Capitolul I — Definire, obiective, domenii și forme ale activității de prevenire

On this page

Articolul 1

Prevenirea situațiilor de urgență este componentă a sistemului de securitate națională și reprezintă un ansamblu integrat de acțiuni specifice cu caracter tehnic și operativ, planificate și executate pentru reducerea riscurilor de producere a situațiilor de urgență și diminuarea consecințelor acestora, în scopul protejării vieții, mediului și bunurilor împotriva efectelor negative ale acestora.

Articolul 2

(1) Obiectivele activității de prevenire sunt:

a) respectarea reglementărilor privind apărarea împotriva incendiilor și protecția civilă;

b) identificarea pericolelor de producere a situațiilor de urgență la obiective/amplasamente cu risc de incendiu și/sau unde se desfășoară activități ce prezintă pericol de accidente majore în care sunt implicate substanțe periculoase;

c) identificarea, împreună cu autoritățile publice centrale și locale, a pericolelor de producere a situațiilor de urgență corespunzătoare tipurilor de risc repartizate spre gestionare acestora;

d) conștientizarea și creșterea rolului administrației publice locale în optimizarea capacității de autoprotecție a comunității și de răspuns în caz de urgență;

e) îmbunătățirea calității vieții prin reducerea pagubelor produse ca urmare a manifestării situațiilor de urgență;

f) crearea unei culturi a prevenirii prin cunoașterea diferitelor tipuri de riscuri specifice și a măsurilor de prevenire a acestora, precum și a comportamentului adoptat în cazul producerii lor;

g) corelarea acțiunilor preventive specifice cu cerințele documentelor programatice în domeniu, stabilite la nivel internațional;

h) implicarea autorităților publice centrale/locale în reglementarea și derularea unor programe de prevenire a situațiilor de urgență, determinate de tipurile de risc.

(2) Activitatea de apărare împotriva incendiilor și protecție civilă la construcții/instalații/amenajări urmărește aspecte distincte, în funcție de stadiul acestora pe timpul proiectării, al executării, recepției la terminarea lucrărilor, exploatării și postutilizării acestora.

Articolul 3

Domeniile specifice activității de prevenire sunt:

a) asigurarea managementului situațiilor de urgență la nivelul autorităților administrației publice centrale și locale;

b) identificarea și evaluarea riscurilor de producere a situațiilor de urgență, repartizate spre gestionare;

c) aplicarea reglementărilor privind apărarea împotriva incendiilor și protecția civilă și organizarea activității specifice acestor domenii;

d) reducerea riscurilor de producere a incidentelor chimice, biologice, radiologice și nucleare (CBRN) și a accidentelor majore în care sunt implicate substanțe periculoase;

e) informarea preventivă, educarea și instruirea în domeniul situațiilor de urgență a populației și a salariaților;

f) îndrumarea, coordonarea și controlul structurilor cu atribuții specifice de prevenire și gestionare a situațiilor de urgență și cooperarea cu entități legal constituite care sprijină activitatea de prevenire a situațiilor de urgență;

g) coordonarea și controlul activităților pe linia înștiințării, alarmării, evacuării și adăpostirii populației;

h) auditul de supraveghere a persoanelor autorizate care efectuează lucrări în domeniul apărării împotriva incendiilor;

i) asanarea teritoriului de muniția neexplodată din timpul conflictelor armate.

Articolul 4

Principiile pe baza cărora se desfășoară activitatea de prevenire sunt următoarele:

a) principiul legalității: respectarea, în mod unitar, a reglementărilor privind apărarea împotriva incendiilor și protecția civilă, indiferent de forma de proprietate a obiectivelor controlate, pe întreg teritoriul țării;

b) principiul imparțialității și independenței: în exercitarea atribuțiilor funcționale, persoanele implicate în activitățile preventive, denumite în continuare inspectori de prevenire, au obligația să aibă o atitudine obiectivă, neutră, față de orice interes politic, economic, religios sau de altă natură;

c) principiul confidențialității: păstrarea de către inspectorii de prevenire a secretului privind informațiile care nu sunt de interes public și care sunt obținute în cursul desfășurării activității de prevenire;

d) principiul transparenței: desfășurarea activității într-o manieră deschisă față de public, prin care să se asigure accesul liber și neîngrădit la informațiile fundamentate științific, de interes public;

e) principiul continuității și gradualității: asigurarea unor controale periodice ale situațiilor de risc și aplicarea unor măsuri din ce în ce mai severe în cazul menținerii riscului peste nivelurile acceptabile;

f) principiul responsabilității: desfășurarea de către inspectorii de prevenire de activități specifice într-o manieră conștientă și de răspundere cu privire la acțiunea ori inacțiunea lor.

Articolul 5

Principalele forme ale activității de prevenire sunt:

a) reglementarea;

b) avizarea;

c) autorizarea;

d) acordul;

e) certificarea mijloacelor tehnice de apărare împotriva incendiilor;

f) supravegherea pieței produselor cu rol în satisfacerea cerinței de securitate la incendiu și a mijloacelor tehnice de apărare împotriva incendiilor;

g) evaluarea în vederea desemnării organismelor pentru evaluarea conformității produselor cu rol în satisfacerea cerinței de securitate la incendiu;

h) controlul de prevenire;

i) asistența tehnică de specialitate;

j) informarea preventivă;

k) pregătirea în domeniu a autorităților și a populației;

l) coordonarea serviciilor voluntare și private pentru situații de urgență;

m) auditul de supraveghere a persoanelor autorizate să efectueze lucrări în domeniul apărării împotriva incendiilor;

n) monitorizarea activității furnizorilor de formare profesională în ocupații din domeniul de competență a Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, denumit în continuare Inspectorat General;

o) constatarea și sancționarea încălcărilor prevederilor legale.

Source: legislatie.just.ro (Official Gazette). The text shown is the current consolidated form (in Romanian).