ORDIN nr. 4.846 din 31 august 2009

METODOLOGIE 31/08/2009

CALENDARUL

de desfășurare a evaluării naționale pentru

elevii clasei a VIII-a în anul școlar 2009-2010

Perioada de evaluare

4 mai 2010 - Limba și literatura română - probă scrisă

6 mai 2010 - Limba și literatura maternă - probă scrisă

12 mai 2010 - Matematică - probă scrisă

Perioada specială de evaluare

25 mai 2010 - Limba și literatura română - probă scrisă

27 mai 2010 - Limba și literatura maternă - probă scrisă

2 iunie 2010 - Matematică - probă scrisă

PROGRAMELE

pentru disciplinele la care se susține evaluarea națională

pentru elevii clasei a VIII-a în anul școlar 2009-2010

EVALUAREA NAȚIONALĂ PENTRU ELEVII CLASEI a VIII-a

PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ

Anul școlar 2009-2010

I. Precizări

Limba și literatura română are, în cadrul testării naționale de la finalul clasei a VIII-a, statut de disciplină obligatorie.

Prezenta programă pentru testarea națională de la finalul clasei a VIII-a la disciplina Limba și literatura română vizează evaluarea competențelor elevilor de receptare a mesajului scris, din texte literare și nonliterare, în scopuri diverse și de exprimare scrisă/de utilizare corectă și adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse. Deoarece competențele sunt definite ca ansambluri de cunoștințe, deprinderi și atitudini formate în clasele a V-a-a VIII-a, subiectele pentru testarea națională vor evalua atât competențele specifice și conținuturile asociate acestora, conform programei școlare actualizate pentru clasa a VIII-a, cât și conținuturile din programele școlare actualizate pentru clasele a V-a-a VII-a, ce sunt valorificate în clasa a VIII-a.

Prin testarea națională la Limba și literatura română, în evaluarea unităților de conținut care privesc domeniul limba română (Elemente de construcție a comunicării), se au în vedere viziunea comunicativ-pragmatică, abordarea funcțională și aplicativă a elementelor de construcție a comunicării, cu accent pe identificarea rolului acestora în construirea mesajelor și pe utilizarea lor corectă și adecvată în propria exprimare scrisă. Sarcinile de lucru vizează exerciții de tip analitic (de recunoaștere, de grupare, de motivare, de descriere, de diferențiere) și de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcție), de subliniere a valorilor stilistice și de evidențiere a aspectelor ortografice și de punctuație, în situațiile care impun o asemenea abordare.

În evaluarea unităților de conținut ale domeniului lectură, sarcinile de lucru implică cerințe care privesc înțelegerea unui text dat, literar sau nonliterar (identificarea ideilor principale, a unor trăsături generale și particulare ale textului și exprimarea unui punct de vedere asupra acestora etc.), precum și redactarea de către elev a unor compuneri vizând scrierea despre un text literar sau nonliterar (rezumat, caracterizare de personaj, comentarea sumară a unor secvențe, identificarea ideilor principale, exprimarea unui punct de vedere privind ideile sau structurarea textului etc.). De asemenea, sarcinile de lucru vor avea în vedere evaluarea competențelor de redactare a unor texte argumentative (exprimarea argumentată a unui punct de vedere privind textul studiat la prima vedere, motivarea apartenenței la un gen literar), reflexive și imaginative (compuneri care presupun exprimarea propriilor sentimente, evidențierea trăsăturilor unui obiect într-o descriere/într-un portret, scurte narațiuni, continuarea logică a unor dialoguri etc.).

Pentru competențele de receptare și de producere a mesajelor orale, profesorii vor organiza activități specifice și vor realiza evaluarea de parcurs a progresului elevilor.

Tabelul de mai jos cuprinde competențele generale care vizează receptarea și producerea mesajelor scrise din programa școlară pentru clasa a VIII-a (3. Receptarea mesajului scris, din texte literare și nonliterare, în scopuri diverse; 4. Utilizarea corectă și adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse), detalierile lor în competențele specifice și conținuturile asociate, din programele școlare pentru clasele a V-a-a VIII-a.

II. Competențe generale, competențe specifice și conținuturi asociate

II.1. Receptarea mesajului scris, din texte literare și nonliterare, în scopuri diverse

II.2. Utilizarea corectă și adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse

-------

*) Comparativ cu programa școlară în vigoare pentru clasa a VIII-a, nu constituie conținuturi obligatorii pentru testarea națională: specia literară român; genul dramatic; propoziția subordonată circumstanțială condițională; propoziția subordonată circumstanțială concesivă; propoziția subordonată circumstanțială consecutivă.

EVALUAREA NAȚIONALĂ PENTRU ELEVII CLASEI a VIII-a

PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA LIMBA ȘI LITERATURA GERMANĂ

Anul școlar 2009-2010

I. Semester

1. Literatur

1. Personliche Meinung aussern und begrunden;

2. Wiedergabe des Inhaltes eines Textes:

a. die Nacherzahlung

b. die Inhaltsangabe;

3. Texte aufgrund von Fragen erschliessen;

4. Texte fortsetzen oder umformen;

5. Erfassen des tieferen Sinnes eines Textes;

6. Sprachliche Mittel în einem literarischen Text erkennen

7. Anderung der Erzahlperspektive;

8. Gattungsspezifische Merkmale erkennen: die Ballade

9. Verfassen eines Dialogs zu einer gegebenen Situațion.

2. Sprachbetrachtung

1. Bereicherung des Wortschatzes:

a. die Wortfamilie: Ableitung und Zusammensetzung,

b. das Wortfeld,

c. Homonyme, Synonyme, Antonyme;

2. Identifikation und Bestimmen von Satzgliedern:

Subjekt, Pradikat, Objekt, Attribut, Konditionalbestimmung;

3. Identifikation und Bestimmen von Nebensatzen:

Subjekt-, Pradikativ-. Attribut-, Objekt-, Konditionalsatz;

4. Form der Nebensatze:

a. eingeleitete: Konjunktionalsatz, Relativsatz, indirekter Fragesatz;

b. uneingeleitete: Infinitivgruppe, Patizipialgruppe, verkappter Nebensatz

5. Umwandlung von Satzgliedern în Nebensatze und umgekehrt;

II. Semester

1. Literatur

1. Personliche Meinung aussern und begrunden;

2. Wiedergabe des Inhalts eines epischen Textes:

a. Nacherzahlung,

b. Inhaltsangabe;

3. Texte aufgrund von Fragen erschliessen;

4. Texte fortsetzen oder umformen;

5. Erfassen des tieferen Sinnes eines Textes;

6. Charakterisierung einer Gestalt aus einer Kurzgeschichte;

7. Anderung der Erzahlperspektive;

8. Gattungsspezifische Merkmale erkennen: die Kurzgeschichte;

9. Verfassen eines Tagebucheintrags;

10. Verfassen eines personlichen Briefes.

2. Sprachbetrachtung

1. Erkennen der Wortarten und Verwenden der richtigen Wortformen:

EVALUAREA NAȚIONALĂ PENTRU ELEVII CLASEI a VIII-a

PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA LIMBA ȘI LITERATURA MAGHIARĂ

Anul școlar 2009-2010

I. KOMPETENCIAK

3. A szovegolvasas

3.2. a reszek es a szovegegesz jelentesenek megragadasa

3.3 az irodalmi es nem irodalmi kommunikacios helyzet jellemzoinek megragadasa, tudatositasa es megkulonboztetese

3.4. az irodalmi formak es kodok szerepenek megragadasa a szovegszervezodesben

3.5. az irodalmi muvek ertekviszonyainak, hangnemenek megragadasa

3.6. a szoveg adott szempontok szerinti ertelmezese es ertekelese

4. Az irasbeli kifejezokepesseg (fogalmazas)

4.1. kulonbozo szovegtipusok/szovegmufajok alkotasa

4.2. a szoveg megszerkesztese, tagolasa

4.3. a nyelvi-nyelvtani ismeretek alkalmazasa

4.4. a nyelvi-stilisztikai ismeretek alkalmazasa

4.5. tudatos helyesiras

4.6. szemelyesseg a szovegalkotasban

II. TARTALMAK

1. Irodalomolvasas

1.2. Irodalmi formak es kodok

1.2.1. Szokepek: metafora, allegoria, szinesztezia, hasonlat; Retorikai alakzatok: az ismetles valtozatai (gondolatritmus, felsorolas, halmozas, fokozas), parhuzam, ellentet.

1.2.2. Verstani alapfogalmak: hangsulyos ritmus, rimfajtak, idomertekes verseles, verslabak, hexameter, pentameter, disztichon.

1.2.3. Epika: tortenetmondas, elbeszelo, elbeszeloi nezopont, szereplo, szereplok rendszere; epikai mufajok: elbeszeles/novella, humoreszk, nepballada, muballada, anekdota, regeny.

1.2.4. Lira, liraisag, lirai en; lirai mufajok: dal, leiro koltemeny; koltoi level, epigramma, oda, himnusz.

1.2.5. Beszedhelyzet(ek) a koznapi es irodalmi szovegekben: a beszelonek a targyhoz es a cimzetthez valo viszonya; teny es fikcio; elbeszelo, elbeszeloi nezopont. Terszerkezet, idoszerkezet a lirai es az epikai muvekben.

1.2.6. Ertek: megjelenitett ertekek, ertekrend.

1.2.7. Hangnemek: unnepelyes, patetikus, szatirikus, tragikus, targyilagos, humoros hangvetel.

2. A logikus es celszeru nyelvhasznalat: kozlesformak

Az ertekezo fogalmazas szerkesztese. Irodalmi muvek egyeni ertelmezese irasban.

Maganlevel. Meghivo. Hivatalos level: kerveny. Monolog. Leiras. Jellemzes. Hirdetes.

3. A kozles epitoelemei: a mondat, a szo, a hang.

3.2. A szo.

3.2.2. A szavak jelentese (ismetles).

3.2.3. A szo szerkezete (ismetles).

3.2.4. A szofajok (ismetles).

3.3. A mondat.

Az egyszeru mondat es elemzese (ismetles).

Az osszetett mondat. Az alarendelo mondatok (alanyi, allitmanyi, jelzos, targyas, hatarozoi mellekmondat). A mellerendelo mondatok. Az osszetett mondat kozpontozasa. Az osszetett mondat elemzese.

EVALUAREA NAȚIONALĂ PENTRU ELEVII CLASEI a VIII-a

PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA LIMBA ȘI LITERATURA RROMANI

Anul școlar 2009-2010

Competențe specifice și conținuturi

EVALUAREA NAȚIONALĂ PENTRU ELEVII CLASEI a VIII-a

PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA LIMBA ȘI LITERATURA SÂRBĂ

Anul școlar 2009-2010

I. Sadrzaj programa: Srpski jezik

1. Fonetika: Jednacenje suglasnika po zvucnosti i mestu tvorbe; Palatalizacija; Jotovanje; Prelaz suglasnika I u o;

2. Recnik: Porodica reci; Antonimi; Sinonimi; Hominimi; Sufiksacija i prefiksacija; Slozenice; Arhaizmi; Neologizmi; Varvarizmi; Profesionalizmi; Provincijalizmi;

3. Morfologija: Znacenje i upotreba padeza; Neodredeni i odredeni pridevski oblici; Poredenje prideva; Imenicke i pridevske zamenice; Podela brojeva; Brojne imenice; Glagolska vremena;

4. Sintaksa: Slozene recenice nezavisnog odnosa; Slozene recenice zavisnog odnosa.

Ciljevi i zadaci nastave sprskog jezika:

● raspoznavanje glavnih pojmova iz fonetike, recnika, morfologije i sintakse;

● njihovo primenjivanje u datom kontekstu;

● morfosintakticka analiza odredenih gramatickih kategorija u datom tekstu;

● motivisanje uloge interpunkcije i reda reci u slozenim recenicama;

● odredivanje korespondencije izmedu delova recenice i slozene recenice zavisnog odnosa;

● postovanje normi knizevnog jezika prilikom pismenog izrazavanja.

II. Sadrzaj programa: knjizevna lektira

5. razred: Starac prevario divove; U cara Trojana kozje uși; Osnovna skola od B. Nusica;

6. razred: Car Lazar a carica Milica; Veletovci od I. Andrica; Geografija od B. Nusica;

7. razred: Analfabeta od B. Nusica; Hajduk Veljko od V. St. Karadzica;

8. razred: Kad mlidijah umreti od B. Radicevica; Pocetak bune protiv dahija; Sve, sve, ali zanat; Hasanaginica; Sve ce to narod pozlatiti od L. Lazarevica; Pop Cira i pop Spira od S. Sremca; O klasje moje od A. Santica; Pokondirena tikva od J. St. Popovica; Kosa od I. Andrica.

Ciljevi i zadaci nastave sprske knjizevnosti:

● raspoznavanje etapa u izradi pismenih sastava i rezimeja knjizevnih tekstova;

● pismeno izlaganje sizea i momenata narativnog tkiva date knjizevne lektire;

● raspoznavanje razlika izmedu usmene i pisane knjizevnosti;

● elaboracija knjizevnog komentara; karakterizacija knjizevnih likova;

● postovanje normi knjizevnog jezika prilikom pismenog i usmenog izrazavanja.

Literatura:

Knjizevna lektira i gramatika za 5. razred.

Knjizevna lektira i gramatika za 6. razred.

Knjizevna lektira i gramatika za 7. razred.

Knjizevna lektira i gramatika za 8. razred.

EVALUAREA NAȚIONALĂ PENTRU ELEVII CLASEI a VIII-a

PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA LIMBA ȘI LITERATURA SLOVACĂ

Anul școlar 2009-2010

SLOVENSKYJAZYK

A. HLASKOSLOVIE

Hlasky (samohlasky, spoluhlasky, dvojhlasky). Spodobovanie. Slabika: rozdel'ovanie slov na slabiky. Rytmicky zakon. Vybrane slova.

B. NAUKA O SLOVE

Slovo. Vecny a gramaticky vyznam slova. Obohacovanie slovnej zasoby (tvorenie slov, pozicky, rozsirovanie vyznamov). Diferenciacia slovnej zasoby podl'a roznych kriterii (zakladny slovny fond, masa slovnika, neologizmy, archaizmy, synonyma, antonyma, homonyma, viacvyznamove slova atd'.)

C. MORFOLOGIA

Slovne druhy: ohybne (podstatne mena, pridavne mena, zamena, cislovky, slovesa), neohybne (prislovky, predlozky, spojky, castice, citoslovcia). Gramaticke kategorie slovnych druhov (podl'a ucebnych osnov).

I. D. SYNTAX

Jednoducha a zlozena veta. Vetne cleny. Suvetie: priradovacie a podrad'ovacie. Druhy viet v podrad'ovacom a priradovacom suveti. Spojovacie vyrazy. Slovosled, vetosled a interpunkcia.

Poziadavky:

- spoznat' jednotlive uvedene kategorie javov

- aplikovat' vedomosti v slovach, kratkych vetach,

- uviest' priklady: slova, kratke vety, zostavit' kratke texty, v ktorych sa vyskytne pozadovany jav,

- morfologicky rozbor slovnych druhov a prislusnych kategorii na zaklade vychodiskoveho textu,

- tvorenie viet s danymi slovnymi druhmi,

- urcit' prisudky, spojovacie vyrazy, segmentacia suvetia na vety, urcit' druhy viet, graficky znazornit' vetu, suvetie a oznacit' vzt'ahy medzi vetnymi clenmi/vetami,

- urcit' syntakticku funkciu oznacenych slov,

- aplikovat' vedomosti zo syntaxe vo vetach, tvorit' jednoduche vety a suvetia.

II. LITERARNE CLANKY

5. rocnik: Pet'ko (Rudo Moric), Medicina (Janko Jesensky), Syn moj mileny (L'udo Ondrejov) Pod starou slivkou (Pavol Bujtar), Cakanka (L'udmila Podjavorinska), Bajky:Tulipan a fialka, Pes a vlci.

6. rocnik: Na chlieb (Jozef Gregor Tajovsky), Branko (Samo Chalupka), Katarina - l'udova balada, Vel'kou Iyzicou (Martin Kukucin).

7. rocnik: Martin (Andrej Sladkovic), Prve hodinky (Jozef Gregor Tajovsky), Isli hudci horou (l'udova balada), Doktor (Janko Jesensky), Smrt' Janosikova (Jan Botto), Zuzanka Hraskovie (P. O. Hviezdoslav).

8. rocnik : Mor ho! (Samo Chalupka), Tapakovci (Bozena Slancikova Timrava), Statky - zmatky (J. G. Tajovsky), Aneta (Pavol Bujtar), Rysava jalovica (Martin Kukucin), Marina (Andrej Sladkovic), Matka (Martin Razus).

POJMY Z LITERARNEJ TEORIE

Literarne dielo. Epika. Lyrika. Bajka, oda, elegia, poema Poviedka. crta, novela, român. Ludova slovesnost', rozpravka, piesen.

Literarny sujet. Fazy sujetu. Literarna postava.

Umelecke prostriedky a postupy: epiteton, personifikacia, metafora, hyperbola, opis rozpravanie, dialog, monolog.

Prvky versa: vers, sloha, rym, rytmus (trochej, jamb).

SLOHOVE CVICENIA

Reprodukcia obsahu, Zostavenie osnovy z hlavnych myslienok.

Reprodukcia sujetu s urcenim jednotlivych faz. Charakteristika postavy.

Premena priamej reci na nepriamu. Prakticke pisomnosti.

Poziadavky:

- urobit' rozbor a interpretovat' texty rozneho typu, vystihnut' obsah a vyznam celeho textu,

- interpretovat' zname basnicke prostriedky,

- identifikovat' niektore umelecke prostriedky pouzite v danom texte (epiteton, metafora, hyperbola atd'.),

- identifikovat' Charakteristicke crty osoby (osob) z daneho uryvku,

- suvislo vyjadrit' svoje myslienky,

- identifikovat' strukturu literarneho diela.

STUDIJNA LITERATURA

Ucebnice podl'a ktorych sa vyucovalo v 5. - 8. rocniku

EVALUAREA NAȚIONALĂ PENTRU ELEVII CLASEI a VIII-a

PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA LIMBA ȘI LITERATURA UCRAINEANĂ*)

Anul școlar 2009-2010

EVALUAREA NAȚIONALĂ PENTRU ELEVII CLASEI a VIII-a

PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA MATEMATICĂ

Anul școlar 2009-2010

I. Statutul disciplinei

Pentru anul școlar 2009-2010, în cadrul evaluării naționale pentru elevii clasei a VIII-a, Matematica are statut de disciplină obligatorie.

Testul la Matematică este o probă scrisă cu durata de două ore.

II. Competențe de evaluat

1. utilizarea noțiunii de număr real și a relațiilor dintre mulțimile de numere studiate;

2. identificarea proprietăților operațiilor cu numere reale;

3. aplicarea operațiilor cu numere reale în calcule variate;

4. analizarea unor situații practice cu ajutorul rapoartelor, procentelor, proporțiilor;

5. identificarea unor probleme care se rezolvă cu ajutorul ecuațiilor, inecuațiilor sau al sistemelor de ecuații, rezolvarea acestora și interpretarea rezultatului obținut;

6. aplicarea în rezolvarea problemelor a elementelor de logică și de teoria mulțimilor;

7. utilizarea elementelor de calcul algebric;

8. alegerea metodei adecvate de rezolvare a problemelor în care intervin dependențe funcționale sau calculul probabilităților;

9. aplicarea teoriei specifice funcției de forma

f : R -► R, f(x) = ax + b, a, b aparțin R;

10. utilizarea proprietăților figurilor geometrice și a corpurilor geometrice în probleme de demonstrație și de calcul;

11. reprezentarea, prin desen, a unor figuri geometrice și a unor corpuri geometrice utilizând instrumente geometrice;

12. transpunerea în limbaj matematic a enunțului unei probleme;

13. investigarea valorii de adevăr a unor enunțuri și construirea unor generalizări;

14. redactarea coerentă și completă a soluției unei probleme.

III. Conținuturi

ARITMETICĂ ȘI ALGEBRĂ

Mulțimi

Mulțimi: relații (apartenență, egalitate, incluziune); submulțime; operații cu mulțimi (reuniunea, intersecția, diferența, produsul cartezian). Mulțimi finite, mulțimi infinite

Mulțimile: N, Z, Q, R, RQ, N include Z include Q include R

Scrierea numerelor naturale în baza zece

Propoziții adevărate și propoziții false

Împărțirea cu rest a numerelor naturale. Divizibilitatea în N : definiție, divizor, multiplu; proprietăți ale relației de divizibilitate; criteriile de divizibilitate cu 10, 2, 5, 3; numere prime și numere compuse; numere pare și numere impare; numere prime între ele; descompunerea unui număr natural în produs de puteri de numere prime; cel mai mare divizor comun și cel mai mic multiplu comun

Divizibilitatea în Z : definiție, divizor, multiplu

Fracții subunitare, echiunitare, supraunitare; reprezentări echivalente ale fracțiilor; fracții ireductibile

Scrierea unui număr rațional sub formă de fracție ordinară sau fracție zecimală

Reprezentarea pe axă a numerelor reale. Compararea și ordonarea numerelor reale

Valoarea absolută (modulul), partea întreagă și partea fracționară a unui număr real. Opusul și inversul unui număr real. Rotunjirea și aproximarea unui număr real

Intervale în R : definiție, reprezentare pe axă

Rădăcina pătrată a unui număr natural pătrat perfect; algoritmul de extragere a rădăcinii pătrate dintr-un număr natural; scrierea unui număr real pozitiv ca radical din pătratul său

Reguli de calcul cu radicali. Introducerea factorilor sub radical. Scoaterea factorilor de sub radical. Raționalizarea numitorului de forma

a radical din b, a ± radical din b cu a aparține Z*, b aparține N.

Operații cu numere reale: adunarea, scăderea, înmulțirea, împărțirea, ridicarea la putere cu exponent număr întreg. Ordinea efectuării operațiilor și folosirea parantezelor. Factorul comun

Media aritmetică și media aritmetică ponderată a unor numere raționale pozitive. Media geometrică a două numere reale pozitive

Rapoarte și proporții: raport; proprietatea fundamentală a proporțiilor; proporții derivate; aflarea unui termen necunoscut dintr-o proporție; mărimi direct proporționale și mărimi invers proporționale; regula de trei simplă

Procente: p% dintr-un număr real; aflarea unui număr rațional când cunoaștem p% din el; aflarea raportului procentual. Rezolvarea problemelor în care intervin procente Calculul probabilității de realizare a unui eveniment

Calcul algebric

Calcul cu numere reprezentate prin litere: adunare, scădere, înmulțire, împărțire, ridicarea la putere cu exponent număr întreg

Formulele de calcul prescurtat:

(a ± b)^2 = a^2 ± 2ab + b^2

(a + b) (a - b) = a^2 - b^2

(a + b + c)^2 = a^2 + b^2 + c^2 + 2ab + 2bc + 2ac

Descompunerea în factori: metoda factorului comun; utilizarea formulelor de calcul prescurtat; gruparea termenilor și metode combinate

Rapoarte de numere reale reprezentate prin litere. Simplificare. Operații cu rapoarte (adunare, scădere, înmulțire, împărțire, ridicare la putere cu exponent număr întreg)

Funcții

Noțiunea de funcție

Funcții definite pe mulțimi finite exprimate cu ajutorul unor diagrame, tabele, formule; graficul unei funcții, reprezentarea geometrică a graficului

Funcții de tipul f : A -► R, f(x) = ax + b, a, b aparțin R, unde A = R sau o mulțime finită; reprezentarea geometrică a graficului funcției f; interpretare geometrică

Ecuații, inecuații și sisteme de ecuații

Rezolvarea în R a ecuațiilor de forma ax + b = 0, a aparține R*, b aparține R. Ecuații echivalente

Rezolvarea în R x R a sistemelor de ecuații de forma:

Rezolvarea în R a inecuațiilor de forma ax + b ≤ 0 (<, ≥, >),

a aparține R*, b aparține R.

Probleme cu caracter aplicativ care se rezolvă cu ajutorul ecuațiilor, inecuațiilor și al sistemelor de ecuații

Utilizarea metodelor aritmetică sau algebrică pentru rezolvarea unor probleme

GEOMETRIE

Măsurare și măsuri (lungime, unghi, arie, volum): transformări (inclusiv 1 dmc = 1 litru).

Figuri și corpuri geometrice:

1. Punctul, dreapta, planul, semiplanul, semidreapta, segmentul de dreaptă, unghiul:

- poziții relative, clasificare; convenții de desen și de notații;

- paralelism și perpendicularitate în plan și în spațiu; axioma paralelelor; unghiuri cu laturile, respectiv paralele; unghiul a două drepte în spațiu; drepte perpendiculare; dreapta perpendiculară pe un plan; distanța de la un punct la un plan; plane paralele; distanța dintre două plane paralele;

- teorema celor două perpendiculare; distanța de la un punct la o dreaptă;

- proiecția ortogonală a unui punct, segment sau a unei drepte pe un plan;

- unghiul unei drepte cu un plan; lungimea proiecției unui segment;

- unghiul diedru; unghiul plan corespunzător unui unghi diedru; măsura unghiului a două plane; plane perpendiculare;

- simetria față de un punct în plan; simetria față de o dreaptă în plan.

- calculul unor distanțe și măsuri de unghiuri pe fețele sau în interiorul corpurilor studiate.

2. Triunghiul

- perimetrul și aria;

- suma măsurilor unghiurilor unui triunghi;

- unghi exterior unui triunghi;

- linii importante în triunghi și concurența lor;

- linia mijlocie în triunghi;

- triunghiul isoscel și triunghiul echilateral - proprietăți;

- criteriile de congruență a triunghiurilor;

- triunghiul dreptunghic - teorema înălțimii; teorema catetei; teorema lui Pitagora și reciproca ei; sinusul, cosinusul, tangenta, cotangenta; rezolvarea triunghiului dreptunghic;

- teorema lui Thales și reciproca ei;

- teorema fundamentală a asemănării;

- triunghiuri asemenea - criteriile de asemănare a triunghiurilor.

3. Patrulaterul convex

- perimetrul și aria (paralelogramul, dreptunghiul, rombul, pătratul, trapezul);

- suma măsurilor unghiurilor unui patrulater convex;

- paralelogramul - proprietăți referitoare la laturi, unghiuri, diagonale;

- paralelograme particulare (dreptunghi, romb, pătrat) - proprietăți;

- trapezul; linia mijlocie în trapez;

- trapeze particulare (isoscel și dreptunghic) - proprietăți.

4. Cercul

- centru, rază, diametru, disc;

- unghi la centru;

- coarde și arce în cerc (la arce congruente corespund coarde congruente și reciproc; proprietatea diametrului perpendicular pe o coardă; proprietatea arcelor cuprinse între două coarde paralele; proprietatea coardelor egal depărtate de centru);

- unghi înscris în cerc; măsura unghiului înscris în cerc;

- lungimea cercului; aria discului;

- calculul elementelor (latură, apotemă, perimetru, arie) în poligoane regulate: triunghi echilateral, pătrat.

5. Corpuri geometrice

Paralelipipedul dreptunghic, cubul; prisma dreaptă cu baza triunghi echilateral, pătrat sau dreptunghi; piramida triunghiulară regulată, tetraedrul regulat, piramida patrulateră regulată:

- reprezentarea lor prin desen; convenții de desen și de notații;

- descrierea elementelor lor (vârfuri, muchii, fețe laterale, baze, diagonale, înălțimi);

- desfășurări;

- aria laterală, aria totală, volumul.

NOTĂ:

Elaborarea subiectelor pentru evaluarea națională pentru elevii clasei a VIII-a se va realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe, care este parte a programei școlare V-VIII revizuite.

Subiectele nu vizează conținutul unui manual anume. Manualul școlar reprezintă doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi care ajută la parcurgerea programei școlare, prin însușirea de cunoștințe și formarea de competențe.

------