(1) Consiliul are dreptul și obligația să apere independența, imparțialitatea și reputația profesională a judecătorilor și procurorilor.
(2) În cazul în care un judecător sau procuror consideră că independența, imparțialitatea sau reputația profesională îi este afectată în orice mod, se poate adresa Consiliului.
(3) Verificarea aspectelor semnalate se efectuează prin intermediul Inspecției judiciare.
(4) În urma efectuării verificărilor, Inspecția judiciară întocmește un raport, care, înainte de a fi prezentat Plenului, se comunică judecătorului sau procurorului vizat, pentru a lua cunoștință de material și, eventual, pentru a formula obiecții.
(5) Judecătorul sau procurorul în legătură cu care se efectuează verificările este invitat să participe la ședința Plenului în cadrul căreia se discută raportul întocmit de Inspecția judiciară.
(6) În funcție de cele constatate, precum și de susținerile judecătorului sau procurorului, în cazul în care acesta participă la ședință, Plenul dispune măsurile care se impun și asigură publicarea acestora pe site-ul Consiliului.
(7) În situația în care se constată că anumite aspecte reținute de Inspecția judiciară excedează atribuțiilor Consiliului, Plenul dispune sesizarea organelor competente să ia măsurile corespunzătoare.
(1) Plenul are următoarele atribuții:
1. propune Președintelui României numirea în funcție și eliberarea din funcție a judecătorilor și procurorilor, cu excepția celor stagiari;
1^1. se pronunță cu privire la menținerea în activitate a judecătorilor și procurorilor în cazurile prevăzute de art. 63 alin. (3) și de art. 65 alin. (1^1) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
2. dispune promovarea judecătorilor și procurorilor în funcții de execuție;
3. numește judecătorii stagiari și procurorii stagiari, pe baza rezultatelor obținute la absolvirea Institutului Național al Magistraturii;
4. eliberează din funcție judecătorii stagiari și procurorii stagiari;
5. propune Președintelui României conferirea de distincții pentru judecători și procurori, în condițiile legii;
6. soluționează cererile judecătorilor și procurorilor privind apărarea reputației profesionale și a independenței acestora, având în vedere raportul de verificare al inspecției judiciare;
7. la propunerea Consiliului științific al Institutului Național al Magistraturii, stabilește numărul anual de cursanți ai Institutului Național al Magistraturii, aprobă data și locul pentru organizarea concursului de admitere la Institutul Național al Magistraturii, stabilește tematica pentru acest concurs și aprobă programul de formare profesională a auditorilor de justiție, emite avize și adoptă regulamente, în cazurile și în condițiile prevăzute de lege;
8. numește comisia de admitere, comisia de elaborare a subiectelor și comisia de contestații pentru admiterea la Institutul Național al Magistraturii, în condițiile prevăzute de Regulamentul privind concursul de admitere și examenul de absolvire a Institutului Național al Magistraturii;
9. organizează și validează, potrivit legii și regulamentului, examenul de capacitate al judecătorilor și procurorilor, numește comisia de organizare a examenului, comisia de examinare și comisia de contestații și aprobă programul de formare profesională continuă a judecătorilor și procurorilor, la propunerea Institutului Național al Magistraturii, precum și tematica activităților de formare profesională continuă, organizate de curțile de apel și parchetele de pe lângă acestea;
10. organizează și validează, potrivit legii și regulamentului, concursurile pentru numirea în funcții de conducere a judecătorilor și procurorilor;
11. stabilește, anual, numărul posturilor de judecători și procurori care pot fi ocupate prin concursul de promovare pe loc și organizează concursul de promovare a judecătorilor și procurorilor în funcții de execuție;
12. numește comisiile pentru evaluarea activității profesionale a judecătorilor și procurorilor, în condițiile legii;
13. numește și revocă directorul și directorii adjuncți ai Institutului Național al Magistraturii și desemnează judecătorii și procurorii care vor face parte din Consiliul științific al acestuia, în condițiile legii;
14. aprobă structura organizatorică, statele de funcții și statele de personal ale Institutului Național al Magistraturii, la propunerea Consiliului științific al acestuia;
15. la propunerea Colegiului de conducere al Școlii Naționale de Grefieri, stabilește numărul anual de cursanți ai acesteia, aprobă data și locul pentru organizarea concursului de admitere la Școala Națională de Grefieri, stabilește tematica pentru acest concurs și aprobă programele de formare inițială și continuă a grefierilor, emite avize și adoptă regulamente, în cazurile și în condițiile prevăzute de lege;
16. numește și revocă directorul și directorii adjuncți ai Școlii Naționale de Grefieri, desemnează judecătorii și procurorii membri în Colegiul de conducere și numește personalul de instruire al acestei școli;
17. soluționează contestațiile formulate de judecători și procurori împotriva hotărârilor pronunțate de secțiile Consiliului, cu excepția celor date în materie disciplinară;
18. convoacă adunările generale ale judecătorilor și procurorilor, în condițiile legii;
19. aprobă măsurile pentru suplimentarea sau reducerea numărului de posturi la instanțe și parchete;
20. elaborează propriul proiect de buget, cu avizul consultativ al Ministerului Finanțelor Publice;
21. emite avizele conforme pentru proiectele de buget ale instanțelor și parchetelor, precum și asupra ordinelor de aprobare a statelor de funcții și de personal ale instanțelor și parchetelor;
22. adoptă Codul deontologic al judecătorilor și procurorilor, Codul deontologic al personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului Superior al Magistraturii, Regulamentul privind procedura alegerii membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, precum și alte regulamente și hotărâri prevăzute în Legea nr. 303/2004 și Legea nr. 304/2004, astfel cum au fost modificate și completate, precum și în alte legi;
22^1. adoptă, împreună cu Ministerul Apărării Naționale, regulamentul comun privind numirea ca judecător sau procuror militar, transferul de la instanțele sau parchetele civile la instanțele ori parchetele militare, precum și acordarea gradelor militare și înaintarea în grad a judecătorilor și procurorilor militari;
23. asigură publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, și pe pagina de Internet a Consiliului a Codului deontologic al judecătorilor și procurorilor, a Codului deontologic al personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și a regulamentelor pe care le adoptă;
24. avizează proiectele de acte normative ce privesc activitatea autorității judecătorești;
25. avizează proiectele de regulamente și ordine care se aprobă de ministrul justiției, în cazurile și în condițiile prevăzute de lege;
26. sesizează ministrului justiției necesitatea inițierii sau modificării unor acte normative în domeniul justiției;
27. aprobă raportul privind starea justiției și raportul privind activitatea proprie și asigură publicarea acestora în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, și pe pagina de Internet a Consiliului;
28. numește și revocă, în condițiile legii, inspectorul-șef și inspectorul-șef adjunct ai Inspecției Judiciare;
28^1. aprobă sau dispune completarea ori refacerea raportului de audit extern independent;
28^2. avizează, la propunerea inspectorului-șef, proiectul de hotărâre a Guvernului privind modificarea numărului maxim de posturi pentru aparatul Inspecției Judiciare;
29. numește și revocă secretarul general, secretarul general adjunct și personalul cu funcții de conducere din aparatul propriu al Consiliului;
30. soluționează sesizările privind revocarea din funcția de membru ales al Consiliului, în condițiile prevăzute de art. 53 din Legea nr. 317/2004, cu modificările și completările ulterioare;
31. soluționează contestațiile privind procedura de alegere a judecătorilor și procurorilor ca membri ai Consiliului;
32. stabilește numărul de posturi necesar funcționării aparatului propriu al Consiliului, în limitele bugetului;
33. stabilește structura compartimentelor din cadrul aparatului propriu al Consiliului și modul de organizare a activității acestora;
34. aprobă programele de activitate ale compartimentelor din cadrul aparatului propriu al Consiliului;
35. stabilește parcul auto și consumul de carburanți pentru Consiliu și pentru unitățile pe care le coordonează, în condițiile legii.
(2) Plenul exercită orice alte atribuții prevăzute de lege și de regulamente.
Secțiile Consiliului au următoarele atribuții referitoare la cariera judecătorilor și procurorilor:
1. dispun delegarea judecătorilor și detașarea judecătorilor și procurorilor, în condițiile legii;
2. numesc în funcții de conducere judecătorii și procurorii care au reușit la concursul sau au promovat examenul prevăzut la art. 48 și 48^1 din Legea nr. 303/2004, cu modificările și completările ulterioare;
2^1. revocă din funcția de conducere judecătorii și procurorii, pentru motivele prevăzute de art. 51 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
3. examinează recomandările primite de la Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție privind numirea judecătorilor în cadrul Curții;
4. analizează îndeplinirea condițiilor legale de către judecătorii stagiari și procurorii stagiari care au promovat examenul de capacitate, de către alți juriști care au fost admiși la concursul de intrare în magistratură, precum și de către judecătorii și procurorii înscriși la concursul de promovare;
5. soluționează contestațiile împotriva calificativelor acordate de comisiile de evaluare a activității profesionale a judecătorilor și procurorilor, constituite în condițiile legii;
6. iau măsuri pentru soluționarea sesizărilor primite de la justițiabili sau de la alte persoane privind conduita necorespunzătoare a judecătorilor și procurorilor, după verificarea acestora de către Inspecția judiciară;
7. propun Președintelui României numirea în funcție și revocarea din funcție a președintelui, vicepreședintelui și președinților de secții ai Înaltei Curți de Casație și Justiție;
8. avizează propunerea ministrului justiției de numire și revocare a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, a procurorului general al Parchetului Național Anticorupție, a adjuncților acestora, a procurorilor șefi de secție din aceste parchete, precum și a procurorului șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și a adjunctului acestuia;
9. aprobă transferul judecătorilor și procurorilor;
10. dispun suspendarea din funcție a judecătorilor și procurorilor sau, după caz, interzicerea provizorie a exercitării anumitor atribuții de către aceștia, până la soluționarea definitivă a cauzei, în condițiile Legii nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
(1) Revocarea din funcția de conducere a judecătorilor și procurorilor pentru motivul prevăzut la art. 51 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se face în baza verificărilor efectuate de Inspecția judiciară.
(2) În urma verificărilor efectuate la instanță sau parchet, Inspecția judiciară întocmește un raport pe care îl prezintă secției corespunzătoare.
(3) După primirea raportului, președintele secției corespunzătoare fixează un termen pentru dezbaterea acestuia, dispunând citarea judecătorului sau, după caz, a procurorului cu funcție de conducere și comunicarea raportului, în vederea luării la cunoștință și, eventual, pentru a formula obiecții.
(4) Judecătorul sau procurorul prezent la ședința secției are dreptul să solicite administrarea de probe în apărare.
(5) La termenul fixat, secția corespunzătoare dezbate raportul și eventualele obiecții formulate de judecătorul sau procurorul cu funcție de conducere.
(6) În situația în care se constată exercitarea necorespunzătoare a atribuțiilor manageriale privind organizarea eficientă, comportamentul și comunicarea, asumarea responsabilităților și aptitudinile manageriale, secția corespunzătoare dispune revocarea judecătorului sau procurorului din funcția de conducere.
(7) Hotărârea se redactează în termen de 20 de zile de la pronunțare și se comunică de îndată judecătorului sau procurorului revocat din funcția de conducere.
(8) Hotărârea secției Consiliului poate fi atacată cu contestație la Plen, în termen de 5 zile de la comunicare.
(9) Hotărârea Plenului poate fi atacată cu recurs la Secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Dispozițiile art. 20 se aplică în mod corespunzător.
Secțiile Consiliului au următoarele atribuții referitoare la organizarea și funcționarea instanțelor și parchetelor:
1. aprobă înființarea și desființarea secțiilor curților de apel, ale instanțelor din circumscripțiile acestora, precum și înființarea sediilor secundare ale instanțelor judecătorești și circumscripțiile acestora, în condițiile legii;
2. aprobă propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau a procurorului general al Parchetului Național Anticorupție de înființare sau de desființare a secțiilor în cadrul parchetelor;
3. avizează proiectul de hotărâre a Guvernului privind lista localităților care fac parte din circumscripțiile judecătoriilor;
4. stabilesc categoriile de procese sau de cereri care se soluționează în municipiul București numai de anumite instanțe, cu respectarea competenței materiale prevăzute de lege;
5. la propunerea președinților curților de apel, stabilesc numărul vicepreședinților curților de apel, ai tribunalelor și ai tribunalelor specializate, precum și judecătoriile la care funcționează un vicepreședinte;
6. la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau a procurorului general al Parchetului Național Anticorupție, după caz, aprobă numărul adjuncților procurorilor generali ai parchetelor de pe lângă curțile de apel și ai prim-procurorilor parchetelor de pe lângă tribunale, precum și parchetele de pe lângă judecătorii, la care prim-procurorii sunt ajutați de adjuncți.
(1) Registrele prevăzute la art. 26^1 alin. (1) și dosarele având ca obiect cereri de încuviințare a percheziției, reținerii, arestării preventive sau arestului la domiciliu a judecătorilor, procurorilor și magistraților-asistenți se arhivează de Biroul grefa secțiilor.
(2) Dosarul de încuviințare și anexele acestuia nu pot fi consultate și copiate. De asemenea, informațiile în legătură cu documentele conținute de acestea nu pot fi comunicate.
(3) După ce a primit comunicarea despre efectuarea percheziției sau, după caz, despre luarea măsurii reținerii ori soluționarea propunerii de arestare preventivă sau a celei privind arestul la domiciliu, Consiliul, prin purtătorul de cuvânt, poate da un comunicat în care să aducă la cunoștința publică faptul că s-a încuviințat cererea parchetului, obiectul acesteia și persoana vizată.
(4) Parchetul va comunica de îndată Consiliului că a fost efectuată percheziția sau, după caz, că a fost luată măsura reținerii.
(5) După judecarea propunerii de arestare preventivă sau a celei privind arestul la domiciliu, președintele completului de judecată comunică de îndată Consiliului soluția adoptată. Încheierea definitivă prin care s-a dispus arestarea preventivă ori arestul la domiciliu, cu privire la un judecător ori procuror, se comunică în termen de 24 de ore Consiliului.
(1) Sesizările referitoare la neîndeplinirea condiției de bună reputație de către judecători și procurori se trimit Inspecției Judiciare, în vederea efectuării de verificări.
(2) Raportul de inspecție întocmit în urma verificărilor privind buna reputație, împreună cu materialul care a stat la baza întocmirii acestuia, eventualele obiecții formulate de magistratul care face obiectul sesizării și de persoana care a înaintat sesizarea, precum și, dacă este cazul, răspunsul Inspecției Judiciare referitor la acestea se înaintează secției corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii.
(3) După primirea raportului prevăzut la alin. (2), președintele secției corespunzătoare fixează termenul pentru soluționarea sesizării. În cazul în care din conținutul raportului nu rezultă neîndeplinirea condiției de bună reputație de către judecătorul sau procurorul vizat, iar acesta nu a formulat în mod expres cerere de a fi citat, secția soluționează lucrarea fără citarea părților, dispunând clasarea acesteia.
(4) În cazurile în care există indicii privind neîndeplinirea condiției de bună reputație sau în orice cazuri în care consideră necesară citarea, președintele secției dispune citarea judecătorului sau, după caz, a procurorului vizat și a Inspecției Judiciare.
(5) Judecătorul sau procurorul poate fi reprezentat de un alt judecător ori procuror sau poate fi asistat ori reprezentat de un avocat. Neprezentarea judecătorului sau a procurorului vizat la soluționarea sesizării nu împiedică desfășurarea în continuare a procedurii.
(6) Părțile au dreptul să ia cunoștință de toate actele dosarului și pot solicita administrarea de probe. Secția Consiliului va putea dispune chiar din oficiu administrarea oricăror probe necesare soluționării sesizării.
(7) Dacă apreciază că obiecțiile sunt întemeiate, secția dispune, în scris și motivat, retrimiterea raportului în vederea completării verificărilor, cu indicarea în mod expres a aspectelor ce trebuie completate.
(8) În cazul în care secția apreciază că verificarea este completă, pe baza raportului, a obiecțiilor formulate și a oricăror probe administrate, adoptă hotărârea privind constatarea îndeplinirii sau a neîndeplinirii de către magistrat a condiției de bună reputație.
(9) Hotărârea prin care se constată neîndeplinirea condiției de bună reputație cuprinde și propunerea de eliberare din funcție, în temeiul art. 65 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care se înaintează Plenului după rămânerea irevocabilă a hotărârii.
(10) Hotărârea secției prevăzută la alin. (9) poate fi atacată cu contestație la Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de 15 zile de la comunicare, iar hotărârea Plenului poate fi atacată cu recurs la secția de contencios administrativ a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în același termen. Hotărârea instanței este irevocabilă.
(11) Hotărârea irevocabilă prin care se constată neîndeplinirea condiției de bună reputație se comunică Președinției României, în vederea emiterii decretului de eliberare din funcție.
(1) După primirea sesizării în vederea soluționării acțiunii disciplinare, președintele secției corespunzătoare fixează termenul de judecată și dispune citarea judecătorului sau, după caz, a procurorului, căruia i se comunică, în copie, acțiunea disciplinară, precum și a Inspecției Judiciare ori, după caz, a ministrului justiției, președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție sau a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
(2) Primul termen de judecată va fi stabilit astfel încât de la data primirii citației judecătorul sau procurorul cercetat disciplinar să aibă la dispoziție cel puțin 15 zile pentru a-și pregăti apărarea.
(3) Acțiunea disciplinară este susținută în fața secției Consiliului de către inspectorul judiciar care a exercitat-o și, numai în caz de imposibilitate a acestuia, de către un inspector judiciar desemnat de inspectorul-șef.
(4) În cazul în care acțiunea disciplinară este exercitată de ministrul justiției, de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție sau, după caz, de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, acțiunea disciplinară este susținută de către titular ori de un reprezentant desemnat de acesta.
(5) Judecătorul sau procurorul poate fi reprezentat de un alt judecător ori procuror sau poate fi asistat ori reprezentat de un avocat. Neprezentarea judecătorului sau a procurorului cercetat la judecarea acțiunii nu împiedică desfășurarea în continuare a judecății.
(1) Hotărârile secțiilor Consiliului prin care s-a soluționat acțiunea disciplinară se redactează de către Biroul grefa secțiilor, în termen de cel mult 20 de zile de la pronunțare și se comunică, de îndată, în scris, judecătorului sau procurorului vizat, precum și Inspecției Judiciare ori, după caz, titularului acțiunii disciplinare care a exercitat-o. Comunicarea hotărârilor este asigurată de Secretariatul general al Consiliului, prin intermediul Biroului grefa secțiilor.
(2) Împotriva hotărârilor prevăzute la alin. (1) se poate exercita recurs în termen de 15 zile de la comunicare de către judecătorul sau procurorul sancționat ori, după caz, de Inspecția Judiciară sau de către ceilalți titulari ai acțiunii disciplinare care au exercitat-o.
(3) Competența soluționării recursului aparține Completului de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție. Din Completul de 5 judecători nu pot face parte membrii cu drept de vot ai Consiliului Superior al Magistraturii sau judecătorul sancționat disciplinar.
(4) Recursul declarat împotriva hotărârii prevăzute la alin. (1) se depune la președintele Consiliului, care dispune înregistrarea acestuia și transmiterea, împreună cu dosarul cauzei, de îndată, la Înalta Curte de Casație și Justiție.
(5) Recursul suspendă executarea hotărârii secției Consiliului de aplicare a sancțiunii disciplinare.
(6) Hotărârea prin care se soluționează recursul prevăzut la alin. (2) este irevocabilă.
(7) În cazul în care s-a dispus excluderea din magistratură a unui judecător sau a unui procuror, hotărârea irevocabilă se transmite Președintelui României, în vederea emiterii decretului de eliberare din funcție.
(1) Sesizările privind încălcarea normelor de conduită reglementate de Codul deontologic al judecătorilor și procurorilor înregistrate la Consiliu se transmit de președintele sau vicepreședintele Consiliului Inspecției Judiciare, în termen de 5 zile de la înregistrare, în vederea realizării de verificări.
(2) În cursul verificării, judecătorul sau procurorul în cauză are dreptul de a fi ascultat și de a formula apărările pe care le consideră necesare.
(3) Rezultatul verificărilor se consemnează într-un raport, care se înaintează secției corespunzătoare a Consiliului.
(4) Secția corespunzătoare a Consiliului soluționează și sesizările prin care inspectorii judiciari constată, în urma efectuării de verificări cu privire la activitatea necorespunzătoare a unui judecător sau procuror, că exercitarea acțiunii disciplinare nu se justifică, dar există indicii privind încălcarea normelor de conduită reglementate de Codul deontologic al judecătorilor și procurorilor.
(5) După primirea raportului prevăzut la alin. (3) sau, după caz, a sesizării prevăzute la alin. (4), președintele secției Consiliului fixează de îndată termenul pentru soluționarea sesizării.
(6) La termenul stabilit, dacă se constată că nu există indicii privind încălcarea normelor de conduită reglementate de Codul deontologic al judecătorilor și procurorilor, secția Consiliului dispune, prin hotărâre, respingerea sesizării.
(7) Dacă se constată că ar putea exista indicii privind încălcarea normelor de conduită, secția acordă un alt termen pentru soluționare și dispune încunoștințarea judecătorului sau, după caz, a procurorului, căruia i se comunică, în copie, actul de sesizare și raportul întocmit de Inspecția Judiciară.
(8) Încunoștințarea judecătorului sau a procurorului se face cu cel puțin 15 zile înaintea termenului stabilit conform alin. (7).
(9) Judecătorul sau procurorul are dreptul de a fi ascultat și poate fi asistat sau reprezentat de un avocat.
(10) Judecătorul sau procurorul ori, după caz, avocatul acestuia, au dreptul să ia cunoștință de toate actele dosarului și pot solicita administrarea de probe în apărare.
(11) Secția Consiliului poate dispune, din oficiu, administrarea oricăror probe necesare soluționării sesizării.
(1) La soluționarea sesizării prevăzute la art. 36^1 nu poate participa membrul Consiliului care, în calitate de titular al acțiunii disciplinare, a făcut sesizarea.
(2) Membrii secției Consiliului deliberează în secret asupra sesizării. Dacă sesizarea este întemeiată, secția constată, prin hotărâre, încălcarea normelor de conduită reglementate de Codul deontologic al judecătorilor și procurorilor.
(3) Dacă sesizarea nu este întemeiată, secția Consiliului o respinge prin hotărâre.
(4) Constatarea încălcării normelor de conduită reglementate de Codul deontologic al judecătorilor și procurorilor poate fi făcută numai dacă secția Consiliului a fost sesizată în termen de cel mult un an de la data săvârșirii acesteia.
(5) Hotărârea se redactează în termen de 20 de zile de la pronunțare, de către Biroul grefa secțiilor și se comunică de îndată judecătorului sau procurorului, precum și Inspecției Judiciare ori, după caz, titularului acțiunii disciplinare care a exercitat-o
(6) Hotărârea secției Consiliului poate fi atacată cu contestație la Plen, în termen de 5 zile de la comunicare.
(7) Hotărârea Plenului poate fi atacată cu recurs la Secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Dispozițiile art. 20 se aplică în mod corespunzător.
(8) După ce hotărârea secției a rămas irevocabilă, persoanei care a formulat sesizarea cu privire la conduita judecătorului sau a procurorului, Biroul grefa secțiilor îi comunică, în scris, modul în care a fost soluționată sesizarea.
(9) Hotărârea secției Consiliului prin care se constată încălcarea normelor de conduită reglementate de Codul deontologic al judecătorilor și procurorilor, rămasă irevocabilă, se depune la dosarul profesional al judecătorul sau procurorului.