate prin procesul de predare-învățare a disciplinei Biblioteconomie au la bază și promovează următoarele valori și atitudini:
● comunicarea cu ceilalți și încrederea în propriile abilități de comunicare;
● cultivarea limbii materne și recunoașterea rolului acesteia pentru dezvoltarea personală și îmbogățirea orizontului cultural;
● consolidarea statutului / rolului bibliotecarului în școală;
● valorificarea optimă și creativă a potențialului și a capacităților cognitive ale bibliotecarului;
● capacitatea de a îmbogăți cu elemente de noutate / modernitate prestația profesională a activității de bibliotecar;
● dezvoltarea spiritului critic și reflexiv;
● manifestarea inițiativei, a creativității și a disponibilității de a lucra în echipă pentru realizarea diferitelor proiecte inter- /transdisciplinare;
● cultivarea gustului estetic și a interesului față de lectură;
● receptivitatea față de valorile culturale și dezvoltarea interesului față de comunicarea interculturală;
● manifestarea inițiativei, a creativității și a disponibilității de a lucra în echipă pentru rezolvarea unor probleme teoretice și practice, în proiecte specifice.
COMPETENȚE SPECIFICE ȘI CONȚINUTURI*1) - CLASA a XI-a
--------
*1) Conținuturile marcate prin corp de literă cursiv și asterisc (*) sunt obligatorii numai pentru clasele la care s-a alocat, conform planului-cadru, din curriculum la decizia școlii 1 oră/ săptămână pentru disciplina Biblioteconomie.
COMPETENȚE SPECIFICE ȘI CONȚINUTURI - CLASA a XII-a
SUGESTII METODOLOGICE
Prezenta programă școlară se adresează profesorilor care predau disciplina Biblioteconomie, la clasele a XI-a și a XII-a, fiind concepută în așa fel încât să le permită:
● orientarea elevilor în demersurile specifice activității în bibliotecă, prin însușirea aspectelor teoretice și a practicilor profesionale care țin de această disciplină;
● implicarea practicii în bibliotecă, ori de câte ori consideră necesar, pentru exersarea deprinderilor specifice muncii de bibliotecar;
● orientarea propriei activități spre formarea la elevi a competențelor specifice domeniului;
● manifestarea creativității și adecvarea demersurilor didactice la particularitățile elevilor cu care lucrează.
Sugestiile metodologice au în vedere modul de organizare a activității didactice în vederea formării la elevi a competențelor formulate în programa școlară.
Valorizarea competențelor-cheie și asigurarea transferabilității acestora la nivelul diferitelor activități (școlare și extrașcolare), considerarea elevului ca subiect al activității instructiv-educative și orientarea acesteia spre formarea competențelor specifice, accentuarea caracterului practic-aplicativ al disciplinei presupun respectarea unor exigențe ale învățării durabile, între care enumerăm:
● utilizarea unor strategii didactice care să pună accent pe: construcția progresivă a cunoștințelor și consolidarea continuă a capacităților; flexibilitatea abordărilor și parcursul diferențiat; cultivarea capacității elevului de a se autoevalua; coerență și abordări mulți, inter și transdisciplinare;
● utilizarea unor metode active și interactive: învățarea prin descoperire, învățarea problematizată, învățarea prin cooperare, care contribuie la dezvoltarea capacității de comunicare, necesare practicii în domeniul biblioteconomiei și la crearea unui cadru educațional menit să încurajeze interacțiunea socială pozitivă, motivația intrinsecă, angajarea elevului în procesul de învățare și de dobândire a competențelor de participare activă în spațiul social;
● rezolvarea de exerciții care să permită, pe de o parte, exersarea noțiunilor specifice disciplinei și construirea unor exemple pentru noțiunile însușite, iar, pe de altă parte, rezolvarea unor situații problematice;
● utilizarea unor strategii didactice care să permită alternarea formelor de activitate (individuală, pe perechi și în grupuri mici);
● utilizarea, în activitatea didactică, a calculatorului ca mijloc modern de instruire, care să permită subordonarea utilizării tehnologiei informației și a comunicațiilor, în vederea desfășurării unor lecții interactive, atractive, dar și a exersării abilităților de lucru pe care le solicită tehnologizarea și automatizarea muncii în biblioteci, dar și în activitatea de informare și documentare.
Conținuturile pot fi abordate dintr-o perspectivă aplicativă, prin implicarea elevilor în activități de documentare și orientare într-o structură info-documentară. Lecțiile pot fi completate cu ateliere de creație, concursuri, expoziții, spectacole, întâlniri cu personalități, vizite, vizionări și audiții. Inițiativa organizării acestor activități poate fi atât a unui membru al comunității educative (profesor, bibliotecar, documentarist ș.a.), cât și a elevilor. Fiecare grup responsabil de activitate (5-6 elevi și cel puțin un cadru didactic) va avea un dosar al acțiunii care va conține: materiale de promovare (afișe, pliante etc.), impresii ale participanților, eventual fotografii, înregistrări audio/video.
Pentru formarea competențelor specifice, se recomandă folosirea unor activități de învățare care să conducă la:
● dobândirea competențelor funcționale esențiale pentru această disciplină: exerciții de marcare pe un plan/o schemă, completare de tabel exerciții de asociere (răspuns-întrebare, text-imagine), exerciții de selectare dintr-o listă, exerciții cu alegere multiplă, exerciții de tip adevărat-fals, reperarea diferitelor spații ale bibliotecii școlare, selectarea documentelor după un anumit criteriu (după suport, după domeniu etc.), cotarea unui document, ordonarea lui la raft, identificarea documentelor după o cotă dată, identificarea codurilor cărții/publicației (revistă, ziar, anuar etc.), întocmirea/decodificarea unei bibliografii, identificarea unui document cu ajutorul cataloagelor tradiționale bibliotecii școlare.
● exersarea unor tehnici de căutare informatizată (catalogul on-line etc.) și tehnici de căutare Internet.
● exersarea unor deprinderi de ordin cognitiv, cum sunt: analiza, sinteza, compararea, clasificarea, rezumarea;
● exersarea activităților specifice descrise mai sus, într-o altă bibliotecă decât cea școlară;
● aplicarea unor algoritmi, reguli și principii în scopul folosirii informației în cadrul disciplinei, precum și valorificarea acestora în rezolvarea unor probleme teoretice și practice specifice muncii în bibliotecă; în acest mod, studiul disciplinei se constituie într-un instrument cu valoare generală pentru inițierea specializării de bibliotecar-documentarist.
Strategiile de lucru propuse trebuie să țină seama de cunoștințele acumulate și abilitățile elevilor și să permită valorizarea pozitivă a acestora.
Evaluarea reprezintă o componentă organică a procesului de învățare. Din perspectiva demersului educațional centrat pe competențe, se recomandă utilizarea cu preponderență a evaluării continue, formative. Caracterul special al acestei discipline este că se poate preda într-un loc diferit de sala de clasă care presupune contactul direct și permanent cu documente pe diferite suporturi (hârtie, suporturi audio-vizuale, suporturi digitale). Alături de formele și instrumentele clasice de evaluare, recomandăm utilizarea unor forme și instrumente complementare, cum sunt: proiectul, portofoliul, autoevaluarea, evaluarea în perechi, observarea sistematică a activității și a comportamentului elevilor. Procesul de evaluare va pune accent pe: corelarea directă a rezultatelor evaluate cu competențele specifice vizate de programa școlară:
● valorizarea rezultatelor învățării prin raportarea la progresul școlar al fiecărui elev;
● recunoașterea, la nivelul evaluării, a experiențelor de învățare și a competențelor dobândite în contexte non-formale sau informale;
● utilizarea unor metode variate de comunicare a rezultatelor școlare.
Coordonatorii elaborării programei școlare:
PROGRAMĂ ȘCOLARĂ
PSIHOPEDAGOGIA
ACTIVITĂȚILOR LUDICE
CLASELE a XI-a și a XII-a
CICLUL SUPERIOR AL LICEULUI
(CURRICULUM DIFERENȚIAT)
Filiera vocațională
Profil: pedagogic
Specializările: instructor - animator,
instructor pentru activități extrașcolare
București, 2009
NOTĂ DE PREZENTARE
Prezenta programă școlară își propune să pună la dispoziția cadrelor didactice de specialitate oferta educațională care se urmărește a fi aplicată la filiera vocațională, profilul pedagogic, specializările instructor-animator, instructor pentru activități extrașcolare, în bugetul de timp alocat conform statutului și locului pe care-l ocupă această disciplină în planul-cadru de învățământ în vigoare. Acesta stabilește studierea disciplinei Psihopedagogia activităților ludice, la clasa a XI-a și a XII-a, fiind încadrată în aria curriculară Om și Societate, grupul disciplinelor psihologice și pedagogice.
Disciplina Psihopedagogia activităților ludice vizează formarea competențelor necesare pentru proiectarea, elaborarea , inițierea, realizarea și evaluarea tuturor categoriilor de activități ludice, începând de la nivel preșcolar până la vârsta adolescenței.
Studiul disciplinei "Psihopedagogia activităților ludice" alături de studiul celorlalte discipline ale științelor educației își propune formarea personalității autonome și creative în vederea dezvoltării libere și armonioase a persoanei, precum și realizarea următoarelor tipuri de competențe:
● Competențe psihopedagogice, exprimate în proiectarea, îndrumarea și evaluarea procesului de instruire și a activităților extrașcolare și de animație;
● Competențe sociale, exprimate în interacțiunile sociale cu preșcolarii, elevii și grupurile școlare;
● Competențe manageriale, obiectivate în organizarea, îndrumarea și conducerea grupurilor aparținând diverselor categorii de vârstă;
În realizarea programei școlare s-a avut în vedere " Modelul generativ și structura programelor pentru pregătirea personalului didactic din învățământul preșcolar și primar".
Prezentul curriculum acoperă : curriculum-ul diferențiat (pentru clasele cu 1 oră/săptămână).
Structura curriculum-ului include următoarele componente:
- Competențe generale
- Competențe specifice și unități de conținut
- Valori și atitudini
- Sugestii metodologice
Elementele de noutate sunt legate de următoarele aspecte:
● reconsiderarea demersului curricular și didactic din perspectiva finalităților liceului precum și studierii acestei discipline
● orientarea către latura pragmatică a aplicării curriculum-ului:
- corelarea dintre unitățile de conținut și competențele specifice permite profesorului să realizeze conexiunea explicită între ceea ce se învață și scopul pentru care se învață;
- corelația propusă are în vedere posibilitatea ca o anumită competență specifică să poată fi atinsă prin diferite unități de conținut, neexistând o corespondență biunivocă între acestea;
- demersul urmărit permite concomitent familiarizarea elevilor cu aspecte teoretice esențiale și formarea unor competențe de tip instrumental-practic, necesare în viața privată și publică.
● recomandarea unor valori și atitudini care să completeze dimensiunea cognitivă a învățării cu cea afectiv-atitudinală și morală din perspectiva finalităților educației;
● includerea unor sugestii metodologice care să orienteze spre modalități didactice concrete de utilizare a curriculum-ului în proiectarea și realizarea activităților de predare-învățare-evaluare.
Principiul de bază al curriculum-ului este acela de a oferi elevilor, în cadrul fiecărei unități de învățare, un număr de noțiuni specifice disciplinei, exersate în contexte diferite (teoretice și practice; reale și imaginare etc).
Profesorii își pot centra atenția în mod diferențiat asupra activităților de învățare și asupra practicilor didactice. Diversitatea situațiilor concrete face posibilă și necesară o diversitate de soluții didactice.
Din această perspectivă, propunerile curriculum-ului nu trebuie privite ca rețetare inflexibile.
Echilibrul între diferite abordări și soluții va trebui să fie rezultatul proiectării didactice personale și al cooperării cu elevii fiecărei clase în parte.
COMPETENȚE GENERALE
VALORI ȘI ATITUDINI
Competențele generale și specifice care trebuie formate prin procesul de predare-învățare-evaluare a disciplinei "Psihopedagogia activităților ludice" au la bază și promovează următoarele valori și atitudini:
● Promovarea unui sistem de valori: morale, culturale, estetice în concordanță cu idealul educațional
● Cultivarea unui mediu școlar și extrașcolar, centrat pe valori științifice și relații democratice ce pot fi promovate în contexte diferite
● Relaționarea pozitivă cu ceilalți
● Valorificarea optimă a propriului potențial creativ
● Implicarea în dezvoltarea instituțională și în promovarea inovațiilor în învățământ
COMPETENȚE SPECIFICE ȘI CONȚINUTURI - CLASA A XI-A
COMPETENȚE SPECIFICE ȘI CONȚINUTURI - CLASA A XII-A
SUGESTII METODOLOGICE
Prezentul curriculum este un instrument de lucru care se adresează profesorilor ce predau disciplina "Psihopedagogia activităților ludice", fiind conceput în așa fel încât să-i permită acestuia:
- Aplicarea creativă a programei
- Corelarea competențelor specifice cu unitățile de conținut
- Orientarea activităților în direcția formării competențelor specifice domeniului;
- Manifestarea creativității didactice în adecvarea conținuturilor la particularitățile elevilor cu care se lucrează.
Unitățile de conținut respectă structurarea logică în selectarea și organizarea informațiilor, ele sunt prezentate într-o ordine care nu este însă obligatorie.
În construirea situațiilor de învățare se recomandă:
● sarcinile de învățare ( cerințele) să fie centrate pe realizarea competențelor specifice
● selectarea și aplicarea unor metode activ-participative ca de exemplu: studiul de caz, simularea, jocul de rol, analiza de text, harta conceptuală, organizatorii grafici, cubul, mozaicul;
● solicitarea cu preponderență a formelor de învățare: învățarea prin descoperire, învățarea problematizată, învățarea prin cooperare, învățare asociativă, învățare euristică, care pot contribui la formarea motivației intrinseci, afective și pozitive;
● proiectarea unor situații de învățare care să promoveze învățarea activă și formarea abilităților de gândire critică;
● rezolvarea de aplicații care să permită, pe de o parte, exersarea noțiunilor specifice disciplinei și construirea unor exemple pentru noțiunile deja însușite;
● elaborarea de proiecte tematice, de animație, portofolii, fie individual fie în grupuri de lucru;
● alternarea formelor de organizare a activității elevilor: frontală, individuală, pe perechi sau în grupuri mici;
● utilizarea calculatorului, a tehnologiei informației și comunicației, a resurselor Internet în activitatea didactică, în calitatea lor de mijloace moderne de instruire.
Se recomandă ca desfășurarea activităților de învățare să se realizeze într-un mediu de învățare stimulativ și plăcut care să promoveze învățarea activă, atitudinea pozitivă față de activitățile școlare și extrașcolare, dăruirea pentru munca cu copiii.
Este indicată utilizarea evaluării formative, dar nu trebuie neglijată nici evaluarea sumativă.
Recomandăm utilizarea unor forme și instrumente de evaluare complementare, cum sunt: proiectul, portofoliul, autoevaluarea, observarea sistematică a activității și a comportamentului elevilor, alături de formele și instrumentele clasice.
Coordonatorii elaborării programei școlare:
Consultanți pe probleme de curriculum:
PROGRAMĂ ȘCOLARĂ
EDUCAȚIA ADULȚILOR
CLASA a XII-a
CICLUL SUPERIOR AL LICEULUI
CURRICULUM DIFERENȚIAT
FILIERA VOCAȚIONALĂ - PROFIL PEDAGOGIC
SPECIALIZAREA: BIBLIOTECAR-DOCUMENTARIST
București, 2009
NOTĂ DE PREZENTARE
Programa școlară pentru disciplina Educația adulților stabilește oferta educațională destinată filierei vocaționale, profilul pedagogic, specializarea bibliotecar-documentarist, în conformitate cu locul acestei discipline în planul-cadru de învățământ. Acesta stabilește studierea disciplinei Educația adulților, 1 oră/săptămână, la clasa a XII-a, ciclul superior al liceului, ca disciplină de curriculum diferențiat, fiind încadrată în grupul disciplinelor psihologice și pedagogice.
În condițiile societății actuale se impune un parteneriat social și o strânsă colaborare între furnizorii de cadre pregătite, calificate și actorii sociali care preiau și includ în circuitul profesional aceste cadre. Scopul principal al parteneriatului social este corelarea ofertei de formare cu cerințele mediului economic și social și optimizarea procesului de formare în raport cu nevoile societății și ale beneficiarilor instruirii. În acest sens se are în vedere atât dezvoltarea personală cât și profesională a beneficiarilor de pregătire din perspectiva învățării de-a lungul întregii vieți.
Programele de instruire și educație adresate elevilor trebuie să vizeze formarea echilibrată a competențelor-cheie necesare însușirii de cunoștințe și formării deprinderilor și atitudinilor specifice educației de bază, răspunzând însă și condiției de a fi necesare și benefice pentru individ și pentru societate pe tot parcursul vieții.
În toate programele de guvernare ale statelor dezvoltate ale lumii, strategia formării și reformării resurselor umane constituie punctul de pornire al politicilor de modernizare economico-socială. În consens cu "Cartea albă asupra educației și formării" document elaborat de Uniunea Europeană, pe un loc important se situează realizarea "societății educaționale" care valorifică eficient resursele umane prin educație permanentă. Acest tip de societate presupune noi demersuri de politică educațională, obiectivate în "educația pentru toți" și "educația pentru fiecare", fiind inițiate și dezvoltate noi servicii de educație și formare.
Activitățile din cadrul parteneriatului social care vizează formarea profesională inițială și continuă prin instituția școlară au o serie de obiective care se raportează printre altele la:
- dezvoltarea bazei de cunoaștere și a capacităților de inovare/schimbare;
- dezvoltarea resurselor umane;
- consilierea și orientarea profesională;
- stabilirea și certificarea calificărilor profesionale pentru care formarea se realizează prin sistemul educațional, împreună cu elaborarea standardelor de pregătire profesională;
- asigurarea coerenței formării profesionale inițiale cu formarea profesională continuă;
- diversificarea ofertei de servicii dezvoltate de școala pentru comunitate;
- promovarea unor programe și norme necesare formării profesionale continue.
Programele de educație pe parcursul întregii vieți au devenit în toată lumea o prioritate a sistemelor de învățământ. Educația adulților este o problemă conștientizată și abordată sistematic de țările europene, ca resursă atât pentru dezvoltarea tehnică, economică, instituțională și umană, cât și pentru asigurarea echității în ceea ce privește respectarea egalității șanselor.
Educația adulților ca dimensiune a educației realizate de-a lungul întregii vieți însumează activitățile care au ca scop dezvoltarea competențelor și atitudinilor de care adultul are nevoie pentru a-și găsi locul și rolul în societatea în care trăiește.
Prin studiul disciplinei Educația adulților se are în vedere familiarizarea elevilor cu problematica educației permanente, a autoeducației și în mod particular a educației adulților, dar și dobândirea unor instrumente teoretice și practice de favorizare a pregătirii pentru integrarea activă în societatea actuală și în cea viitoare, care solicită din ce în ce mai frecvent conversia profesională.
Disciplina Educația adulților contribuie și la formarea și dezvoltarea unor competențe-cheie pentru educația pe parcursul întregii vieți, recomandate de Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene, îndeosebi în ceea ce privește:
- competențele sociale și civice;
- spirit de inițiativă și antreprenoriat;
- sensibilizare și exprimare culturală.
Principiile pe care se axează elaborarea acestei programe școlare sunt următoarele:
- centrarea pe elev, privit ca subiect al activității instructiv-educative;
- compatibilizarea curriculumului național cu cel european, prin formarea competențelor-cheie formulate la nivel european, în acord cu particularitățile disciplinei de studiu și cu specializarea elevilor;
- asigurarea calității în educație;
- racordarea demersurilor de instruire și formare la particularitățile educației permanente.
Structura programei școlare include următoarele elemente:
● Notă de prezentare
● Competențe generale
● Valori și atitudini (cu accent pe latura afectiv-atitudinală a învățării)
● Competențe specifice și conținuturi (competențele specifice sunt derivate din competențele generale și sunt corelate cu unitățile de conținut; conținuturile sunt mijloace prin care se urmărește realizarea competențelor)
● Sugestii metodologice (recomandări de proiectare și realizare a demersului didactic).
Programa școlară se adresează cadrelor didactice, dar și autorilor de manuale. Ea permite o abordare flexibilă, astfel încât fiecare cadru didactic să poată să stabilească individual ordinea abordării conținuturilor, ca și activitățile de învățare adiacente, să selecteze strategiile didactice, formele și instrumentele de evaluare. În acest mod este stimulată creativitatea didactică și este favorizată adaptarea la particularitățile elevilor.
COMPETENȚE GENERALE
VALORI ȘI ATITUDINI
Competențele generale și specifice care trebuie formate prin procesul de predare-învățare a disciplinei Educația adulților promovează următoarele valori și atitudini:
● disponibilitate și interes pentru demersurile de educație și formare permanentă, în special pentru demersurile de educare a adulților
● adaptare și deschidere la noi forme de realizare a educației
● interes pentru învățare permanentă într-o lume în schimbare și în societatea cunoașterii, disponibilitate de diversificare a competențelor profesionale
● orientare spre o viață de calitate, în prezent și în viitor
● motivație și flexibilitate în elaborarea propriului traseu educațional și profesional
● responsabilitate și disponibilitate pentru decizii și acțiuni privind cariera
● valorificarea optimă și creativă a propriului potențial de formare
● participare la viața socială și profesională, fundamentată pe opinii și acțiuni coerente
COMPETENȚE SPECIFICE ȘI CONȚINUTURI
SUGESTII METODOLOGICE
Prezenta programă școlară reprezintă un instrument de lucru care se adresează profesorilor ce predau discipline psihopedagogice, în particular Educația adulților, fiind conceput în așa manieră încât să favorizeze formarea la nivelul elevilor a competențelor specifice disciplinei.
Pentru eficiența procesului formativ se recomandă raportarea la unele exigențe care concură la atingerea obiectivelor instructiv-educative:
- interes pentru problematica socio-economică a societății, percepută ca factor determinant relevant în menținerea preocupărilor pentru educația permanentă;
- deschidere față de trebuințele educaționale ale adulților;
- stimularea dinamicii de grup, încurajarea interacțiunii sociale pozitive și a participării active la desfășurarea procesului propriu de dezvoltare personală;
- integrarea unor abilități de bază deținute, în dezvoltarea planurilor individuale de carieră;
- valorizarea parteneriatelor cu diverse instituții ale societății care sprijină formarea adulților.
Strategiile de învățare oferă cadrul de însușire a elementelor de conținut, dar și de exersare a atitudinilor și abilităților, prin aplicarea conținuturilor. Pentru accentuarea caracterului formativ al disciplinei se va face apel la experiența elevilor, dar și la exemple concrete din realitate. Se recomandă apelul la utilizarea unor strategii didactice care să permită alternarea formelor de activitate frontală, cu cele în perechi, în grupuri mici sau individual.
Totodată se sugerează folosirea unor activități de învățare care să conducă la:
- consolidarea unor deprinderi operatorii de ordin cognitiv, cum sunt: analiza, sinteza, compararea, clasificarea, rezumarea;
- dobândirea competențelor de comunicare adecvată în spațiul social și educațional;
- dobândirea abilităților de relaționare cu ceilalți.
Metodele de instruire și educație conduc la dezvoltarea deprinderilor și competențelor integratoare, transferabile, utile individului atât în planul pregătirii școlare cât și în planul profesional. Accentul se va pune pe metode de lucru interactive (problematizare, brainstorming, învățare prin cooperare, dezbatere, joc de rol, simulare, studiu de caz, tehnici de gândire critică ș.a.), care se vor corela cu metodele tradiționale (explicația, demonstrația, expunerile teoretice, exercițiul, conversația, observația).
Strategiile de evaluare ce concură la formarea competențelor se centrează pe forme de evaluare continuă, formativă. Pot fi utilizate instrumente clasice de evaluare, alături de altele moderne (proiectul, portofoliul, grila de observație). Se recomandă și autoevaluarea sau inter-evaluarea, ca forme de antrenament a capacităților autoapreciative. Modalități concrete de evaluare ce pot fi aplicate:
● fișe de monitorizare a activității de grup și individuale;
● portofoliul individual care cuprinde jurnalul de reflecție personală, copii ale unor documente semnificative (declarații, articole, legi), tabele comparative, organizatori grafici, citate semnificative, fișe de lectură, teme diversificate, decupaje din presa scrisă etc.;
● proiecte de grup și individuale;
● probe scrise și orale;
● fișe de autoevaluare;
● studii de caz.
Coordonatorii elaborării programei școlare:
Consultant în domeniul curriculumului:
Source: legislatie.just.ro (Official Gazette). The text shown is the current consolidated form (in Romanian).
We use cookies to analyze site traffic. See our Privacy Policy for details.