HOTĂRÂRE nr. 1.540 din 25 noiembrie 2008

(1) Crearea spațiului Schengen extins, începând cu data de 21 decembrie 2007, la 24 de state membre, reprezintă un pas înainte pentru libertate, securitate și justiție în Europa.

(2) Eliminarea controalelor la frontierele interne ale Uniunii Europene este una dintre cele mai mari realizări ale procesului de integrare europeană. Cu toate acestea, un spațiu fără frontiere interne, care s-a extins de la 7 țări în anul 1995 la 24 de țări la sfârșitul anului 2007, fapt ce reprezintă o realizare istorică unică, nu poate funcționa fără o partajare a responsabilităților și fără solidaritate în gestionarea frontierelor sale externe.

(3) Având în vedere că frontierele externe ale Uniunii Europene sunt traversate în fiecare an de peste 300 de milioane de călători, atât cetățeni ai Uniunii Europene, cât și resortisanți ai țărilor terțe, securitatea acestora reprezintă un subiect esențial.

(4) Presiunea migratorie este o provocare evidentă pentru Uniunea Europeană și, prin urmare, pentru politicile sale privind frontierele și vizele. De aceea este necesară o abordare care să aibă în vedere politica privind imigrația în ansamblul său și analizarea din această perspectivă a unor aspecte orizontale care au impact direct asupra capacității Uniunii Europene de a gestiona frontierele sale externe.

(5) Cu toate că statelor membre le revine în continuare responsabilitatea controlului propriilor frontiere, eforturile acestora sunt susținute prin politica comună a Uniunii Europene, care trebuie dezvoltată și consolidată în mod continuu, ca răspuns la noile amenințări, la variațiile presiunii migratorii, precum și la oricare deficiențe identificate.

(6) Nu trebuie uitat faptul că statele membre care au în responsabilitate managementul frontierelor sunt responsabile pentru securitatea întregii Uniuni Europene. Din acest motiv, același tratament aplicat principalelor riscuri de securitate în orice punct al granițelor externe reprezintă preocuparea comunității europene, nu a unei națiuni.

(7) Ținând cont de această perspectivă, trebuie menționat faptul că frontierele de nord, sud-vest și de est ale României reprezintă frontiere externe ale Uniunii Europene, iar România are o responsabilitate imensă în ceea ce privește securizarea frontierei, având în vedere că este situată la confluența unor mari fluxuri migratorii din fostele republici sovietice, din Orientul Mijlociu, din Asia și Africa.

(8) Integrarea europeană a reprezentat în decursul ultimilor ani principalul obiectiv al Guvernului României.

(9) La 13 aprilie 2005, România a primit avizul conform pentru aderare al Parlamentului European, iar semnarea Tratatului de aderare la Uniunea Europeană a avut loc la 25 aprilie 2005 la Luxemburg fiind ratificat de România prin Legea nr. 157/2005. Conform calendarului stabilit, România a aderat la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007.

(10) Odată cu dobândirea calității de membru cu drepturi depline al Uniunii Europene, la 1 ianuarie 2007, România a intrat într-o nouă etapă, care presupune pregătirea și adoptarea măsurilor necesare eliminării controalelor la frontierele interne, în vederea aderării ulterioare la spațiul Schengen.

(11) România s-a pregătit sistematic pentru aderarea la spațiul Schengen în paralel cu derularea activităților care au vizat integrarea în Uniunea Europeană. Acțiunile în acest domeniu au urmat cursul stabilit de Planul de acțiune Schengen, document revizuit anual și aprobat de Guvernul României.

(12) Termenul asumat de autoritățile române pentru îndeplinirea acestui deziderat este martie 2011.

(13) În acest context se impune stabilirea unor coordonate clare cu privire la obiectivele și măsurile avute în vedere de țara noastră pentru îndeplinirea acestui obiectiv major.

(14) Strategia națională privind aderarea la spațiul Schengen pentru perioada 2008-2011, denumită în continuare Strategia națională, conține direcțiile de acțiune pe care autoritățile și instituțiile cu responsabilități în domeniu le vor urma pentru îndeplinirea măsurilor și acțiunilor specifice întreprinse în vederea aderării la spațiul Schengen, în calendarul propus, obiectivele strategice și obiectivele specifice urmărite, resursele financiare, implicațiile juridice, procedurile de monitorizare și evaluare, riscurile identificate, precum și consecințele aderării la spațiul Schengen.

(15) Coordonarea și monitorizarea acțiunilor întreprinse pentru îndeplinirea obiectivelor Strategiei naționale se realizează de către Ministerul Internelor și Reformei Administrative, prin Departamentul Schengen, autoritate națională în domeniu, care se asigură de îndeplinirea condițiilor necesare privind aderarea României la spațiul Schengen.

(16) Evaluarea și monitorizarea stadiului îndeplinirii măsurilor asumate de către autoritățile și instituțiile cu responsabilități în domeniu, în vederea îndeplinirii obiectivului referitor la aderarea la spațiul Schengen, se realizează de către Direcția generală Schengen din cadrul Departamentului Schengen din Ministerul Internelor și Reformei Administrative.

(17) În ceea ce privește perioada de implementare a Strategiei naționale, autoritățile și instituțiile cu responsabilități în domeniu au în vedere termenele stabilite în Planul de acțiune Schengen. Conform angajamentelor asumate de acestea, implementarea măsurilor tehnice, administrative și legislative necesare aplicării în totalitate a acquis-ului Schengen se va realiza până la sfârșitul anului 2010, excepție constituind emiterea de vize Schengen, utilizarea și conectarea Sistemului Informatic Național de Semnalări, denumit în continuare SINS, la Sistemul Informatic Schengen de generația a doua, denumit în continuare SIS II, și ridicarea controalelor la frontierele interne Schengen, aspecte care se vor realiza numai de la data aderării României la spațiul Schengen.

(18) Instituțiile și autoritățile responsabile cu asigurarea condițiilor necesare dobândirii de către România a calității de stat membru Schengen cu drepturi depline sunt:

a) Ministerul Internelor și Reformei Administrative,

b) Ministerul Afacerilor Externe;

c) Ministerul Economiei și Finanțelor;

d) Ministerul Transporturilor;

e) Ministerul Justiției;

f) Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației;

g) Serviciul de Telecomunicații Speciale;

h) Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal.

(19) În vederea armonizării cu prevederile acquis-ului Schengen, instituțiile și autoritățile implicate în procesul de aderare la spațiul Schengen trebuie să demareze măsurile de ordin instituțional și operativ în vederea aplicării coerente și unitare a cerințelor Schengen în domeniul de responsabilitate al fiecărei instituții implicate.

(20) În contextul negocierilor privind capitolul 24 "Justiție și afaceri interne", statele membre ale Uniunii Europene au solicitat țărilor candidate, inclusiv României, prezentarea unui plan de acțiune pentru îndeplinirea criteriilor preliminare aderării la spațiul Schengen.

(21) La 30 noiembrie 2001, Guvernul României a transmis Conferinței pentru Aderare România - Uniunea Europeană Documentul de poziție pe capitolul 24 "Justiție și afaceri interne", care a avut ca anexă Planul de acțiune Schengen. Documentul de poziție a prezentat stadiul la acea dată și măsurile avute în vedere a fi adoptate, precum și poziția față de acquis-ul comunitar în următoarele domenii: supravegherea și controlul frontierelor externe, politica de vize, cooperarea polițienească, substanțe stupefiante și psihotrope, cooperarea judiciară în materie penală, extrădare, arme de foc și muniții, Sistemul Informatic Schengen, denumit în continuare SIS, protecția datelor cu caracter personal.

(22) Scopul Planului de acțiune Schengen este identificarea și prioritizarea acțiunilor care urmează să fie adoptate pentru îndeplinirea precondițiilor în vederea implementării complete a acquis-ului Schengen, în funcție de calendarul de aderare la spațiul Schengen. Planul de acțiune Schengen este monitorizat permanent și actualizat anual, astfel încât România să îndeplinească criteriile pentru aplicarea integrală a Convenției de aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 dintre guvernele statelor Uniunii Economice Benelux, Republicii Federale Germania și Republicii Franceze privind eliminarea treptată a controalelor la frontierele comune, adoptată la Schengen la 19 iunie 1990, denumită în continuare Convenția Schengen, precum și a celorlalte acte normative comunitare care constituie o dezvoltare a acquis-ului Schengen.

(23) Planul de acțiune Schengen marchează distincția clară dintre momentul aderării României la Uniunea Europeană și momentul aderării la spațiul Schengen. Planificarea procesului de implementare a Convenției Schengen și a celorlalte piese de acquis specifice este realizată printr-o abordare în două etape, care acoperă atât perioada de preaderare la Uniunea Europeană, cât și perioada postaderare la Uniunea Europeană și se situează înaintea momentului ridicării controalelor la frontierele interne, dată de la care România va avea calitatea de stat membru Schengen.

(24) Anual, se prezintă Guvernului României un raport referitor la stadiul îndeplinirii angajamentelor asumate în Planul de acțiune Schengen.

(25) Totodată, în scopul îmbunătățirii capacității statului român de realizare eșalonată a unui nivel înalt de control la frontiera externă a Uniunii Europene, a fost adoptată Strategia națională de management integrat al frontierei de stat a României în perioada 2007-2010, denumită în continuare Strategia națională de management integrat al frontierei de stat, document aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 324/2007. Aceasta are ca scop principal stabilirea de politici, principii și obiective pentru realizarea unui management comun, coerent și eficace al frontierei de stat a României, aliniat la cerințele comunitare.

(26) În scopul coordonării unitare a acțiunilor și măsurilor pentru securizarea frontierei de stat desfășurate de autoritățile și instituțiile cu atribuții în aria Strategiei naționale de management integrat al frontierei de stat, s-a înființat Grupul Interministerial Român pentru Managementul Integrat al Frontierei de Stat a României, denumit în continuare GIRMIFS, organism consultativ cu rol de fundamentare și coordonare a acțiunilor și măsurilor întreprinse pentru securizarea frontierei de stat. GIRMIFS urmărește întreprinderea obiectivelor Strategiei naționale de management integrat al frontierei de stat, pe baza celor două documente de implementare, Planul de acțiuni și Planul unic multianual de investiții, denumit în continuare Planul unic.

(27) Planul unic este documentul care reflectă, pe de o parte, investițiile cu incidență directă asupra nevoilor managementului frontierei, iar pe de altă parte, investițiile circumscrise cadrului mai larg de management integrat.

(28) Aceste documente programatice sunt strâns corelate între ele și constituie instrumentele de lucru ale Guvernului României în îndeplinirea obiectivului esențial privind aderarea la spațiul Schengen.

(35) Art. 8 din Protocolul privind integrarea acquis-ul Schengen în cadrul Uniunii Europene, denumit în continuare Protocolul Schengen, prevede că toate noile state membre trebuie să accepte în totalitate acquis-ul Schengen.

(36) Trebuie menționat faptul că există două categorii de prevederi ale acquis-ului Schengen:

a) prevederi care nu sunt legate de ridicarea controalelor la frontierele interne - categoria I, etapa preaderare la spațiul Schengen;

b) prevederi direct legate de ridicarea controalelor la frontierele interne - categoria a II-a, etapa postaderare la spațiul Schengen.

(37) În cadrul procesului de aderare la Uniunea Europeană, România a acceptat în totalitate acquis-ul Schengen și nu a solicitat perioade de tranziție sau derogări.

(38) Totodată, prin Tratatul de aderare a României și Bulgariei la Uniunea Europeană au fost stabilite prevederile acquis-ului Schegen obligatorii pentru țara noastră, pe care trebuie să le aplice avându-se în vedere cele două categorii de acquis. Astfel, art. 4 din Actul privind condițiile de aderare a Republicii Bulgaria și a României și adaptările tratatelor pe care se întemeiază Uniunea Europeană, denumit în continuare Act de aderare, anexat Tratatului de aderare a României și Bulgariei la Uniunea Europeană, prevede că:

(39) Până în martie 2011, când se preconizează a-i fi recunoscut dreptul de a aplica în totalitate prevederile acquis-ul Schengen, România aplică numai acquis-ul Schengen de categoria I. Această recunoaștere se va oficializa prin decizia Consiliului Uniunii Europene, ce va fi emisă cu 3 luni înainte de data preconizată a aderării.

(40) Documentele de referință privind adoptarea și implementarea acquis-ului Schengen de către autoritățile și instituțiile cu responsabilități în domeniu au avut în permanență în vedere și au marcat clar distincția dintre momentul aderării României la Uniunea Europeană și momentul aderării la spațiul Schengen.

(41) Planificarea procesului de implementare a prevederilor acquis-ului Schengen a fost realizată printr-o abordare în două etape, în funcție de prevederile acquis-ului Schengen care aparțin categoriei I și cele care aparțin categoriei a II-a. În continuare, eforturile autorităților și instituțiilor cu responsabilități în domeniu, din punctul de vedere al adoptării și implementării acquis-ului Schengen, se vor axa pe aceeași abordare duală.

(42) Pregătirea României din punct de vedere legislativ pentru finalizarea cu succes a procesului de aderare la spațiul Schengen vizează adoptarea de noi acte normative naționale și modificarea celor deja în vigoare, astfel încât acestea să corespundă pe deplin cadrului legislativ existent la nivel european în domeniile Schengen, respectiv frontiere, vize, imigrație, azil, cooperare polițienească, cooperare judiciară, substanțe stupefiante și psihotrope, arme de foc și muniții, SIS și protecția datelor personale. În cazul actelor comunitare cu aplicare directă, respectiv regulamentele, autoritățile române trebuie să asigure cadrul juridic necesar aplicării acestora și evitarea dublărilor legislative. Cataloagele de cele mai bune practici și recomandări ale statelor membre în aplicarea procedurilor Schengen trebuie luate în considerare, de asemenea, de autoritățile și instituțiile cu responsabilități în domeniu.

(43) Politica Uniunii Europene în ceea ce privește trecerea frontierelor externe și definirea spațiului Schengen ca o zonă fără frontiere interne în care să fie garantată libera circulație a persoanelor impune asigurarea și de către țara noastră a cadrului juridic necesar combaterii eficiente a imigrației ilegale și traficului de ființe umane, precum și pentru prevenirea oricărei amenințări la adresa ordinii, sănătății și siguranței publice a statelor membre.

(44) În ceea ce privește domeniul frontierelor, adaptările legislative care trebuie promovate și susținute de autoritățile și instituțiile cu responsabilități în domeniu au în vedere pe de-o parte eliminarea controalelor la viitoarele frontiere interne ale Uniunii Europene și, pe de altă parte, securizarea frontierelor externe la standardele impuse tuturor statelor Schengen.

(45) În cadrul politicii comune în materie de vize, măsurile legislative vizează armonizarea completă a prevederilor naționale cu politicile și reglementările Schengen și asigurarea cadrului juridic necesar implementării componentei naționale a Sistemului informatic privind vizele.

(46) Libera circulație a persoanelor în interiorul spațiului Schengen implică adoptarea unor prevederi legale care să asigure respectarea principiilor și procedurilor în materie consacrate prin Convenția Schengen și celelalte acte comunitare conexe sau întemeiate pe aceasta.

(47) Corelat cu libera circulație a persoanelor, armonizarea legislativă vizează promovarea unei politici eficiente de returnare a străinilor care nu îndeplinesc sau nu mai îndeplinesc condițiile de ședere pe teritoriul României, acest lucru fiind deosebit de important pentru garantarea unui management eficient al imigrației în contextul măsurilor standard promovate la nivelul Uniunii Europene în raport cu drepturile cetățenilor la un spațiu de libertate, securitate și justiție.

(48) În domeniul azilului, în context Schengen, România trebuie să respecte obligațiile asumate prin Convenția privind statutul refugiaților, încheiată la Geneva la 28 iulie 1951, la care a aderat prin Legea nr. 46/1991, prin asigurarea unui cadru legislativ adecvat pentru participarea țării noastre la mecanismul Dublin de determinare a statului membru responsabil cu analizarea cererilor de azil și utilizarea, în cadrul acestui mecanism, a Sistemului EURODAC.

(49) De asemenea, referitor la menținerea pe teritoriul statelor membre a unui nivel ridicat de securitate și justiție, este necesar ca autoritățile române să asigure cadrul legislativ specific pentru crearea și operaționalizarea SINS, compatibil cu SIS II, și pregătirea conectării României la Sistemul central SIS II, denumit în continuare CS.SIS II. Este avută în vedere inclusiv modernizarea sistemelor informatice ale instituțiilor și structurilor care au dreptul de actualizare/consultare a datelor din SINS.

(50) Armonizarea legislativă trebuie să asigure și protejarea drepturilor și libertăților fundamentale, în special dreptul la respectarea vieții private și de familie, consacrat atât de art. 8 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, cât și de principiile generale ale legislației comunitare. În acest sens, protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal este deosebit de importantă, având în vedere volumul fluxului informațional cu privire la diverse categorii de persoane ce se preconizează a fi derulat prin intermediul sistemelor informatice specifice.

(51) Principala măsură introdusă la nivelul Uniunii Europene pentru compensarea deficitului de securitate rezultat din desființarea controalelor la frontierele interne este întărirea cooperării polițienești și judiciare. Astfel, dezvoltarea cadrului legislativ existent vizează și armonizarea procedurilor necesare pentru aplicarea prevederilor cu relevanță Schengen în domeniul cooperării polițienești și cooperării judiciare în materie penală.

(52) Din aceeași perspectivă, normele și cele mai bune practici comunitare cu relevanță Schengen din domeniul armelor de foc și munițiilor, precum și cele din domeniul substanțelor stupefiante și psihotrope trebuie preluate în legislația românească și aplicate în consecință.

(53) Cooperarea bilaterală cu statele membre ale Uniunii Europene/Schengen constituie un obiectiv permanent al României prin asigurarea instrumentelor juridice și a procedurilor operative conforme cu standardele statelor Schengen. Acestea trebuie să includă prevederi referitoare la schimbul de informații și experiență, la modul de realizare a acțiunilor comune, la implicarea ofițerilor de legătură în soluționarea diverselor probleme specifice combaterii criminalității, inclusiv celei transfrontaliere, precum și la încheierea unor protocoale de cooperare între autoritățile și instituțiile cu responsabilități în domeniu, în limitele jurisdicției naționale.

a) crearea cadrului legislativ în vederea eliminării controalelor la viitoarele frontiere interne;

b) asigurarea cadrului legislativ în vederea întăririi controlului la frontierele externe, a supravegherii zonei de frontieră externă și luptei împotriva criminalității transfrontaliere;

c) continuarea demersurilor privind încheierea acordurilor de mic trafic cu statele terțe vecine;

d) asigurarea cadrului legislativ în vederea armonizării complete a politicii naționale în domeniul vizelor cu cea a Uniunii Europene prin implementarea prevederilor specifice acquis-ului Schengen;

e) armonizarea cadrului legislativ privind regimul străinilor în vederea îndeplinirii criteriilor de aderare la spațiul Schengen;

f) dezvoltarea cadrului legislativ și a procedurilor necesare pentru îndepărtarea străinilor, inclusiv prin implementarea prevederilor acordurilor de readmisie;

g) asigurarea cadrului legislativ în vederea implementării prevederilor Schengen în domeniul azilului;

h) dezvoltarea cadrului legislativ și a procedurilor necesare implementării prevederilor Schengen în domeniul cooperării polițienești;

i) dezvoltarea de bune practici în domeniul cooperării judiciare în materie penală;

j) asigurarea cadrului legislativ și a procedurilor necesare implementării prevederilor Schengen în domeniul armelor de foc și munițiilor;

k) asigurarea cadrului legislativ și a procedurilor necesare implementării prevederilor Schengen în domeniul substanțelor stupefiante și psihotrope și al precursorilor acestora;

l) dezvoltarea cadrului legislativ care asigură implementarea SIS în România;

m) armonizarea legislației, a reglementărilor și practicilor naționale cu acquis-ul Schengen din domeniul protecției datelor personale;

n) dezvoltarea instrumentelor juridice, inclusiv a procedurilor operative-standard în vederea întăririi cooperării bilaterale cu statele membre ale Uniunii Europene/Schengen, în problematica specifică atașaților de afaceri interne și a ofițerilor de legătură pe probleme de migrație.

(54) În contextul pregătirii țării noastre pentru implementarea măsurilor necesare de eliminare a controalelor la viitoarele frontiere interne, se impune luarea unor măsuri privind dinamica personalului aferent structurilor cu sarcini specifice de supraveghere și control la frontiera internă a României. Aceste măsuri trebuie să fie corelate cu necesitatea asigurării unui spațiu de securitate pe întreg teritoriul țării, avându-se în vedere că desființarea frontierelor interne nu implică și renunțarea la controalele desfășurate în interiorul teritoriului național în cadrul exercitării prerogativelor polițienești. De asemenea, trebuie luată în calcul și eventualitatea reintroducerii temporare a controalelor la frontierele interne în cazul în care există o amenințare serioasă la adresa securității interne și a ordinii publice.

(55) Aderarea la Uniunea Europeană a determinat transformarea României dintr-o țară preponderent de tranzit într-o țară de destinație sau de tranzit către celelalte state membre ale Uniunii Europene, aspect care trebuie tratat cu maximă responsabilitate în vederea asigurării unui management eficient al imigrației, cu impact asupra securității întregului spațiu comunitar.

(56) Ca stat membru al Uniunii Europene, situat la frontiera externă a acesteia, României îi revin competențe de asigurare a securității acestei frontiere, inclusiv prin acordarea de vize naționale. În acest context, Ministerului Afacerilor Externe, ca principală autoritate națională cu competențe în acordarea dreptului de intrare pe teritoriul statelor membre, îi revine obligația de asigurare a unei capacități instituționale adecvate pentru procesarea aplicațiilor de viză în conformitate cu standardele Schengen.

(57) De asemenea, direcțiile specializate ale Ministerului Afacerilor Externe trebuie să aibă capacitatea de a desfășura activități de consultare și schimb de date cu instituțiile similare ale statelor membre Schengen, conform practicilor curente ale statelor Schengen, mai ales prin utilizarea Sistemului Informatic privind vizele.

(58) Participarea României la mecanismele de cooperare polițienească și judiciară în context Schengen este o prioritate pentru țara noastră, care, prin prisma aderării la spațiul Schengen, va avea un rol important în combaterea terorismului, criminalității transfrontaliere și migrației ilegale la frontiera externă a Uniunii Europene.

(59) Pe aceeași linie se înscrie și asigurarea cadrului instituțional care să permită o evidență a tuturor operațiunilor cu substanțe stupefiante și psihotrope derulate de instituțiile abilitate și, totodată, să asigure cadrul legislativ necesar activităților specifice de investigare și cercetare în domeniu pentru combaterea eficientă a traficului de droguri și celorlalte infracțiuni conexe.

(60) Pentru îmbunătățirea activităților de cooperare și a procedurilor în vederea combaterii criminalității transfrontaliere și a imigrației ilegale este necesară dezvoltarea unui cadru instituțional adecvat care să asigure implementarea componentei naționale a SIS, inclusiv a mecanismului de cooperare SIRENE. Astfel, la data dobândirii de către România a calității de stat Schengen cu drepturi depline, SINS va furniza date către CS. SIS II, în conformitate cu cerințele Schengen, sens în care măsurile avute în vedere vizează crearea unei structuri dedicate gestionării acestui sistem informatic la standarde capabile să realizeze eficient activitățile legate de acquis-ul Schengen și în conformitate cu cele mai bune practici ale Uniunii Europene în domeniu.

(61) Toate aceste demersuri trebuie corelate cu un management eficient al resurselor umane, care să asigure recrutarea de personal de specialitate, dar și pregătirea profesională a celui existent, astfel încât exploatarea, monitorizarea și întreținerea N.SIS II, precum și funcționarea mecanismului de cooperare SIRENE să fie la standarde Schengen.

(62) Protecția datelor cu caracter personal constituie o temă deosebită pentru activitatea instituțiilor care exercită atribuții în domeniul supravegherii prelucrării datelor cu caracter personal, în contextul aderării la spațiul Schengen. Garantarea și protejarea drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanelor fizice, în special a dreptului la viață intimă, familială și privată, reprezintă obiectivul prevederilor legislației naționale privind protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal.

(63) În același timp, o atenție deosebită este acordată dezvoltării instituționale a Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, denumită în continuare ANSPDCP, ca autoritate publică cu personalitate juridică, autonomă și independentă față de orice altă autoritate a administrației publice. De asemenea, prin această măsură trebuie asigurat și cadrul instituțional necesar cooperării, pe plan național, cu structurile care au responsabilități în domeniu și, pe plan internațional, cu instituții similare din străinătate.

(64) În vederea stabilirii unor mecanisme ferme, care să asigure o platformă unică de coordonare la nivelul Ministerului Internelor și Reformei Administrative în domeniul protecției datelor personale și care să răspundă, în același timp, exigențelor impuse de viitoarele misiuni de evaluare, a rezultat necesitatea numirii unui responsabil cu protecția datelor personale la nivelul ministerului, în subordinea nemijlocită a ministrului internelor și reformei administrative, care în îndeplinirea atribuțiilor sale să fie ajutat de un aparat de lucru.

a) relocarea personalului din punctele de trecere a frontierei situate pe viitoarea frontieră internă, în contextul ridicării controlului specific la acest tip de frontieră a Uniunii Europene;

b) dezvoltarea capacității instituționale a Ministerului Afacerilor Externe în context Schengen;

c) dezvoltarea capacității instituționale a structurilor cu competențe în domeniul cooperării polițienești și al cooperării judiciare, în context Schengen;

d) crearea și dezvoltarea capacității instituționale a structurilor cu atribuții în gestionarea Registrului central de investigații și cercetare în domeniul drogurilor și al infracțiunilor conexe;

e) crearea Centrului național SIS și încadrarea personalului adecvat care să asigure exploatarea, monitorizarea și întreținerea N.SIS II;

f) dezvoltarea instituțională a Biroului SIRENE, în vederea asigurării unui schimb eficient de date și informații cu alte birouri naționale SIRENE din statele membre Schengen, precum și cu autoritățile de aplicare a legii implicate, respectiv cu alte autorități competente din România, în conformitate cu standardele acquis-ului Schengen și cu cele mai bune practici din domeniu;

g) dezvoltarea instituțională a ANSPDCP în vederea îndeplinirii la standarde Schengen a activităților de control și supraveghere în domeniul protecției datelor personale.

(65) Poziționarea geografică a României la frontiera externă a Uniunii Europene și importanța majoră pe care Uniunea Europeană o acordă asigurării unui spațiu de securitate pentru cetățenii ei sunt premisele unei abordări unitare și consistente în vederea pregătirii țării noastre pentru asigurarea unei activități de supraveghere și control la frontiera externă, la standarde Schengen.

(66) Pentru realizarea acestui obiectiv vor fi avute în vedere măsuri care să asigure fluidizarea traficului la punctele rutiere de trecere a frontierelor interne, în contextul desființării acestora, precum și dezvoltarea/modernizarea infrastructurii la standarde Schengen în porturi și aeroporturi, inclusiv pentru separarea eficientă a fluxurilor de pasageri intra- și extra- Schengen. Aceste măsuri vizează și creșterea mobilității navale, fluviale și terestre, cu impact major asupra îmbunătățirii capacității de desfășurare a activității de supraveghere și control la frontieră, determinând creșterea eficienței în combaterea criminalității transfrontaliere.

(67) În ceea ce privește documentele de călătorie și autorizațiile de intrare/ședere, se impune luarea măsurilor necesare asigurării celor mai înalte standarde stabilite la nivel comunitar. Acestea vizează armonizarea actualelor elemente de siguranță din documentele emise de autoritățile române cu cele folosite de statele Schengen, inclusiv integrarea elementelor de identificare biometrice care determină o conexiune mai sigură între posesori și aceste documente și, totodată, o mai bună protecție împotriva folosirii în mod fraudulos a acestora.

(68) De asemenea, la nivelul tuturor instituțiilor interne cu competențe în domeniul imigrației, precum și la nivel consular trebuie asigurate condițiile tehnice și administrative necesare respectării legislației și procedurilor tip Schengen, inclusiv crearea și dezvoltarea unor baze de date care să contribuie la gestionarea eficientă a fenomenului imigrației.

(69) În contextul aplicării noilor proceduri comunitare în domeniul vizelor, eforturile României se vor concentra asupra pregătirii sistemului de procesare a vizelor și a capacității de securitate și comunicații ale oficiilor consulare pentru a corespunde standardelor Sistemului informatic privind vizele.

(70) Implementarea SIS în România se va concretiza prin asigurarea condițiilor tehnice optime pentru interconectarea și asigurarea fluxului de date dintre componenta națională a SIS în România, N.SIS II, compusă din SINS și copia națională a bazei de date centrale SIS II, și SIS II și, totodată, asigurarea nivelului necesar trecerii testelor de compatibilitate și operaționale ale acestuia cu SIS II. Acest lucru presupune și stabilirea unei locații adecvate pentru Centrul național SIS unde va funcționa N.SIS II, dar și amenajarea și dotarea la standarde Schengen a acestuia.

(71) În cadrul demersurilor pentru realizarea condițiilor de natură administrativă și tehnică pentru implementarea N.SIS II, inclusiv pentru îmbunătățirea confidențialității, siguranței și nivelului de încredere al datelor schimbate între instituțiile/utilizatorii cu competențe, se impune o abordare unitară a tuturor sistemelor informatice naționale care vor furniza date pentru SIS, pentru a se asigura o compatibilitate cu acesta.

(72) Operaționalizarea N.SIS II compatibil cu SIS II va contribui la asigurarea unui înalt nivel de control la frontierele externe și a securității interne și va facilita, de asemenea, un schimb de informații intensificat cu statele membre Schengen și CS-SIS II, activitate care implică o combatere eficientă a criminalității organizate transfrontaliere, a terorismului, a traficului cu mașini furate, cu droguri și armament, a migrației ilegale, precum și a riscului de emitere a vizelor pentru cetățenii străini care au restricții de a intra pe teritoriul acestor state.

(73) Subsecvent implementării N.SIS II, eforturile României vizează operaționalizarea Biroului SIRENE, structură din cadrul Ministerului Internelor și Reformei Administrative cu competențe privind schimbul de date și informații suplimentare în legătură cu alertele din N.SIS. II, referitoare la persoane sau bunuri, precum și schimbul de date și informații privind cooperarea polițienească transfrontalieră, dar și asigurarea tuturor condițiilor tehnico-administrative la nivelul structurilor și instituțiilor naționale care vor avea acces la N.SIS II, pentru îndeplinirea sarcinilor specifice în conformitate cu reglementările comunitare și cu cele mai bune practici ale statelor Schengen, inclusiv dotarea acestora cu aparatură adecvată.

(74) Pregătirea României pentru aderarea la spațiul Schengen include, de asemenea, modernizarea echipamentelor necesare desfășurării activităților specifice combaterii traficului de substanțe stupefiante și psihotrope, precum și modernizarea sistemelor de evidență și gestionare a datelor cu privire la deținătorii legali de arme și a operațiunilor cu arme și muniții.

(75) Referitor la respectarea normelor comunitare în domeniul protecției persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal, autoritățile române vor avea în vedere asigurarea, din punct de vedere tehnico-administrativ, a condițiilor necesare aplicării acquis-ului Schengen în materie și a respectării drepturilor omului în cadrul procedurilor și activităților specifice.

a) pregătirea pentru implementarea măsurilor necesare în vederea eliminării controalelor la viitoarele frontiere interne;

b) operaționalizarea activității în porturi și aeroporturi conform cerințelor acquis-ului Schengen;

c) asigurarea condițiilor tehnico-administrative în vederea punerii în circulație a colantelor de viză și formularelor de viză tip Schengen;

d) introducerea datelor biometrice în documentele de călătorie și asigurarea condițiilor tehnico-administrative în vederea punerii în circulație a documentelor care atestă rezidența în conformitate cu standardele Uniunii Europene;

e) consolidarea capacității administrative și modernizarea consulatelor, precum și dotarea instituțiilor cu competențe în domeniul imigrației cu aparatura necesară îndeplinirii atribuțiilor specifice, inclusiv crearea unor baze de date adecvate, în conformitate cu prevederile acquis-ului Schengen relevant;

f) asigurarea condițiilor tehnico-administrative pentru implementarea componentei naționale a Sistemului Informatic privind vizele;

g) asigurarea condițiilor tehnico-administrative pentru participarea la mecanismul de stabilire a statului membru responsabil cu examinarea cererilor de azil, inclusiv prin compatibilizarea sistemelor informatice specifice-DubliNet și EURODAC;

h) operaționalizarea Biroului SIRENE și a structurilor cu competențe Schengen în domeniul cooperării polițienești;

i) modernizarea și dezvoltarea infrastructurii de management al datelor (comunicații și informatică);

j) asigurarea echipamentului operativ specific la nivelul structurilor cu competențe în domeniul combaterii traficului de substanțe stupefiante și psihotrope și de precursori ale acestora;

k) operaționalizarea sistemului de prelucrare a datelor cu privire la evidența armelor, a deținătorilor legali de arme, precum și a operațiunilor cu arme și muniții;

l) asigurarea condițiilor tehnico-administrative pentru implementarea N.SIS II și modernizarea celorlalte sisteme informatice naționale cu relevanță în domeniul Schengen, în vederea asigurării compatibilității cu acesta;

m) realizarea copiei naționale a bazei de date a CS. SIS II și conectarea N.SIS II la CS. SIS II;

n) asigurarea condițiilor tehnico-administrative pentru prelucrarea datelor cu caracter personal în cadrul procedurilor și activităților cu relevanță Schengen, în conformitate cu reglementările comunitare în domeniul protecției persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal.

(76) În cadrul măsurilor de pregătire a aderării la spațiul Schengen, soluționarea aspectelor referitoare la asigurarea resurselor umane necesare și formarea profesională corespunzătoare a acestora reprezintă una dintre condițiile esențiale pentru succesul întregului proces. Mai mult decât atât, recomandările și cele mai bune practici existente la nivel european impun elaborarea și adoptarea unui concept clar și integrat al pregătirii în domeniul Schengen.

(77) Având în vedere faptul că în procesul de aderare la spațiul Schengen sunt implicate la nivel național mai multe autorități și instituții cu responsabilități în domeniu, îndeplinirea obiectivelor generale propuse nu poate reprezenta decât consecința acțiunii lor întrunite. Această abordare privește inclusiv necesitatea formării profesionale a personalului din perspectiva asimilării unitare a cadrului normativ și procedural incident domeniului Schengen.

(78) Autoritățile și instituțiile cu responsabilități în domeniu au în prezent sisteme proprii de formare profesională, ceea ce rezolvă însă numai în parte problematica pregătirii personalului.

(79) Necesitatea unui efort comun, la nivel național, privind pregătirea personalului, precum și posibilitățile autorităților și instituțiilor implicate în activitățile de aderare la spațiul Schengen de a funcționa în comun pentru îndeplinirea obiectivelor ce le revin au impus constituirea unui sistem integrat de formare profesională.

(80) În vederea realizării acestui deziderat și având în vedere recomandările și cele mai bune practici existente la nivel european, Comisia națională de autoevaluare Schengen, organism consultativ, fără personalitate juridică, înființată prin Hotărârea Guvernului nr. 882/2006, denumită în continuare Comisia națională, a aprobat Concepția integrată de pregătire a personalului instituțiilor/structurilor implicate în procesul de aderare a României la spațiul Schengen.

(81) Scopul elaborării Concepției integrate de pregătire a personalului instituțiilor/structurilor implicate în procesul de aderare a României la spațiul Schengen îl reprezintă realizarea cadrului general comun pentru formarea profesională inițială și continuă a personalului care își desfășoară activitatea în domeniul Schengen.

(82) Concepția integrată de pregătire a personalului instituțiilor/structurilor implicate în procesul de aderare a României la spațiul Schengen se bazează pe următoarele principii:

a) unitatea conceptuală;

b) descentralizarea gestiunii acțiunilor formative;

c) complementaritatea acțiunilor formative;

d) parteneriatul instituțional și susținerea reciprocă în domeniul formării profesionale inițiale și continue a personalului;

e) responsabilitatea față de formarea profesională a personalului propriu;

f) continuitatea activităților formative;

g) specializarea formării în funcție de atribuțiile și misiunilor autorităților și instituțiilor cu responsabilități în domeniu;

h) independența funcțională în domeniul pregătirii a autorităților și instituțiilor cu responsabilități în domeniu.

(83) Pregătirea profesională în domeniul Schengen se desfășoară pe două coordonate:

a) pregătirea generală, care are drept scop formarea culturii profesionale în domeniul Schengen prin transmiterea la nivelul autorităților și instituțiilor implicate în procesul de aderare la spațiul Schengen a informațiilor principale privitoare la problematica în discuție;

b) pregătirea de specialitate, care vizează transmiterea cunoștințelor și formarea deprinderilor personalului care îndeplinește nemijlocit atribuții în domeniul Schengen.

(84) Personalul autorităților și instituțiilor participante la procesul de aderare la spațiul Schengen trebuie să beneficieze de o platformă comună de cunoștințe, în sensul cunoașterii conținutului documentelor strategice privind cooperarea Schengen, urmând ca expertiza în ceea ce privește aplicarea procedurilor de lucru specifice, asigurarea cunoștințelor și formarea deprinderilor necesare să fie oferită în detaliu specialiștilor din structurile operative.

(85) Aderarea la spațiul Schengen presupune, de asemenea, un nivel mediu de cunoștințe în domeniul limbilor străine, iar personalul structurilor operative cu atribuții și responsabilități în domeniu trebuie să corespundă standardelor europene și în ceea ce privește acest aspect.

(86) Pentru pregătirea personalului din toate categoriile se va avea în vedere și utilizarea unui sistem de învățare de tip e-learning, sistem care permite reducerea resurselor necesare în procesul de formare, exprimată în timp, cheltuieli, formatori, dar și actualizarea rapidă a cunoștințelor, integrarea procesului de studiu în procesul practic-aplicativ și focalizarea pe domeniul de desfășurare a activității specifice.

(87) Domeniile avute în vedere pentru pregătirea Schengen sunt cele care compun acquis-ul Schengen: frontiere, vize, imigrație, azil, cooperare polițienească, cooperare judiciară, substanțe stupefiante și psihotrope, arme de foc și muniții, SIS și protecția datelor cu caracter personal.

a) cunoașterea conținutului documentelor strategice privind cooperarea Schengen;

b) asigurarea cunoștințelor și formarea deprinderilor necesare pentru dezvoltarea capacității personalului de cooperare în domeniul Schengen;

c) transmiterea informațiilor privitoare la acquis-ul Schengen;

d) cunoașterea procesului de evaluare Schengen;

e) pregătirea personalului pentru aplicarea procedurilor de lucru specifice;

f) asigurarea cunoașterii limbilor străine necesare îndeplinirii atribuțiilor în domeniul Schengen;

g) asigurarea cunoștințelor și formarea deprinderilor de operare a tehnicii destinate îndeplinirii atribuțiilor și misiunilor în domeniul Schengen.

(88) Pentru îndeplinirea acestor obiective specifice, prin constituirea unui sistem de pregătire compatibil și interoperabil care să asigure pregătirea profesională a personalului cu competențe Schengen, la nivel național, autoritățile și instituțiile cu responsabilități în domeniu își vor dezvolta, cu sprijinul MIRA, modele formative adaptate, după caz, nevoilor proprii de instruire sau ale unităților din subordinea ori de sub autoritatea acestora, ca părți componente ale sistemelor de pregătire profesională pe care le dețin.

(89) În acest context, oferirea unui cadru educativ propice în vederea pregătirii personalului implicat direct în problematica Schengen și în activități conexe, precum și facilitarea implementării componentelor acquis-ului Schengen în cadrul legislației și procedurilor specifice de lucru în acest domeniu, pentru personalul structurilor operative, constituie obiectivul general al înființării, la nivelul Ministerului Internelor și Reformei Administrative, a Centrului Multifuncțional de Pregătire Schengen.

(90) Proiectul a fost conceput pornindu-se de la necesitatea pregătirii unitare a utilizatorilor sistemelor informatice Schengen, precum și a formării utilizatorilor în ceea ce privește managementul și gestionarea documentelor și a normelor juridice Schengen.

(91) Scopul acestuia este:

a) pregătirea personalului managerial din structurile operative ale Ministerului Internelor și Reformei Administrative, în ceea ce privește exploatarea sistemelor informatice de cooperare aferente componentelor acquis-ului Schengen și în ceea ce privește cooperarea cu celelalte instituții naționale și internaționale implicate;

b) asigurarea pregătirii de specialitate a personalului direct implicat în operarea, administrarea și mentenanța N.SIS II;

c) asigurarea pregătirii multilaterale a personalului din diferite structuri ale Ministerului Internelor și Reformei Administrative implicate în procesul de aderare, precum și cunoașterea procedurilor omologate în spațiul Schengen.

(92) Tot în vederea asigurării implementării unui sistem de pregătire profesională performant, pentru personalul cu responsabilități consulare se va înființa Centrul de Pregătire Consulară, structură prin care Ministerul Afacerilor Externe va facilita accesul funcționarilor săi, înainte de a fi numiți la o secție consulară română din străinătate, la un mod de pregătire în conformitate cu recomandările Schengen, incluzând proceduri aferente asistenței consulare a cetățenilor proprii și a cetățenilor Uniunii Europene. Obiectivul general îl constituie crearea unui corp consular profesionist, capabil să răspundă cerințelor impuse de standardele Schengen.

(93) Programa de studiu a acestui centru va fi actualizată periodic, iar ofițerii consulari din cadrul misiunilor diplomatice vor beneficia de programe de pregătire în țară anual, scopul fiind o informare continuă și o abordare unitară a procedurilor în domeniu.

(94) Beneficiarii pregătirii ce se desfășoară în Centrul de Pregătire Consulară vor fi diplomați cu atribuții consulare ai Ministerului Afacerilor Externe, un total de 250-300 de persoane anual. De asemenea, va fi instruit personalul relevant al Oficiului Român pentru Imigrări din cadrul Ministerului Internelor și Reformei Administrative pe probleme specifice legate de emiterea de vize, precum și personalul Centrului național de Vize din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

(97) Aderarea la spațiul Schengen implică eliminarea controlului la frontierele interne, pe de o parte, și întărirea controlului la frontierele externe, pe de altă parte. Pentru a putea elimina orice controale la frontierele interne, România trebuie să securizeze frontiera externă de care este responsabilă și să exploateze cât mai bine resursele puse la dispoziție de Uniunea Europeană în vederea atingerii acestui obiectiv.

(98) Art. 32 din Actul de aderare, ce constituie parte integrantă a Tratatului de aderare la Uniunea Europeană, prevede că România, în calitate de stat membru, beneficiază de sprijin financiar sub forma Facilității Schengen și pentru fluxurile de numerar.

(99) Facilitatea Schengen este un instrument temporar, destinat finanțării acțiunilor la noile frontiere externe ale Uniunii Europene pentru punerea în aplicare a acquis-ului Schengen și controlul frontierelor, și este definită potrivit art. 2 lit. c) din Hotărârea Guvernului nr. 620/2007 privind modalitatea de utilizare a fondurilor alocate de Uniunea Europeană prin intermediul Facilității Schengen și pentru fluxurile de numerar.

a) acțiuni și cheltuieli eligibile;

b) coordonarea și compatibilitatea cu politicile comunitare;

c) documentația necesară a fi întocmită și prezentată Comisiei Europene;

d) cadrul de monitorizare și control în domeniul raportării, contractării și plăților;

e) norme de bună practică administrativă și de bună gestiune financiară.

a) 297,2 milioane euro în anul 2007;

b) 131,8 milioane euro în anul 2008;

c) 130,8 milioane euro în anul 2009.

a) să fie localizate fizic la frontiera externă; sau

a) transmiterea către Comisia Europeană până la sfârșitul primăverii fiecărui an a Planului indicativ; Comisia națională și, ulterior, Comisia Europeană pot să aprobe sau să respingă acest Plan indicativ, caz în care acesta trebuie refăcut;

b) respectarea principiilor separării responsabilităților, astfel încât să nu existe niciun risc de conflict de interes în realizarea achizițiilor și plăților;

c) asigurarea unor controale interne efective, inclusiv a funcției de audit independent, precum și a unui sistem contabil efectiv și de raportare financiară care să răspundă standardelor internaționale acceptate;

d) respectarea regulilor de achiziție în conformitate cu reglementările naționale privind achizițiile;

e) respectarea reglementărilor antifraudă și a mecanismelor de corecție financiară;

f) raportarea intermediară către Comisia Europeană, însoțită de o declarație anuală de gestiune a ofițerului responsabil din cadrul autorității competente pentru coordonarea implementării asistenței comunitare prin Facilitatea Schengen.

a) Ministerul Internelor și Reformei Administrative, prin Departamentul Schengen - autoritate competentă pentru coordonarea implementării asistenței comunitare prin Facilitatea Schengen;

b) Ministerul Economiei și Finanțelor, prin:

c) Curtea de Conturi a României prin Autoritatea de audit de pe lângă Curtea de Conturi - autoritate de audit pentru fondurile acordate României în perioada postaderare de către Uniunea Europeană în cadrul Facilității Schengen.

a) întărirea controlului și supravegherii la frontierele externe și protecția împotriva infracțiunilor la punctele de trecere a frontierei;

b) intensificarea abilităților de control prin creșterea capacității privind stocarea de date și accesul la date.

a) asigurarea infrastructurii informatice care să permită conectarea la sistemele folosite de partenerii membri ai spațiului Schengen - subsistemul informatic;

b) asigurarea necesarului logistic al instituțiilor și de pregătire profesională a membrilor acestora, instituții cu rol decisiv în activitatea de control și supraveghere la nivelul frontierei externe a României, precum și în aplicarea acquis-ului Schengen - subsistemul logistic și de pregătire profesională.

a) întărirea controlului la viitoarele frontiere externe, a supravegherii și a capacităților de luptă împotriva criminalității transfrontaliere;

b) creșterea performanțelor de control prin îmbunătățirea capacităților de furnizare și accesare a datelor;

c) utilizarea integrală a fondurilor alocate prin identificarea acțiunilor eligibile.

a) frontiere maritime, aeriene și terestre;

b) cooperare polițienească;

c) vize;

d) protecția datelor cu caracter personal;

e) SIS.