Capitolul IV — Funcționarea și atribuțiile Consiliului

(1) În termen de 15 zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a hotărârilor Senatului privind validarea judecătorilor și procurorilor aleși ca membri ai Consiliului și, respectiv, alegerea reprezentanților societății civile în Consiliu, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție convoacă membrii Consiliului în ședința de constituire.

(2) De îndată după constituire, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție convoacă secțiile corespunzătoare ale Consiliului Superior al Magistraturii pentru desemnarea candidaților pentru funcția de președinte și vicepreședinte, precum și Plenul Consiliului Superior al Magistraturii pentru alegerea președintelui și a vicepreședintelui.

(1) Consiliul funcționează ca organ cu activitate permanentă.

(2) Consiliul coordonează activitatea Institutului Național al Magistraturii și a Școlii Naționale de Grefieri.

(1) Plenul are următoarele atribuții referitoare la drepturile și cariera judecătorilor și procurorilor:

(2) Plenul are următoarele atribuții referitoare la intrarea în profesie, formarea și examenele sau concursurile judecătorilor, procurorilor și personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor și parchetelor:

(3) Plenul are următoarele atribuții referitoare la organizarea și funcționarea instanțelor judecătorești și a parchetelor de pe lângă acestea:

(4) Plenul are următoarele atribuții referitoare la organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii și a instituțiilor coordonate:

(5) Plenul are următoarele atribuții referitoare la adoptarea și avizarea actelor normative:

(6) Plenul exercită orice alte atribuții prevăzute de lege și de regulamente.

(1) Lucrările Plenului Consiliului Superior al Magistraturii se desfășoară în prezența a cel puțin 15 membri. Dacă nu se realizează acest cvorum, la următoarea convocare, dar nu mai devreme de 24 de ore, pentru discutarea aceleiași ordini de zi, lucrările Plenului se desfășoară în prezența majorității membrilor acestuia.

(2) În caz de imposibilitate obiectivă de participare a unor membri la ședințele Plenului, acestea pot fi ținute în sistem de videoconferință, prin mijloace electronice de comunicare directă la distanță, sau, după caz, în format mixt, cu participare fizică și prin videoconferință, cu respectarea caracterului secret al votului, în condițiile art. 30 din Legea nr. 305/2022.

(3) Lucrările Plenului sunt prezidate de președinte, iar în lipsa acestuia, de vicepreședinte. În lipsa președintelui și a vicepreședintelui, Plenul alege un președinte de ședință dintre judecători sau procurori, cu votul majorității celor prezenți.

(4) Președintele României prezidează, fără drept de vot, lucrările Plenului la care participă.

(5) Reprezentanții societății civile participă, cu drept de vot, la lucrările Plenului.

(6) Reprezentanții asociațiilor profesionale ale judecătorilor și procurorilor pot participa la lucrările Plenului, exprimând, atunci când consideră necesar, un punct de vedere asupra problemelor ce se dezbat, la inițiativa lor sau la solicitarea membrilor Consiliului. În situația în care participă la ședință, reprezentanții asociațiilor profesionale ale judecătorilor și procurorilor sunt obligați să respecte regulile de desfășurare în bune condiții a acesteia. Reprezentanții asociațiilor profesionale ale judecătorilor și procurorilor nu participă la deliberări și la ședințele Plenului care nu sunt publice.

(7) Hotărârile Plenului se iau cu votul majorității membrilor prezenți care nu s-au abținut.

(8) Președintele, vicepreședintele sau, după caz, președintele de ședință semnează hotărârile și celelalte acte emise de Plen.

(1) În caz de paritate de voturi, dezbaterile și procedura de vot se reiau în aceeași zi, dacă este posibil.

(2) În cazul în care după reluarea procedurii de vot nu se poate adopta o hotărâre, punctul va fi înscris pe ordinea de zi a următoarei ședințe a Plenului, cu respectarea termenului de soluționare prevăzut de lege, dacă este cazul.

(1) Declarațiile de abținere a unor membri se înregistrează înaintea dezbaterii punctului de pe ordinea de zi în legătură cu care se formulează cererea de abținere.

(2) Abținerea unora dintre membri semnifică neparticiparea acestora la vot, neputând fi echivalată cu un vot pozitiv sau negativ.

(1) În cazul votării unor candidaturi, numărul maxim de voturi favorabile ce poate fi exprimat de fiecare membru va fi cel mult egal cu numărul locurilor pentru care se candidează.

(2) Buletinele de vot care conțin un număr mai mare de voturi favorabile decât numărul locurilor pentru care se candidează sunt declarate nule.

(3) Dacă numărul candidaturilor care au întrunit votul majorității membrilor prezenți este mai mare decât numărul locurilor pentru care se candidează, departajarea candidaților se face, în limita locurilor pentru care se candidează, în ordinea descrescătoare a numărului de voturi obținute.

(4) În situația prevăzută la alin. (3), dacă mai multe candidaturi au obținut același număr de voturi cu ultima candidatură care se încadrează în limita locurilor pentru care se candidează, procedura de votare se reia în cadrul aceleiași ședințe pentru candidaturile cu același număr de voturi. Dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător.

(1) Consiliul se întrunește în Plen ori de câte ori este necesar, la convocarea președintelui, a vicepreședintelui sau a majorității membrilor Plenului.

(2) Ordinea de zi a lucrărilor Plenului se aprobă de către Plen, la propunerea președintelui sau, după caz, a vicepreședintelui Consiliului.

(3) Proiectul ordinii de zi ce se supune votului Plenului se publică cu 3 zile lucrătoare înainte pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii. Dispozițiile art. 30 alin. (2) teza a doua se aplică în mod corespunzător. Pentru punctele suplimentate pe ordinea de zi, procedura de transparență se aplică în mod corespunzător.

(4) Lucrările Plenului Consiliului sunt, de regulă, publice. Plenul hotărăște, cu majoritate de voturi, situațiile în care ședințele nu sunt publice.

(5) În vederea asigurării transparenței, ședințele Plenului se desfășoară astfel:

(6) Hotărârile Plenului se iau prin vot direct și secret și se motivează.

(7) Hotărârile Plenului se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii. Hotărârile Plenului privind cariera și drepturile judecătorilor și procurorilor se publică în termen de 10 zile de la redactare.

(8) Hotărârile adoptate în Plen se redactează, de regulă, de persoane din cadrul compartimentului care a întocmit lucrarea ce a stat la baza hotărârii, în termen de 30 de zile de la pronunțare; hotărârile pot fi repartizate spre redactare și compartimentului care asigură activitatea de secretariat a Consiliului. Hotărârile Plenului privind cariera și drepturile judecătorilor și procurorilor se redactează în cel mult 20 de zile și se comunică de îndată.

(9) Erorile sau omisiunile materiale vădite cuprinse în hotărârile Plenului, în buletinele de vot sau în ordinea de zi soluționată pot fi îndreptate din oficiu ori la cerere, din dispoziția președintelui de ședință, pe baza procesului-verbal întocmit de Serviciul sinteze și pregătirea lucrărilor Consiliului Superior al Magistraturii.

(1) În vederea asigurării transparenței decizionale în procedura de elaborare a proiectelor de hotărâri prevăzute la art. 20 alin. (5) lit. b), Consiliul publică un anunț referitor la acest demers pe pagina proprie de internet, într-o secțiune specială, afișează anunțul la sediul Consiliului într-un spațiu accesibil publicului și dispune transmiterea acestuia către mass-media centrală, în condițiile prevăzute de lege.

(2) Prin decizie a președintelui Consiliului se desemnează o persoană din cadrul aparatului propriu, responsabilă pentru relația cu societatea civilă. Aceasta primește propunerile, sugestiile și opiniile persoanelor interesate cu privire la proiectul de hotărâre propus și le consemnează într-un registru, menționând data primirii, persoana și datele de contact de la care s-a primit propunerea, opinia sau recomandarea.

(3) În cazurile prevăzute de lege, persoana desemnată potrivit alin. (2) întreprinde măsurile necesare pentru organizarea și desfășurarea întâlnirilor în care se dezbat public proiectele de hotărâri.

(4) Dispozițiile art. 7 din Legea nr. 52/2003, republicată, se aplică în mod corespunzător.

(1) Activitatea de secretariat a Consiliului este asigurată de Serviciul sinteze și pregătirea lucrărilor ședințelor Consiliului Superior al Magistraturii.

(2) Lucrările Plenului se înregistrează și, în situația în care cu ocazia dezbaterilor sunt avute în vedere aspecte suplimentare celor expuse în partea publică a ședinței, acestea se consemnează într-un proces-verbal, întocmit de persoana desemnată din cadrul serviciului prevăzut la alin. (1) și semnat de secretarul general, secretarul general adjunct sau înlocuitorul acestora.

(1) Hotărârile Plenului privind cariera și drepturile judecătorilor și procurorilor pot fi atacate cu contestație de orice persoană interesată, în termen de 15 zile de la comunicare sau de la publicare, la Secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

(2) Contestația se depune la Consiliu. Cu excepția cazurilor în care legea prevede altfel, contestația introdusă de judecătorul sau procurorul vizat de hotărârea prevăzută la alin. (1) suspendă executarea măsurii dispuse cu privire la cariera și drepturile acestuia.

(3) Contestația și hotărârea atacată, împreună cu dosarul cauzei, se transmit de îndată Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin grija Direcției resurse umane și organizare.

(4) Hotărârea prin care se soluționează contestația prevăzută la alin. (1) este definitivă.

(1) În exercitarea atribuției prevăzute la art. 14 alin. (1) pct. 11, Plenul soluționează contestațiile formulate de directorii direcțiilor de inspecție împotriva calificativelor acordate de comisia de evaluare a activității profesionale, în termen de 30 de zile de la primirea acestora.

(2) În soluționarea contestației, Plenul poate cere inspectorului-șef ori directorului direcției de inspecție orice informații pe care le consideră necesare, iar citarea celui evaluat, pentru a fi audiat, este obligatorie.

(3) În soluționarea contestației, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii poate:

(4) În cazul admiterii contestației conform alin. (3) lit. b), Plenul Consiliului Superior al Magistraturii poate dispune una din următoarele soluții:

(5) Ca urmare a soluției adoptate, nu se poate crea o situație mai grea pentru cel care a formulat contestația.

(6) În situațiile prevăzute la alin. (4) lit. b) și c), Plenul Consiliului Superior al Magistraturii stabilește termenul și, după caz, limitele în care se va reface evaluarea.

(7) Hotărârea se redactează în termen de 20 de zile de la pronunțare și se comunică de îndată directorului direcției de inspecție.

(8) Hotărârea Plenului poate fi contestată, în termen de 15 zile de la comunicare, la Secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție, fără parcurgerea procedurii plângerii prealabile. Contestația suspendă executarea. Hotărârea pronunțată de Secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție este definitivă.

(9) Hotărârea definitivă se transmite compartimentului competent al Consiliului, în vederea includerii sale în dosarul profesional.

(1) Cererile sau sesizările prevăzute la art. 14 alin. (1) pct. 1 formulate de un judecător sau procuror ori de o altă persoană interesată sunt analizate mai întâi în comisia de specialitate a Consiliului Superior al Magistraturii, care, după caz, va dispune:

(2) Dispozițiile art. 39 alin. (5) - (7), (9), (11) și (12) se aplică în mod corespunzător.

(1) Pentru exercitarea atribuțiilor Plenului, în cadrul Consiliului se organizează comisii de specialitate.

(2) Comisiile au rol de structuri pregătitoare de specialitate pentru Plen.

(3) Numărul, denumirea, componența nominală, domeniul de activitate și atribuțiile comisiilor se stabilesc prin hotărâre a Plenului Consiliului.

(1) Comisiile sunt formate din membri ai Consiliului.

(2) La stabilirea componenței nominale a comisiilor se ține cont de statutul membrilor Consiliului și de atribuțiile pe care le exercită, în scopul asigurării echilibrului funcțional.

(1) Comisiile de specialitate au, în principal, următoarele atribuții:

(2) În situația în care în cadrul comisiilor există puncte de vedere divergente și nu se poate adopta proiectul de hotărâre prin consens, se va proceda la vot. În acest caz, pe ordinea de zi a ședinței Plenului vor fi înscrise proiecte alternative de hotărâre cu privire la respectivele puncte de pe ordinea de zi, cu menționarea opiniei majoritare și a opiniei/opiniilor minoritare exprimate în comisii, după caz.

(1) Cu excepția situațiilor în care legea prevede consultarea sau avizul Consiliului Superior al Magistraturii, punctele de vedere referitoare la proiectele de acte normative se transmit autorității solicitante după analizarea lor în comisia de specialitate.

(2) Dispozițiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător și în cazul altor lucrări analizate în cadrul comisiilor de specialitate.

(1) Plenul Consiliului stabilește anual coordonatorul fiecărei comisii, la propunerea membrilor acesteia.

(2) Un membru al Consiliului poate coordona o singură comisie.

(3) Coordonatorul comisiei îndeplinește următoarele atribuții:

(4) Coordonatorul îndeplinește orice alte atribuții necesare pentru desfășurarea corespunzătoare a activității comisiei.

(5) În absența coordonatorului, lucrările comisiei sunt conduse de unul dintre membrii acesteia, desemnat de membrii prezenți.

(1) În cadrul comisiilor se pot constitui, prin hotărâre a membrilor acestora, grupuri de lucru pentru realizarea unor obiective.

(2) Comisia este informată periodic în legătură cu activitățile desfășurate, potrivit alin.

(1) , formulând propuneri către Plenul Consiliului.

(1) Ședințele comisiilor sunt, de regulă, nepublice. Membrii comisiei pot decide cazurile în care ședința este publică.

(2) Rezultatul deliberării se consemnează într-o minută.

(1) Comisiile examinează documentele primare, notele întocmite de către compartimentele de specialitate, studiile de drept comparat realizate la solicitarea lor, precum și orice alte documente relevante.

(2) Membrii aflați în imposibilitate de a participa la lucrările comisiei pot transmite opiniile lor asupra problemelor supuse dezbaterii, în termen util, coordonatorului comisiei.

(3) Persoanele invitate la lucrările comisiilor pot să își exprime, în orice modalitate, opinia asupra problemelor supuse dezbaterii.

(1) Secția pentru judecători are următoarele atribuții referitoare la drepturile și cariera judecătorilor:

(2) Secția pentru judecători are următoarele atribuții referitoare la organizarea și funcționarea instanțelor judecătorești:

(3) Secția pentru judecători îndeplinește orice alte atribuții stabilite prin lege sau regulament.

(1) Secția pentru judecători are dreptul, respectiv obligația corelativă de a se sesiza din oficiu pentru a apăra judecătorii împotriva oricărui act de imixtiune în activitatea profesională sau în legătură cu aceasta, care ar putea afecta independența sau imparțialitatea judecătorilor, precum și împotriva oricărui act care ar crea suspiciuni cu privire la acestea. De asemenea, Secția pentru judecători apără reputația profesională a judecătorilor.

(2) Judecătorul care consideră că independența, imparțialitatea sau reputația profesională îi este afectată în orice mod se poate adresa Consiliului Superior al Magistraturii. Președintele Consiliului dispune înaintarea cererii astfel formulate Inspecției Judiciare, în vederea efectuării de verificări sau, dacă acest lucru nu este necesar, Secției pentru judecători, în vederea soluționării sale. În cazul în care este evident că aspectele invocate în cuprinsul cererii nu vizează activitatea profesională a judecătorului, lucrarea este analizată mai întâi în comisia de specialitate a Consiliului Superior al Magistraturii, care o înaintează președintelui Consiliului, pentru a aprecia asupra clasării.

(3) Cererea de apărare a imparțialității sau a reputației profesionale a unui judecător poate fi formulată doar de judecătorul vizat. Cererea cu acest obiect formulată de o altă persoană se clasează de președintele Consiliului Superior al Magistraturii.

(4) Cererea de apărare a independenței unui judecător formulată de o altă persoană decât judecătorul vizat este analizată mai întâi în comisia de specialitate a Consiliului Superior al Magistraturii, care, după caz, va dispune:

(5) Înaintarea cererilor/sesizărilor de apărare a independenței, imparțialității sau a reputației profesionale a judecătorilor către Inspecția Judiciară, în vederea efectuării de verificări, se poate dispune de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, Secția pentru judecători sau de președintele Consiliului Superior al Magistraturii.

(6) În urma efectuării verificărilor, Inspecția Judiciară întocmește un raport, care, înainte de a fi prezentat Secției pentru judecători, se comunică judecătorului vizat, pentru a lua cunoștință de material și, eventual, pentru a formula obiecții.

(7) Judecătorul în legătură cu care se efectuează verificările este invitat să participe la ședința Secției pentru judecători în cadrul căreia se discută raportul întocmit de Inspecția Judiciară. Neprezentarea judecătorului nu împiedică soluționarea cererii.

(8) În situațiile în care este afectată independența, imparțialitatea sau reputația profesională a unui judecător, Secția pentru judecători dispune măsurile care se impun și asigură publicarea acestora pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii, poate sesiza organul competent să decidă asupra măsurilor care se impun sau poate dispune orice altă măsură corespunzătoare, potrivit legii.

(9) La solicitarea judecătorului vizat, comunicatul publicat pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii va fi afișat la instituția unde acesta își desfășoară activitatea și/sau publicat pe site-ul acestei instituții.

(10) În cazul în care judecătorul renunță la cererea formulată potrivit alin. (2), chiar după publicarea lucrării sale în cuprinsul proiectului de ordine de zi, lucrarea este soluționată pe cale administrativă de președintele Secției pentru judecători, care ia act de renunțare și dispune închiderea lucrării.

(11) În cazul în care se formulează cereri repetitive, respectiv în cazul în care aspectele invocate în cuprinsul unor cereri/sesizări de apărare a independenței, imparțialității sau reputației profesionale a unui judecător fac obiectul unei alte cereri/sesizări, președintele Consiliului dispune conexarea acestora. Dacă cererea/sesizarea anterioară a fost deja soluționată, lucrarea este analizată mai întâi în comisia de specialitate a Consiliului Superior al Magistraturii, care va dispune înaintarea acesteia președintelui Consiliului pentru a aprecia asupra clasării.

(12) În cazul în care aspectele invocate în cuprinsul unor cereri/sesizări de apărare a independenței, imparțialității sau reputației profesionale a unui judecător fac obiectul unor proceduri disciplinare sau al unei cauze penale în care a fost dispusă continuarea urmăririi penale, în condițiile prevăzute de Codul de procedură penală, soluționarea cererii/sesizării poate fi amânată până la definitivarea cauzei disciplinare sau penale.

(1) Secția pentru judecători încuviințează percheziția, reținerea, arestarea preventivă și arestul la domiciliu cu privire la judecători. Secția pentru judecători încuviințează măsura controlului judiciar și a controlului judiciar pe cauțiune dacă urmează a fi dispusă obligația de a nu exercita funcția de judecător.

(2) În caz de infracțiune flagrantă, judecătorii pot fi reținuți și supuși percheziției potrivit legii, Secția pentru judecători fiind informată de îndată de organul care a dispus reținerea sau percheziția.

(3) Secția pentru judecători se pronunță de îndată după primirea sesizării.

(1) Lucrările Secției pentru judecători sunt legal constituite în prezența majorității membrilor acesteia și sunt prezidate de președintele secției. În lipsa acestuia, ședința este prezidată de unul dintre membrii secției, ales cu votul majorității celor prezenți.

(2) La lucrările Secției pentru judecători participă președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție și ministrul justiției.

(3) Dispozițiile art. 15 alin. (2) și alin. (6) - (8) și cele ale art. 16 - 19 se aplică în mod corespunzător și în cazul lucrărilor Secției pentru judecători.

(1) Secția pentru judecători se întrunește ori de câte ori este necesar, la convocarea președintelui sau a majorității membrilor secției.

(2) Ordinea de zi a lucrărilor Secției pentru judecători se aprobă de către aceasta, la propunerea președintelui secției.

(3) Publicarea proiectului ordinii de zi și a proiectelor de hotărâri cu caracter normativ ce se supun votului Secției pentru judecători se realizează în condițiile art. 20 alin. (3), care se aplică în mod corespunzător. În ordinea de zi publicată nu se includ cererile privind încuviințarea percheziției, reținerii, arestării preventive sau arestului la domiciliu, controlului judiciar sau controlului judiciar pe cauțiune cu privire la judecători.

(4) Lucrările Secției pentru judecători sunt, de regulă, publice. Secția hotărăște, cu majoritate de voturi, situațiile în care ședințele nu sunt publice. Ședințele secției în care se soluționează cererile privind încuviințarea percheziției, reținerii, arestării preventive sau arestului la domiciliu, controlului judiciar sau controlului judiciar pe cauțiune cu privire la judecători nu sunt publice. Dispozițiile art. 20 alin. (5) se aplică în mod corespunzător.

(5) Dispozițiile art. 21 referitoare la transparența decizională se aplică în mod corespunzător și în cazul hotărârilor Secției pentru judecători cu caracter normativ.

(6) În situațiile în care Secția pentru judecători îndeplinește rolul de instanță de judecată în domeniul răspunderii disciplinare, precum și la soluționarea cererilor privind încuviințarea percheziției, reținerii, arestării preventive sau arestului la domiciliu, controlului judiciar sau controlului judiciar pe cauțiune cu privire la judecători, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție și ministrul justiției nu au drept de vot.

(7) Hotărârile Secției pentru judecători prin care s-a soluționat acțiunea disciplinară și cele prin care s-a dispus suspendarea din funcție în temeiul art. 197 alin. (1) lit. f) și g) din Legea nr. 303/2022, cu modificările și completările ulterioare, se redactează de Serviciul grefa secțiilor, la momentul pronunțării.

(8) Hotărârile Secției pentru judecători prin care au fost soluționate cererile de încuviințare a percheziției, reținerii, arestării preventive sau arestului la domiciliu, controlului judiciar sau controlului judiciar pe cauțiune se redactează de Serviciul grefa secțiilor în ziua în care au fost adoptate.

(9) Dispozițiile art. 20 alin. (6) - (9) și ale art. 22 se aplică în mod corespunzător.

(1) Hotărârile prin care Secția pentru judecători soluționează cererile prevăzute la art. 44 primesc numere separate, ce vor conține și indicativul Np, și vor cuprinde, în principal, următoarele elemente:

(2) Hotărârile prevăzute la alin. (1) se tehnoredactează de îndată de Serviciul grefa secțiilor și se comunică organului care a formulat cererea. Aceste hotărâri nu se publică.

(1) Registrul prevăzut la art. 44 și dosarele având ca obiect cereri de încuviințare a percheziției, reținerii, arestării preventive sau arestului la domiciliu, controlului judiciar sau controlului judiciar pe cauțiune al judecătorilor se arhivează de Serviciul grefa secțiilor.

(2) Dosarul de încuviințare și anexele acestuia nu pot fi consultate și copiate. De asemenea, informațiile în legătură cu documentele conținute de acestea nu pot fi comunicate.

(3) Parchetul va comunica de îndată Consiliului că a fost efectuată percheziția sau, după caz, că a fost luată măsura reținerii, controlului judiciar ori controlului judiciar pe cauțiune.

(4) După judecarea propunerii de arestare preventivă, arest la domiciliu, control judiciar sau control judiciar pe cauțiune, președintele completului de judecată comunică de îndată Consiliului soluția adoptată.

(1) Pentru exercitarea atribuțiilor Secției pentru judecători, în cadrul Consiliului se organizează comisii de specialitate. Acestea au rol de structuri pregătitoare de specialitate pentru secție.

(2) Numărul, denumirea, componența nominală, domeniul de activitate și atribuțiile comisiilor se stabilesc prin hotărâre a Secției pentru judecători.

(1) Comisiile sunt formate din membri ai Secției pentru judecători. La lucrările comisiilor pot participa ca invitați și membrii aleși ai Consiliului, reprezentanți ai societății civile.

(2) Dispozițiile art. 27 alin. (2), art. 28 și 29 se aplică în mod corespunzător.

(1) Secția pentru judecători stabilește anual coordonatorul fiecărei comisii, la propunerea membrilor acesteia.

(2) Dispozițiile art. 31 alin. (2), art. 32 alin. (2) - (5) și ale art. 33 - 37 se aplică în mod corespunzător.

(1) După primirea sesizării în vederea soluționării acțiunii disciplinare, președintele Secției pentru judecători fixează termenul de judecată și dispune citarea judecătorului, căruia i se comunică, în copie, acțiunea disciplinară, precum și a Inspecției Judiciare.

(2) Primul termen de judecată va fi stabilit astfel încât de la data primirii citației judecătorul cercetat disciplinar să aibă la dispoziție cel puțin 15 zile pentru a-și pregăti apărarea.

(3) Acțiunea disciplinară este susținută în fața secțiilor de către unul dintre inspectorii judiciari care a exercitat-o și, numai în caz de imposibilitate a tuturor inspectorilor judiciari care au exercitat acțiunea, de către un inspector judiciar desemnat de inspectorul-șef.

(4) Judecătorul poate fi reprezentat de un alt judecător ori procuror sau poate fi asistat ori reprezentat de un avocat. Neprezentarea judecătorului cercetat la judecarea acțiunii nu împiedică desfășurarea în continuare a judecății.

(1) În procedura disciplinară în fața Secției pentru judecători este posibilă conexarea mai multor acțiuni disciplinare care vizează același judecător, inclusiv în cazurile în care acțiunea disciplinară s-a exercitat și față de alți judecători, precum și a acțiunilor disciplinare între care există o strânsă legătură. Excepția conexității se poate invoca din oficiu sau de părți la primul termen de judecată cu procedura completă și se soluționează prin încheiere motivată.

(2) Secția pentru judecători în materie disciplinară este obligată să pună în discuția părților toate cererile, excepțiile, împrejurările de fapt sau temeiurile de drept prezentate de ele, potrivit legii, sau invocate din oficiu. Instanța disciplinară se pronunță mai întâi asupra excepțiilor care fac de prisos judecata în fond a acțiunii disciplinare.

(3) Secția pentru judecători va putea dispune chiar din oficiu administrarea oricăror probe necesare soluționării acțiunii disciplinare, care vor fi puse în discuția părților.

(4) În procedura disciplinară în fața Secției pentru judecători nu este admisibilă formularea unor cereri de intervenție accesorie.

(5) Cererea de recuzare a membrilor Secției pentru judecători în materie disciplinară este admisibilă numai în situațiile prevăzute la art. 49 alin. (6) din Legea nr. 305/2022 și se soluționează de Secția pentru judecători în aceeași compunere.

(6) Toate motivele de nulitate a acțiunii disciplinare se invocă, sub sancțiunea decăderii, la primul termen de judecată cu procedura completă.

(7) Secția pentru judecători în materie disciplinară poate, din oficiu sau la solicitarea părților, să schimbe încadrarea juridică a abaterilor disciplinare pentru care s-a dispus exercitarea acțiunii disciplinare. În toate cazurile, instanța disciplinară este obligată să pună în discuția părților schimbarea încadrării, iar, la solicitarea acestora, să le acorde un termen pentru a depune concluzii scrise cu privire la schimbarea de încadrare. Asupra schimbării de încadrare secția se pronunță prin încheiere motivată.

(8) Dispozițiile art. 15 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.

(9) În cursul judecării acțiunii disciplinare, părțile au dreptul să ia cunoștință de toate actele dosarului și pot solicita administrarea de probe.

(10) În zilele stabilite pentru judecată, Serviciul grefa secțiilor pune la dispoziția părților dosarul cauzei, pentru studiu, cu cel puțin 30 de minute înainte de începerea ședinței.

(1) Pe durata procedurii disciplinare, Secția pentru judecători, din oficiu sau la propunerea inspectorului judiciar, poate dispune suspendarea din funcție a judecătorului, până la soluționarea definitivă a acțiunii disciplinare, dacă exercitarea în continuare a funcției ar putea afecta desfășurarea cu imparțialitate a procedurilor disciplinare sau dacă procedura disciplinară este de natură să aducă atingere gravă prestigiului justiției.

(2) Președintele secției dispune citarea Inspecției Judiciare și, dacă nu este prezent, a judecătorului vizat, căruia i se comunică, în copie, propunerea inspectorului judiciar de suspendare din funcție. În cazul suspendării din oficiu, dacă judecătorul vizat nu este prezent, președintele secției dispune citarea acestuia cu mențiunea că urmează a fi pusă în discuție suspendarea din funcție.

(3) Cererea se soluționează de urgență. Dispozițiile art. 53 alin. (1), (3) și (4) și ale art. 54 alin. (2) - (5) și (7) - (10) se aplică în mod corespunzător.

(4) Hotărârea prin care s-a dispus suspendarea din funcție se redactează, obligatoriu, la momentul pronunțării și se comunică, de îndată, în scris, judecătorului vizat. Până la data comunicării hotărârii judecătorului vizat, aceasta nu produce efecte în ceea ce privește cariera și drepturile acestuia.

(5) Hotărârea prevăzută la alin. (4) poate fi atacată cu contestație în termen de 5 zile de la comunicare de către judecătorul suspendat din funcție. Competența soluționării contestației aparține Completului de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție, din care nu pot face parte membrii cu drept de vot ai Consiliului Superior al Magistraturii.

(6) Contestația se soluționează de urgență și cu precădere și nu suspendă executarea hotărârii secției Consiliului Superior al Magistraturii. Hotărârea instanței este definitivă.

(7) Până la soluționarea contestației, instanța poate dispune, la cerere, suspendarea executării hotărârii.

(8) Dacă hotărârea prin care s-a dispus suspendarea din funcție a judecătorului este desființată, suspendarea din funcție încetează, iar acesta este repus în situația anterioară, i se plătesc drepturile bănești de care a fost lipsit pe perioada suspendării din funcție și i se recunoaște vechimea în funcția de judecător pe această perioadă. Drepturile bănești acordate sunt majorate, indexate și reactualizate la data plății, incluzând și dobânda legală penalizatoare.

(9) Măsura suspendării poate fi reevaluată oricând pe durata judecării acțiunii disciplinare până la pronunțarea hotărârii de către Secția pentru judecători.

(1) Pe durata procedurii disciplinare, soluționarea cererii de acordare a pensiei de serviciu se suspendă până la soluționarea definitivă a acțiunii disciplinare. Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii informează Casa Națională de Pensii Publice cu privire la apariția uneia dintre situațiile prevăzute de prezentul articol care are ca efect suspendarea sau reluarea procedurii de soluționare a cererii de acordare a pensiei de serviciu.

(2) Inspecția Judiciară informează, de îndată, Consiliul Superior al Magistraturii cu privire la începerea cercetării disciplinare prealabile sau, după caz, respingerea în mod definitiv a sesizării referitoare la cercetarea disciplinară a unui judecător. În cazul în care s-a exercitat acțiunea disciplinară, informarea privind soluționarea în mod definitiv a acțiunii disciplinare se realizează de Serviciul grefa secțiilor. Informarea cuprinde elementele necesare pentru suspendarea sau, după caz, reluarea procedurii de soluționare a cererii de acordare a pensiei de serviciu de către casele teritoriale de pensii, inclusiv datele de identificare a persoanei, temeiul de drept al măsurii, precum și data de la care se aplică.

(3) Direcția resurse umane și organizare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii întocmește un referat care cuprinde datele comunicate potrivit alin. (2), precum și informații privind vechimea în funcție utilă pentru stabilirea pensiei de serviciu.

(4) Pe baza referatului prevăzut la alin. (3), Secția pentru judecători hotărăște cu privire la informarea Casei Naționale de Pensii Publice în vederea suspendării sau, după caz, a reluării procedurii de soluționare a cererii de acordare a pensiei de serviciu.

(1) Membrul Consiliului Superior al Magistraturii față de care se exercită acțiunea disciplinară nu participă la lucrările Secției pentru judecători în care se judecă această acțiune.

(2) Membrii secției Consiliului deliberează în secret asupra acțiunii disciplinare.

(3) Secția Consiliului, în cazul în care constată că sesizarea este întemeiată, aplică una dintre sancțiunile disciplinare prevăzute de lege, în raport cu gravitatea abaterii disciplinare săvârșite de judecător și cu circumstanțele personale ale acestuia.

(4) Secția pentru judecători soluționează acțiunea disciplinară printr-o hotărâre care cuprinde, în principal, următoarele:

(5) Dispozițiile alin. (4) se completează cu dispozițiile Codului de procedură civilă privind cuprinsul hotărârii.

(6) Hotărârea se semnează de judecătorul care a prezidat lucrările Secției pentru judecători, precum și de membrii secției care au participat la soluționarea acțiunii disciplinare.

(1) Hotărârile Secției pentru judecători prin care s-a soluționat acțiunea disciplinară se redactează de către Serviciul grefa secțiilor, obligatoriu la momentul pronunțării, și se comunică, de îndată, în scris, judecătorului vizat, precum și Inspecției Judiciare. Comunicarea hotărârilor este asigurată de Secretariatul general al Consiliului, prin intermediul Serviciului grefa secțiilor. Până la data comunicării hotărârii judecătorului vizat, aceasta nu produce efecte în ceea ce privește cariera și drepturile acestuia.

(2) Împotriva hotărârilor prevăzute la alin. (1) se poate exercita recurs în termen de 15 zile de la comunicare de către judecătorul sancționat ori, după caz, de Inspecția Judiciară.

(3) Competența soluționării recursului aparține Completului de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție. Din Completul de 5 judecători nu pot face parte membrii cu drept de vot ai Consiliului Superior al Magistraturii sau judecătorul sancționat disciplinar.

(4) Recursul declarat împotriva hotărârii prevăzute la alin. (1) se depune la președintele Consiliului, care dispune înregistrarea acestuia și transmiterea, împreună cu dosarul cauzei, de îndată, la Înalta Curte de Casație și Justiție.

(5) Recursul suspendă executarea hotărârii secției de aplicare a sancțiunii disciplinare.

(6) Hotărârea prin care se soluționează recursul prevăzut la alin. (2) este definitivă.

(7) În cazul în care s-a dispus excluderea din magistratură a unui judecător, hotărârea definitivă se transmite Președintelui României, în vederea emiterii decretului de eliberare din funcție.

(8) În perioada cuprinsă între data comunicării hotărârii Secției pentru judecători de aplicare a sancțiunii disciplinare a excluderii din magistratură și data eliberării din funcție, judecătorul este suspendat din funcție, dacă Secția pentru judecători apreciază că se impune această măsură în raport cu natura și gravitatea faptei și urmările acesteia. Dispozițiile art. 55 alin. (4) - (9) se aplică în mod corespunzător.

(1) Hotărârile rămase definitive se comunică, prin grija Serviciului grefa secțiilor, judecătorului, precum și Direcției resurse umane și organizare din cadrul Consiliului, în vederea luării măsurilor corespunzătoare, conform legii. Hotărârile definitive anonimizate se publică în aplicația EMAP.

(2) Hotărârile prin care s-a dispus aplicarea vreuneia dintre sancțiunile disciplinare prevăzute la art. 273 lit. b) - e) din Legea nr. 303/2022, se comunică, după caz, și președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție sau președintelui curții de apel în a cărei circumscripție funcționează instanța la care își desfășoară activitatea judecătorul sancționat, în vederea luării măsurilor corespunzătoare, potrivit atribuțiilor ce le revin.

(3) În cazul aplicării sancțiunii mutării disciplinare, hotărârea definitivă se comunică și președintelui curții de apel în a cărei circumscripție funcționează instanța la care s-a dispus mutarea disciplinară a judecătorului sancționat.

(4) În cazul aplicării sancțiunii retrogradării în grad profesional, hotărârea definitivă se comunică și președintelui curții de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care urmează să funcționeze judecătorul sancționat.

(5) Pentru evidența activității secției în materie disciplinară se întocmesc și se păstrează:

(1) Sesizările privind încălcarea de către judecători a normelor de conduită reglementate de Codul deontologic al judecătorilor și procurorilor înregistrate la Consiliul Superior al Magistraturii se transmit de președinte Inspecției Judiciare, în termen de 5 zile de la înregistrare, în vederea realizării de verificări.

(2) În cursul verificării, judecătorul în cauză are dreptul de a fi ascultat și de a formula apărările pe care le consideră necesare.

(3) Rezultatul verificărilor se consemnează într-un raport, care se înaintează Secției pentru judecători.

(4) Secția soluționează și sesizările prin care inspectorii judiciari constată, în urma efectuării de verificări cu privire la activitatea necorespunzătoare a unui judecător, că exercitarea acțiunii disciplinare nu se justifică, dar există indicii privind încălcarea normelor de conduită reglementate de Codul deontologic al judecătorilor și procurorilor.

(5) După primirea raportului prevăzut la alin. (3) sau, după caz, a sesizării prevăzute la alin. (4), președintele Secției pentru judecători fixează de îndată termenul pentru soluționarea sesizării.

(6) La termenul stabilit, dacă se constată că nu există indicii privind încălcarea normelor de conduită reglementate de Codul deontologic al judecătorilor și procurorilor, secția dispune, prin hotărâre, respingerea sesizării.

(7) Dacă se constată că ar putea exista indicii privind încălcarea normelor de conduită, secția acordă un alt termen pentru soluționare și dispune încunoștințarea judecătorului, căruia i se comunică, în copie, actul de sesizare și raportul întocmit de Inspecția Judiciară.

(8) Încunoștințarea judecătorului se face cu cel puțin 15 zile înaintea termenului stabilit conform alin. (7).

(9) Judecătorul are dreptul de a fi ascultat și poate fi asistat sau reprezentat de un avocat, judecător sau procuror.

(10) Judecătorul ori, după caz, avocatul acestuia are dreptul să ia cunoștință de toate actele dosarului și poate solicita administrarea de probe în apărare.

(11) Secția pentru judecători poate dispune, din oficiu, administrarea oricăror probe necesare soluționării sesizării.

(1) Membrii Secției pentru judecători deliberează în secret asupra sesizării. Dacă sesizarea este întemeiată, secția constată, prin hotărâre, încălcarea normelor de conduită reglementate de Codul deontologic al judecătorilor și procurorilor.

(2) Dacă sesizarea nu este întemeiată, secția o respinge prin hotărâre.

(3) Constatarea încălcării normelor de conduită reglementate de Codul deontologic al judecătorilor și procurorilor poate fi făcută numai dacă secția a fost sesizată în termen de cel mult un an de la data săvârșirii acesteia.

(4) Hotărârea se redactează în termen de 20 de zile de la pronunțare, de către Serviciul grefa secțiilor, și se comunică de îndată judecătorului și Inspecției Judiciare.

(5) Hotărârea Secției pentru judecători poate fi atacată la Secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în condițiile art. 29 alin. (6) și (7) din Legea nr. 305/2022.

(6) După ce hotărârea secției a rămas definitivă, Serviciul grefa secțiilor îi comunică, în scris, persoanei care a formulat sesizarea cu privire la conduita judecătorului modul în care a fost soluționată sesizarea.

(7) Hotărârea secției prin care se constată încălcarea normelor de conduită reglementate de Codul deontologic al judecătorilor și procurorilor, rămasă definitivă, se depune la dosarul profesional al judecătorului.

(1) Secția pentru procurori are următoarele atribuții referitoare la drepturile și cariera procurorilor:

(2) Secția pentru procurori are următoarele atribuții referitoare la organizarea și funcționarea parchetelor:

(3) Secția pentru procurori îndeplinește orice alte atribuții stabilite prin lege sau regulament.

(4) Dispozițiile art. 39 - 41 se aplică în mod corespunzător.

(1) Lucrările Secției pentru procurori sunt legal constituite în prezența majorității membrilor acesteia și sunt prezidate de președintele secției. În lipsa acestuia, ședința este prezidată de unul dintre membrii secției, ales cu votul majorității celor prezenți.

(2) La lucrările Secției pentru procurori participă procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și ministrul justiției.

(3) Dispozițiile art. 15 alin. (2) și alin. (6) - (8), art. 16 - 19 și ale art. 43 - 46 se aplică în mod corespunzător și în cazul lucrărilor Secției pentru procurori.

(1) Pentru exercitarea atribuțiilor Secției pentru procurori, în cadrul Consiliului se organizează comisii de specialitate. Acestea au rol de structuri pregătitoare de specialitate pentru secție.

(2) Numărul, denumirea, componența nominală, domeniul de activitate și atribuțiile comisiilor se stabilesc prin hotărâre a Secției pentru procurori.

(1) Comisiile sunt formate din membri ai Secției pentru procurori. La lucrările comisiilor pot participa ca invitați și membrii aleși ai Consiliului, reprezentanți ai societății civile.

(2) Dispozițiile art. 27 alin. (2), art. 28, 29, 49 și 50 se aplică în mod corespunzător.

(1) Consiliul îndeplinește, prin Secția pentru procurori, rolul de instanță de judecată în domeniul răspunderii disciplinare a procurorilor pentru faptele prevăzute la art. 271 din Legea nr. 303/2022.

(2) Dispozițiile art. 51 - 57 se aplică în mod corespunzător și în cazul activității Secției pentru procurori în materia răspunderii disciplinare.

(1) Hotărârile rămase definitive se comunică, prin grija Serviciului grefa secțiilor, procurorului, precum și Direcției resurse umane și organizare din cadrul Consiliului, în vederea luării măsurilor corespunzătoare, conform legii. Hotărârile definitive anonimizate se publică în aplicația EMAP.

(2) Hotărârile prin care s-a dispus aplicarea vreuneia dintre sancțiunile disciplinare prevăzute la art. 273 lit. b) - e) din Legea nr. 303/2022, se comunică, după caz, și procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție, procurorului șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism ori procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel în a cărei circumscripție funcționează parchetul la care își desfășoară activitatea procurorul sancționat, în vederea luării măsurilor corespunzătoare, potrivit atribuțiilor ce le revin.

(3) Hotărârile definitive prin care s-a dispus aplicarea vreuneia dintre sancțiunile disciplinare prevăzute la art. 273 lit. b) - e) din Legea nr. 303/2022 față de procurorii numiți în cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism sau în cadrul Direcției Naționale Anticorupție se comunică procurorului șef al direcției corespunzătoare, pentru a dispune în conformitate cu dispozițiile art. 88 alin. (1) și, respectiv, art. 95 alin. (1) din Legea nr. 304/2022.

(4) În cazul aplicării sancțiunii mutării disciplinare, hotărârea definitivă se comunică și procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel în a cărei circumscripție funcționează parchetul la care s-a dispus mutarea disciplinară a procurorului sancționat.

(5) În cazul aplicării sancțiunii retrogradării în grad profesional, hotărârea definitivă se comunică și procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel în a cărei circumscripție se află parchetul la care urmează să funcționeze procurorul sancționat.

(6) Dispozițiile art. 58 alin. (5) se aplică în mod corespunzător și pentru evidența activității Secției pentru procurori în materie disciplinară.