Capitolul 1 — Cadrul general ↑ Cuprins
Venitul pe gospodăriiLei/lunăGospodării% Sub pragul sărăcieiSub 450 lei1,5 milioane20% Deasupra pragului de sărăcie, dar sub nivelul salariului mediu pe economie450-1.200 lei3,75 milioane50% Peste nivelul salariului mediu pe economiePeste 1.200 lei2,25 milioane30% Fără acces la servicii de televiziune (incluzând cele fără sursă de curent electric)aprox. 470.000 (6% din gospodării) Doar prin antenă terestrăaprox. 1.445.000 (19% din gospodării) Cablu TVaprox. 3.600.000 (49% din gospodării) Satelitaprox. 1.980.000 (27% din gospodării) IPTVaprox. sub 0,01% din gospodării CategorieNumăr de stații Posturile publice de televiziune546 Posturile private252 Program TVPrivat/PublicPopulație acoperităProcent TVR1Public20.665.17095,33% TVR2Public18.865.10587,02% PRO TVPrivat11.421.74552,69% ANTENA 1Privat8.731.10240,28% REALITATEA TVPrivat4.049.32318,68% PRIMA TVPrivat3.795.69617,51% TV SIGMAPrivat1.938.2608,94% TVR CraiovaPublic978.9864,52% NATIONAL TVPrivat886.8684,09% TVR TimișoaraPublic883.7434,08% TVR IașiPublic837.0583,86% ACTIV TVPrivat769.8683,55% FOCUS TVPrivat730.1833,37% ALPHA TVPrivat721.1813,33% ETNO TVPrivat601.5422,77% TVR ClujPublic528.6022,44% TELEUNIVERSITATEA TVPrivat498.8242,30% TV GALAȚIPrivat430.3391,99% WYL TVPrivat313.3101,45% TVR MureșPublic313.2631,45% ONE TVPrivat309.1541,43% NEPTUN TVPrivat271.7991,25% 7 ESTPrivat243.1481,12% TV EUROPA NOVAPrivat222.0781,02% TV BUZAUPrivat218.5341,01%
Obligațiile asumate de România în calitate de stat membru al Uniunii Europene, precum și interesul major manifestat pentru creșterea gradului de satisfacție a cerințelor consumatorilor au determinat lansarea procesului de tranziție de la televiziunea analogică terestră la cea digitală terestră, acțiune care va permite valorificarea enormei oportunități pe care implementarea televiziunii digitale terestre o constituie pentru România. În conformitate cu obligațiile asumate în raporturile cu Uniunea Europeană, Guvernul României a decis implementarea serviciilor de televiziune digitală terestră la nivel național și finalizarea procesului de eliminare a serviciilor de televiziune analogică din banda de frecvențe UHF, până la 1 ianuarie 2012. Acest proces nu va implica doar câteva schimbări tehnice pentru armonizarea cu celelalte state membre ale Uniunii Europene, ci implică de asemenea un proces complex de modernizare ce va transforma peisajul audiovizualului, aducând cu sine introducerea pas cu pas a noilor reglementări menite să asigure o utilizare și un control eficientizat al spectrului radio, în conformitate cu recomandările ITU prevăzute în Actele finale ale Conferinței Regionale de Radiocomunicații Geneva 2006 (RRC 06), încurajând migrarea spre televiziunea digitală și campanii de informare ce vor facilita înțelegerea a ceea ce presupune această tranziție și ulterior realizarea acesteia.
Optimizând utilizarea spectrului prin intermediul tehnologiilor valabile prin standardele DVB-T, DVB-T2 și DVB-H și al metodelor de comprimare MPEG2 și MPEG4, se deschide drumul spre o nouă dezvoltare a perspectivelor beneficiarilor publici și privați și accesul la dividendul digital pentru nou-intrații pe piață.
Această schimbare va aduce cu sine o altă etapă - cea a economiei digitale în România; operatorii vor fi capabili să-și dinamizeze oferta mulțumită unui set de servicii inovative, în mai mare măsură în concordanță cu cererile audienței, în termenii calității imaginii, ubicuității recepției fixe sau mobile și interactivității orizontale și verticale la nivel local, regional și național. Avantajul pe care televiziunea terestră îl prezintă pentru autorități este acela că va rămâne cel mai potrivit instrument de măsurare a acoperirii universale și că, odată cu digitalizarea, va fi posibilă crearea unor servicii administrative interactive.
Conversia televiziunii terestre de la transmiterea analogică la cea digitală este parte componentă a tranziției generale spre oportunitățile unor rețele cu performanță superioară, beneficiind de avantajele tehnice ale acoperirii, care pot, de acum înainte, să transmită pe lângă serviciile terestre de televiziune și servicii de date către terminale.
Este de asemenea parte a unui proiect mult mai amplu, în concordanță cu obiectivele statelor membre ale Uniunii Europene, după cum sunt acestea exprimate în strategia de la Lisabona, obiective ce încurajează expansiunea societății cunoașterii, bazată pe extinderea accesului la tehnologiile IT, continuând în același timp să fie susținute principiile concurenței pentru a asigura posibilitățile de alegere ale utilizatorilor.
Mulțumită unei strategii determinate și bine gândite de introducere a DVB-T-ului în România, la 2 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, este necesară corelarea dintre alegerea politicilor audiovizuale și cadrul orientărilor economice, industriale și sociale ale țării. Acest proces trebuie să ia în considerare cât mai bine o serie de factori esențiali, legați atât de structura și caracteristicile populației, cât și de mediile și modalitățile de acces la serviciile de televiziune. Din datele puse la dispoziție de Institutul Național de Statistică, în România există un număr de aproximativ 7,5 milioane de gospodării, cu un venit mediu bănesc de aproximativ 1.200 lei/gospodărie, repartizate după cum urmează:
Sursa: Institutul Național de Statistică (2006) (http://www.insse.ro/cms/files/pdf/ro/cap4.pdf)
Televiziunea din România constă într-o piață matură de servicii audiovizuale cu conținut generalist, cu câțiva participanți de talie mare care pun accentul pe divertisment și o piață a programelor TV de nișă în curs de evoluție, dintre care doar o parte reușesc să se facă cunoscuți. Piața televiziunii digitale este încă un teren neexploatat. Sunt peste 260 de posturi TV în întreaga țară, ceea ce indică un interes major pentru investițiile în afacerile legate de televiziune.
Repartiția modalităților de recepție a serviciilor de televiziune în funcție de mediul de acces este prezentată în tabelul de mai jos:
Sursa: Analizele efectuate de ATDI Est pe baza datelor publicate pe site-urile Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) și Consiliului Național al Audiovizualului (CNA) în anul 2008
Din totalul populației care depinde exclusiv de antena terestră pentru recepționarea serviciilor de televiziune, aproximativ 38% se găsesc în mediul urban, iar 62% în cel rural.
Recepția prin cablu este vast extinsă (în aproape 50% dintre gospodării). Bine dezvoltată, rețeaua prin cablu este împărțită între cei 2 mari operatori, RCS-RDS și UPC România. În decembrie 2006, UPC România și RCS-RDS se aflau pe poziții de egalitate în cadrul pieței de cablu. Emisia prin satelit este încă în dezvoltare, cu peste 25% dintre gospodării echipate să primească astfel semnalul. În prezent există 5 platforme: DigiTV (RCS-RDS), FocusSat (UPC), Max TV (DCS), Boom TV (DTH Television Group) și Dolce (Romtelecom).
Radiodifuzarea serviciilor de televiziune publice joacă încă un rol important în cadrul emisiei TV din România, TVR1 și TVR2 atingând în 2006 o cotă de audiență de 16,7% și, respectiv, 5,3%. În ultimii ani s-a observat un fenomen în rândul canalelor TV private: principalii jucătorii și-au păstrat poziția de lider de piață, dar cifrele de audiență ale Pro TV și Antena 1 au scăzut în ultimii ani. Această situație poate fi atribuită, pe de-o parte, reformei din 2004 cu referire la modalitatea de măsurare a acestor cifre, dar principalul motiv este creșterea cotei de audiență a canalelor de interes special, creșterea audienței acestora făcându-se în detrimentul marilor canale generaliste, atât publice, cât și private.
Deja extinsă, gama de programe TV din România continuă să se dezvolte. Din anul 2006 până în vara anului 2007 în țară a apărut o gamă mare de noi canale TV, ca de exemplu Goodlife, Antena 2, HBO Comedy, Animax, KidsCo, Party TV, Hits TV, Sport1, MGM etc.
În ultimii 3 ani, o dezvoltare majoră a emisiilor de televiziune terestră a condus la acordarea a 62 de licențe pentru televiziuni locale și a 53 de licențe radio locale. Acest fapt a dus la mijlocul anului 2007 la un număr total de 662 de stații de emisie radio și de 260 de stații de emisie TV pentru servicii locale, făcând România "a doua piață de posturi locale ca mărime din Europa Centrală și de Est".
(Sursa: http://www.cna.ro/licente/concurslic/statistică.jpg).
În ceea ce privește serviciile de televiziune cu acoperire națională, ca număr de stații de emisie, situația este următoarea:
Acoperirile aferente acestui numar de stații, pe principalele posturi, sunt:
Sursa: Calculele de acoperire ATDI Est (2008)
Volumul mare de finanțări pentru serviciile publice de televiziune provine din abonamentele colectate de la gospodării. Persoanele fizice plătesc 1,2 euro pe lună, iar companiile 4,5 euro pe lună. Din 2003, cuantumul abonamentului nu a mai fost legat de nivelul inflației, rămânând la aceste valori. De menționat că numai 60% din gospodării plătesc taxa, multe gospodării fiind scutite de plată pe baza propriilor declarații conform cărora nu dispun de radio sau televizor.
În 2006, CNA a monitorizat 36 de canale TV și un total de 8.823 emisiuni TV, totalizând 16.000 de ore de conținut. În această perioadă au fost emise câteva avertismente, majoritatea din cauza încălcării reglementărilor legale în privința protejării copiilor și a încălcării regulilor de sponsorizare, publicitate, teleshopping, corectă informare și pluralism. Numărul cel mai mare de avertismente a fost emis însă pentru a sancționa nerespectarea reglementărilor legate de obligația de a oferi o informare corectă (sursă: CNA - Raport anual).
Întreaga piață a publicității TV din România a fost estimată la 520 milioane de euro conform cifrelor nete din 2007 (sursa: Alpha Cont Mediatrack). Veniturile totale încasate din publicitate ale principalelor 3 canale TV din țară au scăzut substanțial, de la 48,7% în 2004 la 40% în 2006. Creșterea cheltuielilor pentru publicitate a fost pusă pe baza presiunii costurilor de producție. Aceste presiuni au fost în mare parte declanșate de creșterea costurilor pentru drepturilor de autor [în toamna lui 2005, Guvernul a mărit taxa plătită Corpurilor Colective de Protecție a Drepturilor de Autor din subordinea Oficiul Român pentru Drepturile de Autor, (ORDA)] și de introducerea în 2005 a TVA-ului pe drepturile de difuzare a filmelor. Din aceste cauze, Societatea Română de Televiziune (SRTV) a înregistrat în 2006 față de anul precedent o creștere a cheltuielilor cu 230.000 euro pe lună. Pe lângă aceasta, SRTV trebuie să contribuie anual cu 15% din venitul obținut din publicitate la finanțarea filmelor românești. În ianuarie 2006, SRTV a finanțat 22 de proiecte de filme de televiziune, din 570 propuse.
Având în vedere necesitatea unui răspuns la noile evoluții tehnologice și a creării condițiilor de stabilire a cadrului normativ pentru toate serviciile media audiovizuale, indiferent de suportul tehnic utilizat, asigurând reguli de bază unitare atât pentru serviciile clasice de televiziune, analogică sau digitală, cât și pentru serviciile media audiovizuale la cerere ori pentru cele de televiziune mobilă, necesitate abordată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 181/2008 pentru modificarea și completarea Legii audiovizualului nr. 504/2002, în conformitate cu obligațiile impuse prin Directiva 2007/65/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2007 de modificare a Directivei 89/552/CEE a Consiliului privind coordonarea anumitor acte cu putere de lege și acte administrative ale statelor membre cu privire la desfășurarea activităților de difuzare a programelor de televiziune, Guvernul României decide implementarea serviciilor de televiziune digitală terestră la nivel național și finalizarea procesului de eliminare a serviciilor de televiziune analogică pentru banda de frecvențe UHF până la data de 1 ianuarie 2012.
Capitolul 2 — Prezentarea sistemelor de tip DVB-T și DVB-H ↑ Cuprins
Sistemului DVB-T (Digital Video Broadcasting - Terrestrial) a apărut în primul rând ca o necesitate de a transmite mai multe posturi de televiziune într-o calitate superioară, în același spațiu spectral necesar unui singur program transmis analogic, în condițiile în care spectrul de frecvențe este o resursă limitată care trebuie exploatată într-un mod rațional.
S-a constatat că spectrul radio a devenit neîncăpător pentru numărul uriaș de servicii pe care trebuie să le susțină (posturi de radio, posturi TV, telefonie, comunicații radio, internet). În acest scop, la nivelul Uniunii Internaționale de Telecomunicații (ITU) și al Comunității Europene au fost elaborate documente referitoare la trecerea de la televiziunea analogică actuală la televiziunea digitală.
Conform acestor normative până la data de 1 ianuarie 2012 toate transmisiile analogice actuale vor trece în format digital, realizându-se astfel încetarea transmisiilor analogice din banda de frecvențe UHF. Acest proces va atrage după sine două componente: pe de o parte, toate posturile de televiziune (posturile publice cu acoperire națională, posturile private cu acoperire națională și posturile locale) vor fi obligate să modernizeze rețeaua de emițătoare în noul format, iar pe de altă parte, să înceapă producerea și comercializarea echipamentului de recepție.
Emisia digitală terestră se poate face în format MPEG-2 sau MPEG-4 (care este comună cu transmisiile digitale prin satelit DVB-S, precum și în rețelele de cablu DVB-C), fiind o transmisie multipurtătoare COFDM cu modulație în quadratură 64 QAM (sau 16 QAM).
Din punct de vedere tehnic, transmisia digitală terestră constă în digitizarea și comprimarea informației în format MPEG-2 sau MPEG-4. În acest fel, în cadrul unui canal TV de 8 MHz (cât este alocat în banda UHF unui program analogic), se pot transmite până la 8 programe TV, structurate într-un multiplex digital.
Calitatea transmisiei este superioară în comparație cu transmisiile actuale, permițând formate 3/4, 16/9 sau înaltă definiție (HD). Semnalul este captat din eter cu ajutorul unei antene de UHF, și în acest sens producătorii de asemenea echipamente au lansat deja pe piață antene TV dedicate.
Receptorul DVB-T poate fi un decodor încorporat în televizor sau un echipament de sine stătător (set-top box). Acesta nu este doar un simplu receptor TV, deoarece în afară de programe de televiziune sunt recepționate și programe de radio având calitate CD, precum și alte servicii interactive.
Formatul digital permite inclusiv vizionarea programelor PPV (Pay Per View), care reprezintă vizionarea la cerere a unor filme sau evenimente programate și plata numai a acestor servicii.
Specificația DVB-H a fost dezvoltată în luna iunie a anului 2004 pentru accesarea serviciilor DVB de pe dispozitive portabile cu baterii cum ar fi telefoanele mobile, PDA-uri etc. DVB-H, un standard derivat din DVB-T, special pentru recepția mobilă, combină emisia cu un set de măsuri pentru a se asigura că receptorii-țintă pot opera în mișcare și de pe dispozitive alimentate de baterie. În România este necesară urmărirea cu atenție a evoluției și tendințelor pieței, pentru a se putea lua o decizie corespunzătoare pentru introducerea serviciilor de tip DVB-H.
Capitolul 3 — Obiective strategice ↑ Cuprins
Având în vedere necesitățile de dezvoltare a societății românești, precum și angajamentele asumate în cadrul organizațiilor internaționale în care România este parte, Guvernul României a efectuat o amplă serie de studii, analize și consultări. În urma acestora s-au conturat următoarele obiective fundamentale ale Strategiei privind tranziția de la televiziunea analogică terestră la cea digitală terestră și implementarea serviciilor multimedia digitale la nivel național:
3.1 Realizarea tranziției complete și efective de la serviciile de televiziune analogice din banda de frecvențe UHF la serviciile de televiziune în format digital de tip DVB-T și încetarea completă a emisiilor analogice până la data de 1 ianuarie 2012;
3.2 Stabilirea modalităților de acces al publicului la serviciile de televiziune și multimedia digitale;
3.3 Identificarea instrumentelor și măsurilor optime de intervenție publică pentru încurajarea comutării, raportată la părțile-țintă (consumatori, fabricanții de echipamente, radiodifuzorii, utilizatori potențiali ai spectrului eliberat etc.);
3.4 Dezvoltarea echilibrată a infrastructurii pentru furnizarea de servicii de televiziune în format digital, prin intermediul transmisiilor terestre, pe teritoriul întregii țări;
3.5 Implementarea unor măsuri legislative necesare asigurării unei utilizări în comun a infrastructurilor de emisie digitală terestră, astfel încât utilizatorul final să poată avea acces la toate sursele existente (programe TV) fără a fi necesară dotarea cu mai multe seturi de echipamente de recepție (antenă, decodor etc.);
3.6 Stabilirea soluțiilor optime de comutare în condițiile în care transmisiile analogice și cele în format digital vor fi difuzate simultan, în paralel, iar spațiul spectral va fi supraaglomerat, urmărindu-se și evitarea interferențelor prejudiciabile;
3.7 Optimizarea utilizării resurselor spectrale, concomitent cu stabilirea unor condiții tehnice specifice, care să permită implementarea tehnologiilor în format digital (DVB-T și DVB-H), în conformitate cu planul digital stabilit în cadrul RRC 2006 și conversia treptată a emițătoarelor analogice cu impact minim asupra recepției programelor de televiziune;
3.8 Stabilirea principiilor generale pentru elaborarea unui cadru legislativ de natură a dezvolta un mediu concurențial și propice investițiilor pe piața serviciilor de televiziune în format digital, cu asigurarea respectării exprimării pluraliste de idei și de opinii în cadrul conținutului serviciilor media audiovizuale transmise de furnizorii de servicii media audiovizuale aflați sub jurisdicția României, a pluralismului surselor de informare a publicului și a unui raport echilibrat între serviciile de programe cu acoperire națională și serviciile locale, regionale ori tematice;
3.9 Implementarea serviciilor de televiziune în format digital de tip DVB-H, DVB-T de tip HD și/sau alte viitoare tehnologii, în funcție de cererile de piață pentru astfel de servicii;
3.10 Diminuarea efectelor negative ale conversiei de la analogic la digital, având în vedere necesitatea asigurării serviciilor publice de televiziune și în același timp păstrarea unei competitivități loiale pe piață și respectarea principiului neutralității tehnologice;
3.11 Prezentarea către Grupul interdepartamental prevăzut la cap. 5 a Planului național al frecvențelor radio, în vederea implementării a maximum 5 multiplexe digitale naționale în banda UHF, a unui multiplex digital național în banda VHF, precum și a unor multiplexe digitale suplimentare, la nivel local/regional, în funcție de posibilitățile tehnice și în conformitate cu planul de frecvențe adoptat la conferința ITU Geneva RRC-06.
Capitolul 4 — Plan de măsuri pentru implementarea strategiei ↑ Cuprins
La conferința ITU Geneva RRC-06 a fost adoptat un nou plan de frecvențe, înlocuind planul de transmisie analogică. Planul de frecvență ITU Geneva 2006 (GE06) definește utilizarea benzilor de transmisie III (VHF - 174-230 MHz) și a benzilor IV/V (UHF - 470-862 MHz) pentru transmisia terestră digitală (și serviciile digitale T-DAB și DVB-T).
În România, banda III VHF este majoritar folosită de către Societatea Națională de Radiocomunicații - S.A. pentru transmisia programului public de televiziune TVR1.
Pentru banda UHF, România a prevăzut un număr total de 37 de alocări, pentru fiecare alocare negociind un număr de canale pe care le poate folosi pentru viitoarea rețea digitală de televiziune.
În vederea atingerii obiectivelor strategice prevăzute la pct. 3.1, 3.2, 3.4, 3.6 și 3.7, la nivel național, România poate implementa maximum 5 multiplexe în banda UHF și un multiplex în banda VHF, rămânând ca la nivel regional/local să aibă posibilitatea alocării unor multiplexe suplimentare în funcție de posibilitățile tehnice și în limitele Planului Geneva 2006.
Având în vedere aceste argumente și obiectivele strategice prevăzute la pct. 3.6, 3.9 și 3.10, se prevede o analiză ulterioară în vederea implementării unui multiplex dedicat serviciilor DVB-H. Transmițătoarele analogice de mare putere din banda VHF, care transmit în prezent programele televiziunii publice cu acoperire națională, vor fi menținute în funcțiune până în anul 2015 pentru a permite cetățenilor potențial afectați de imposibilitatea recepționării serviciilor digitale terestre accesul la serviciile publice de televiziune. Aceste stații, operând în banda VHF, nu vor crea probleme de interferențe pentru multiplexele digitale ce vor fi implementate.
Pentru a putea pune în practică obiectivele stabilite și pentru a menține coerența și controlul procesului de tranziție, se stabilește următorul plan de măsuri:
4.1 Măsuri de implementat până la data de 1 ianuarie 2012:
4.1.1 În urma analizei situației actuale a licențelor de emisie analogice din România și a planului digital care trebuie respectat, a faptului că accesul la programele publice de televiziune pentru cetățenii României este garantat de Constituția României, a demersurilor continue ale autorităților pentru creșterea procentului de populație acoperită de serviciile de televiziune cel puțin pentru programele publice de televiziune și a celor cu cotă de audiență și acoperire semnificative și în concordanță cu obiectivele strategice enunțate în acest document, vor fi luate în considerare următoarele măsuri pentru elaborarea planului tehnic de conversie:
4.1.1.1 Pentru realizarea obiectivelor strategice prevăzute la pct. 3.1, 3.2, 3.6, 3.7, 3.8 și 3.9 se vor acorda 6 multiplexe digitale pentru DVB-T și, luând în considerare interesul la momentul respectiv al unor potențiali operatori pentru această tehnologie, pentru DVB-H;
4.1.1.2 Pentru realizarea obiectivelor strategice prevăzute la pct. 3.7 și 3.9 cele 6 multiplexe digitale naționale în benzile de frecvențe UHF și VHF vor avea condiții de compatibilitate cu Planul de frecvențe Geneva RRC-06;
4.1.1.3 Pentru realizarea obiectivelor strategice prevăzute la pct. 3.1, 3.2, 3.3, 3.5, 3.6 și 3.7, două multiplexe din cele 6 multiplexe disponibile se vor acorda, cu impunerea unor condiții de acoperire teritorială și de populație, de emisie Free To Air, de preluare și transmisie în condiții economice transparente și nediscriminatorii a posturilor publice naționale de televiziune, precum și a posturilor private de televiziune cu acoperire și indice de audiență semnificative, în funcție de condițiile, criteriile și procedura stabilite de CNA. Prin Free To Air se înțelege transmisia necodată a programelor de televiziune, respectiv recepția liberă a acestora;
4.1.1.4 Pentru realizarea obiectivelor strategice prevăzute la pct. 3.1, 3.4, 3.7 și 3.10, în funcție de posibilitățile tehnice și în limitele Planului Geneva 2006 se pot identifica multiplexe regionale/locale cu scopul de a prelua posturile TV locale/ regionale care nu au fost preluate conform subpct. 4.1.1.3 în funcție de condițiile, criteriile și procedura stabilite de CNA.
4.1.2 Acordarea multiplexelor digitale
În vederea atingerii obiectivului strategic prevăzute la pct. 3.1, precum și a tuturor celorlalte obiective strategice enunțate, se vor lua următoarele măsuri:
4.1.2.1 Pentru finalizarea procesului de tranziție la termenul asumat și notificat la nivelul Comisiei Europene, primele două multiplexe digitale naționale, cu reguli de utilizare condiționate din punct de vedere tehnic, se vor acorda până la data de 31 decembrie 2009, cu obligația ca acestea să retransmită programele publice de televiziune terestră cu acoperire națională, precum și posturile private de televiziune cu acoperire și indici de audiențe semnificative, potrivit criteriilor și modalităților stabilite de CNA.
În același scop, posturile de televiziune regionale/locale vor fi retransmise, în limitele posibilităților tehnice, prin intermediul multiplexelor regionale/locale disponibile, acordate după implementarea celor două multiplexe naționale.
4.1.2.2 Restul de 4 multiplexe digitale se vor acorda până cel târziu la data de 1 iulie 2010, cu posibilitatea de furnizare a serviciilor comerciale de retransmisie a posturilor de televiziune după data de 1 ianuarie 2012.
4.1.3 Regulile de utilizare condiționată a celor două multiplexe naționale și a celor regionale/locale rezervate procesului de tranziție, așa cum sunt acestea definite la subpct. 4.1.2.1 și în conformitate cu obiectivele strategice prevăzute la pct. 3.1, 3.3, 3.4, 3.5, 3.7 și 3.10, sunt:
4.1.3.1 Cele două multiplexe cu acoperire națională vor trebui să asigure până la data stabilită pentru finalizarea procesului de tranziție o acoperire pentru programele de televiziune naționale publice și pentru cele cu acoperire și indici de audiențe semnificative de minimum 90% din populație și 80% din teritoriu, iar până în anul 2015 o acoperire de peste 95% din populație;
4.1.3.2 Multiplexele regionale/locale vor asigura retransmisia posturilor de televiziune care dețin și operează licențe de emisie analogică terestră, cel puțin până la expirarea acelor licențe și în condiții de acoperire cel puțin similare, potrivit criteriilor și modalităților stabilite de CNA.
4.1.4 Calendarul și modalitatea de organizare pentru multiplexele digitale rămase disponibile (4 multiplexe cu acoperire națională și multiplexe cu acoperire regională sau locală):
4.1.4.1 Celelalte 4 multiplexe vor fi acordate până cel târziu la data de 1 iulie 2010 în baza propunerilor formulate de Grupul interdepartamental prezentat la cap. 5, astfel încât fiecare multiplex va permite retransmisia a cel puțin 7 posturi de televiziune Standard Definition cu parametri tehnici de transmisie identici pentru fiecare post sau a unei combinații de posturi Standard Definition, High Definition, precum și a unor servicii multimedia;
4.1.4.2 În cazul în care rămân disponibile multiplexe regionale/locale în urma procesului de tranziție, altele decât cele ce urmează a prelua posturile regionale/locale de televiziune, acestea vor fi acordate după data de 1 ianuarie 2012.
4.1.5 Dotarea populației cu echipamente de recepție a televiziunii digitale terestre, conform obiectivelor strategice prevăzute la pct. 3.3, 3.8 și 3.10:
4.1.5.1 Necesitatea și procesul de implementare a echipamentelor necesare la utilizator vor fi mediatizate corespunzător și în timp util;
4.1.5.2 Va fi susținută dotarea doar de la furnizori de echipamente acreditați în acest sens de către organismele abilitate;
4.1.5.3 Pe întreg parcursul procesului de dotare, furnizorii vor pune la dispoziția autorităților competente toate datele statistice necesare urmăririi centralizate a procesului;
4.1.5.4 Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații va determina și asigura respectarea unui set minimal de caracteristici impuse la echipamentele de recepție ce vor intra în dotarea populației.
4.1.6 Calendarul procesului de tranziție, conform obiectivului strategic prevăzut la pct. 3.1:
4.1.6.1 Lansarea, cu începere la data de 1 decembrie 2009, a unei campanii de informare și mediatizare a procesului de tranziție de la televiziunea terestră analogică la televiziunea terestră digitală.
4.1.6.2 Cel târziu la data de 31 decembrie 2010: realizarea unei acoperiri de minimum 60% din populație și 50% din teritoriu pentru multiplexele prevăzute la subpct. 4.1.1.3;
4.1.6.3 Cel târziu la data de 30 iunie 2011: realizarea unei acoperiri de minimum 80% din populație și 70% din teritoriu pentru multiplexele prevăzute la subpct. 4.1.1.3;
4.1.6.4 Cel târziu la data de 31 decembrie 2011: realizarea unei acoperiri de minimum 90% din populație și 80% din teritoriu pentru multiplexele prevăzute la subpct. 4.1.1.3;
4.1.6.5 Cel târziu la data de 1 ianuarie 2012: încetarea oricărei emisii analogice de televiziune terestră în banda de frecvențe UHF alocată emisiei digitale.
4.2 În vederea atingerii obiectivului strategic prevăzut la pct. 3.5, Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale va realiza o analiză a premiselor tehnice și legale și va elabora un set de propuneri legislative necesare, până cel târziu la data de 1 noiembrie 2009.
4.3 Linii directoare ale strategiei pe termen lung:
4.3.1 În conformitate cu obiectivele strategice prevăzute la pct. 3.2, 3.4 și 3.8, începând cu anul 2012 toate receptoarele noi de televiziune vândute vor trebui să aibă încorporate decodoare DVB-T la standardul solicitat (cel puțin MPEG-4).
4.3.2 Multiplexele regionale/locale disponibile în urma procesului de tranziție, altele decât cele ce au preluat posturile regionale/locale de televiziune, vor fi acordate după data de 1 ianuarie 2012.
4.3.3 Niciun emițător analogic de televiziune din banda de frecvențe UHF nu va mai emite pe teritoriul României după data de 1 ianuarie 2012.
4.3.4 Până la finele anului 2015, peste 95% din populația României va beneficia de acoperire cu servicii de televiziune digitală, cel puțin pentru posturile publice naționale de televiziune.
Capitolul 5 — Modalitățile de aplicare a măsurilor ↑ Cuprins
Pentru atingerea obiectivelor și punerea în practică a planului de măsuri stabilit, se va trece la implementarea sistemelor de televiziune digitală terestră - DVB-T, în cel mai scurt timp, într-o modalitate care să asigure eșalonat preluarea tuturor posturilor de televiziune care dețin și operează în prezent licențe de emisie analogică terestră, în condiții cel puțin similare ca acoperire.
În scopul coordonării procesului de tranziție de la televiziunea analogică terestră la televiziunea digitală terestră, la momentul intrării în vigoare a prezentei hotărâri se va constitui un grup interdepartamental format din reprezentanți ai Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale, Ministerului Culturii, Cultelor și Patrimoniului Național, Ministerului Finanțelor Publice, ANCOM și CNA. De asemenea, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri, instituțiile menționate vor desemna, printr-o notificare adresată Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale, câte 3 reprezentanți în Grupul interdepartamental, dintre care unul la nivel de secretar de stat, cu excepția ANCOM, care va desemna unul dintre reprezentanți la nivel de vicepreședinte. Grupul interdepartamental astfel constituit își va stabili în prima ședință de lucru propriul regulament de organizare și funcționare.
Pentru atingerea obiectivelor stabilite de prezenta strategie, Grupul interdepartamental va colabora, atunci când este necesar, cu Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, Ministerul Întreprinderilor Mici și Mijlocii, Comerțului și Mediului de Afaceri, precum și cu organizațiile neguvernamentale de profil, respectiv cu reprezentanții televiziunilor locale și regionale.
Grupul interdepartamental va avea următoarele sarcini specifice:
- analizarea Planului de frecvențe pentru România asociat Acordului Geneva 2006 și a repartizării frecvențelor pe multiplexe, în urma propunerii ANCOM, bazată pe rezultatele obținute la coordonarea internațională a frecvențelor;
- urmărirea îndeplinirii cerințelor prevăzute la pct. 3.5;
- elaborarea calendarului și a condițiilor tehnice pentru acordarea celor 4 multiplexe prevăzute la subpct. 4.1.4.1.
- coordonarea și monitorizarea procesului de tranziție de la televiziunea analogică terestră la televiziunea digitală terestră;
- identificarea eventualelor necesități normativ-legislative pentru desfășurarea în condiții optime a procesului de tranziție de la televiziunea analogică terestră la televiziunea digitală terestră;
- elaborarea și urmărirea derulării programelor de dotare cu echipamente de recepție pentru categoriile defavorizate ale populației;
- analizarea necesităților legislativ-financiare și elaborarea de propuneri legislative necesare asigurării tranziției de la televiziunea analogică terestră la televiziunea digitală terestră.
De asemenea, în cadrul procesului de tranziție se stabilesc următoarele responsabilități individuale:
Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale este responsabil de:
- coordonarea Grupului interdepartamental, care urmărește derularea și evaluarea implementării și efectelor prezentei strategii;
- analizarea premiselor tehnice și legale și inițierea propunerilor legislative necesare pentru asigurarea utilizării în comun a infrastructurilor de emisie digitală terestră, astfel încât utilizatorul final să poată avea acces la toate sursele existente (programe TV) fără a fi necesară dotarea cu mai multe seturi de echipamente de recepție (antenă, decodor etc.).
Ministerul Culturii, Cultelor și Patrimoniului Național este responsabil de:
- monitorizarea și asigurarea punerii în practică a politicilor culturale și audiovizuale asumate de România și eventuala inițiere de propuneri legislative în acest sens.
ANCOM este responsabilă de:
- elaborarea și prezentarea, până la data de 15 octombrie 2009, către Grupul interdepartamental, a Planului de frecvențe radio prevăzut la pct. 3.11;
- stabilirea calendarului de încetare a emisiilor analogice terestre;
- acordarea licențelor de emisie digitale pentru difuzarea programelor în sistem digital terestru pentru operatorul/operatorii de multiplex în conformitate cu Planul de frecvențe pentru România asociat Acordului Geneva 2006;
- autorizarea tehnică a emisiilor digitale;
- supravegherea și controlarea respectării obligațiilor prevăzute în licențele de emisie digitale;
- verificarea respectării de către operatorii de emisii analogice terestre a calendarului de încetare a emisiei. CNA este responsabil de:
- monitorizarea și asigurarea punerii în practică, împreună cu Ministerul Culturii, Cultelor și Patrimoniului Național, a politicilor audiovizuale asumate de România, a campaniilor de informare și mediatizare a procesului de tranziție de la televiziunea analogică terestră la televiziunea digitală terestră;
- acordarea licențelor audiovizuale digitale în cadrul multiplexelor pentru serviciile media audiovizuale digitale, în conformitate cu responsabilitățile ce îi revin potrivit legii;
- stabilirea calendarului de încetare a emisiilor analogice terestre.