privind aprobarea Metodologiei de organizare și desfășurare a probelor specifice susținute de elevii secțiilor bilingve francofone în vederea obținerii mențiunii speciale "secție bilingvă francofonă" pe diploma de bacalaureat
În baza prevederilor Legii învățământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare, având în vedere prevederile Acordului interguvernamental franco-român de la București din data de 28 septembrie 2006, în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 51/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Educației, Cercetării și Inovării,
ministrul educației, cercetării și inovării, interimar, emite prezentul ordin.
Elevii din secțiile bilingve francofone, care fac parte din Proiectul "De la învățământul bilingv către filierele francofone" și care au un orar specific de cursuri în limba franceză și de discipline nonlingvistice predate în limba franceză, au dreptul de a obține mențiunea specială "secție bilingvă francofonă" pe diploma de bacalaureat.
(1) Pentru obținerea mențiunii speciale "secție bilingvă francofonă" pe diploma de bacalaureat, elevii din secțiile bilingve francofone trebuie să susțină și să promoveze următoarele probe specifice:
a) proba anticipată;
b) proba de evaluare a competențelor lingvistice în limba franceză;
c) proba orală la disciplina nonlingvistică studiată în limba franceză.
(2) Elevii din secțiile bilingve francofone susțin proba anticipată în clasa a XI-a, iar probele de evaluare a competențelor lingvistice în limba franceză și proba orală la disciplina nonlingvistică studiată în limba franceză, în clasa a XII-a.
(1) Probele specifice susținute de elevii secțiilor bilingve francofone în vederea obținerii mențiunii speciale "secție bilingvă francofonă" pe diploma de bacalaureat se organizează și se desfășoară conform metodologiei prevăzute în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul ordin.
(2) Temele din programele de bacalaureat la disciplinele pentru care elevii susțin probele specifice în vederea obținerii mențiunii speciale "secție bilingvă francofonă" pe diploma de bacalaureat, structura probelor și structura grilelor de evaluare/baremelor de notare pentru modulul interdisciplinar de proiect și pentru proba orală la disciplina nonlingvistică studiată în limba franceză sunt prevăzute în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezentul ordin.
Elevii care nu susțin sau nu promovează proba anticipată în clasa a XI-a nu pot participa la probele specifice ale bacalaureatului, care se susțin în clasa a XII-a, și nu vor beneficia de mențiunea specială "secție bilingvă francofonă" pe diploma de bacalaureat.
Prevederile prezentului ordin se aplică începând cu anul școlar 2009-2010.
La data intrării în vigoare a prezentului ordin, orice prevedere contrară prevederilor prezentului ordin se abrogă.
Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Direcția generală educație timpurie, școli, performanță și programe, Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare în Învățământul Preuniversitar, inspectoratele școlare și conducerile unităților de învățământ implicate vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
p. Ministrul educației,
cercetării și inovării, interimar,
Cătălin Ovidiu Baba,
secretar de stat
București, 29 octombrie 2009.
Nr. 5.793.
METODOLOGIE 29/10/2009
DISCIPLINA MATEMATICĂDISCIPLINA FIZICĂ*Font 8*Teme propuse pentru clasa a IX-a Teme reținute Competențe de evaluat I. Energia mecanică a unui sistem ● Aplicarea legii conservării energiei în cazul sistemelor mecanice studiate ● Aplicarea teoremei variației energiei cinetice a punctului material în cazul sistemelor mecanice studiate ● Abordarea din perspectivă istorică și interdisciplinară a conceptului de energie și a legilor de conservare a acesteia Teme propuse pentru clasa a XII-a Teme reținute Competențe de evaluat I. Efectul fotoelectric ● Argumentarea calitativă, din perspectivă istorică, a ipotezei naturii duale a luminii: ondulatorie și corpusculară ● Descrierea fotonului prin proprietățile specifice particulei (energie, impuls etc.) ● Folosirea ipotezei corpusculare a naturii luminii pentru explicarea efectului fotoelectric extern ● Enunțarea și scrierea legilor efectului fotoelectric, folosind ecuația lui Einstein pentru efectul fotoelectric extern ● Utilizarea corectă și adecvată a conceptelor, a termenilor științifici și a mărimilor fizice cu unitățile lor de măsură ● Identificarea erorilor logice în afirmații ● Identificarea valorii logice de adevărat/fals dintr-o suită de afirmații referitoare la o situație dată ● Argumentarea fizică/științifică a formei matematice a unei legi fizice ● Descrierea etapelor unui calcul DISCIPLINA CHIMIE*Font 8*Teme reținute Competențe de evaluat A. Clasificarea reacțiilor chimice: ● Transformări lente și rapide ●* Cupluri oxidant/reductor și scrierea ecuațiilor acestor reacții ●* Reacții reversibile și ireversibile; exemple ● Introducerea noțiunii de pH și a măsurării sale ●* Scrierea ecuației reacției asociate unei transformări de oxidoreducere și identificarea în această ecuație a celor două cupluri oxidant/reductor ●* Definirea și identificarea unui oxidant și a unui reductor ●* Definirea și identificarea unui acid sau a unei baze după Bronsted ●* Scrierea și calcularea ecuației reacției asociate unei transformări acido-bazice; identificarea în această ecuație a celor două cupluri acid-bază conjugate ● Cunoașterea definiției pH-ului pentru soluțiile apoase diluate B.1. Starea de echilibru a unui sistem chimic ● Constanta de echilibru K asociată ecuației unei reacții, la o temperatură dată ● Autoprotoliza apei; Constanta de echilibru numită produs ionic al apei și notată K(e) și pK(e) ● Scala de pH: soluție acidă, bazică și neutră ● De știut că atunci când starea de echilibru a sistemului este atinsă cantitățile de materie nu mai evoluează și că această stare de echilibru este dinamică ● De știut că Kw este constanta de echilibru asociată autoprotolizei apei ● Cunoscând valoarea pH-ului unei soluții apoase, de precizat dacă este acidă, bazică sau neutră ● Plecând de la concentrația molară a ionilor H(3)O+ sau OH-, să se deducă valoarea pH-ului soluției. 2. Baterii electrice: ● Transferuri spontane de electroni între specii chimice (amestecate sau separate) de două cupluri oxidant/reductor de tipul ion metalic/ metal, M^n+/M(s) ● Constituirea și funcționarea unei baterii: observarea sensului de circulație a curentului electric, mișcarea purtătorilor de sarcini, rolul punții de sare, reacțiile la electrozi ● Exemple de baterii uzuale ● Schematizarea unei baterii ● Utilizarea criteriului de evoluție spontană pentru a determina sensul de deplasare a purtătorilor de sarcină într-o baterie ● Interpretarea funcționării unei baterii dispunând de o informație: sensul de circulație a curentului electric ● Scrierea ecuațiilor reacțiilor la electrozi; relațiile dintre cantitățile de materie ale categoriilor formate sau consumate de intensitatea curentului și de durata transformării într-o baterie sau în timpul unei electrolize C. Clasificarea compușilor organici: *Alcooli ● Esteri: - hidroliza unui ester - definiția randamentului unei transformări ●* Grăsimile ●* Săpunuri și detergenți: utilizări ●* Clasificarea compușilor organici după diferite criterii ●* Utilizarea corectă a nomenclaturii compușilor organici ●* Aplicarea de algoritmi specifici pentru a rezolva probleme cantitative ●* Corelarea proprietăților compușilor organici studiați cu rolul lor fiziologic DISCIPLINA BIOLOGIE*Font 9*Teme reținute pentru clasa a XI-a Tema din programa românească Teme reținute II. Funcțiile fundamentale ale organismului uman 1. Funcțiile de relație: a) Sistemul nervos Sistemul nervos somatic: actul reflex; reflexe somatice II. Funcțiile fundamentale ale organismului uman 1. Funcțiile de relație: b) Analizatorii Fiziologia vederii: vederea și defectele de vedere II. Funcțiile fundamentale ale organismului uman 1. Funcțiile de relație: c) Glandele endocrine Printre diferitele glande studiate vom reține: - fiziologia glandei tiroide și disfuncții ale acesteia - fiziologia pancreasului și disfuncții ale acestuia. II. Funcțiile fundamentale ale organismului uman 2. Funcțiile de nutriție: a) Digestia și absorbția Transformări fizico-chimice ale alimentelor Absorbția intestinală Noțiuni elementare de igienă, patologie II. Funcțiile fundamentale ale organismului uman 3. Funcția de reproducere Sisteme reproducătoare: componente, fiziologie Teme reținute pentru clasa a XII-a Partea din programa românească Teme reținute I. Genetica - Genetica moleculară Structura și funcția acizilor nucleici I. Genetica - Genetica umană Determinismul genetic al principalelor caractere fenotipice umane II. Ecologie umană Impactul antropic asupra ecosistemelor naturale *Font 9*Teme reținute pentru clasa a IX-a Tema din programa românească Teme reținute II. Celula - unitatea structurală și funcțională a lumii vii ● Eucariot b) Citoplasma - organite celulare Organite celulare II. Celula - unitatea structurală și funcțională a lumii vii ● Eucariot c) Nucleu Nucleul - structură, ultrastructură și rol II. Celula - unitatea structurală și funcțională a lumii vii - Diviziunea celulară Mitoza: faze și importanță III. Ereditatea și variabilitatea organismelor vii - Mecanismele de transmitere a caracterelor ereditare - Legile mendeliene ale eredității Legea purității gameților Legea segregării independente a perechilor de caractere Abateri de la separarea mendeliană Teme reținute pentru clasa a X-a Tema din programa românească Teme reținute II. Structura și funcțiile fundamentale ale organismelor vii - Funcțiile de nutriție ● Nutriția autotrofă Fotosinteza II. Structura și funcțiile fundamentale ale organismelor vii - Funcțiile de nutriție ● Respirația - Respirația la animale Respirația la mamifere II. Structura și funcțiile fundamentale ale organismelor vii - Funcțiile de nutriție ● Circulația - Circulația la animale Mediul intern la mamifere II. Structura și funcțiile fundamentale ale organismelor vii - Funcțiile de nutriție ● Excreția - Excreția la plante Transpirația și influența factorilor de mediu asupra transpirației II. Structura și funcțiile fundamentale ale organismelor vii - Funcțiile de relație Sensibilitatea la plante Tropisme, nastii, tactisme la plante DISCIPLINA ISTORIE*Font 8*Competențe specifice Domenii de conținut/teme reținute 1.1. Construirea unor explicații și argumente intra- și multidisciplinare cu privire la evenimente și procese istorice 1.2. Utilizarea termenilor/conceptelor specifice istoriei în contexte care implică interpretări și explicații interdisciplinare 2.3. Descoperirea constantelor în desfășurarea fenomenelor istorice studiate 3.2. Analizarea mesajelor transmise de surse istorice variate prin compararea terminologiei folosite 4.2. Integrarea cunoștințelor obținute în medii nonformale de învățare în analiza fenomenelor istorice studiate 4.3. Analiza punctelor de vedere similare, opuse și complementare în legătură cu fenomenele istorice Oamenii, societatea și lumea ideilor Viziuni asupra modernizării în Europa secolelor XIX și XX; curente și politici culturale; identități naționale și identitate europeană Secolul XX între democrație și totalitarism Ideologii și practici politice în România și în Europa Constituțiile din România 1.3. Utilizarea termenilor/conceptelor specifice istoriei în contexte care implică interpretări și explicații interdisciplinare 2.1. Construirea unor demersuri de tip analitic cu privire la situații și contexte economice, sociale, politice, culturale 2.2. Proiectarea unui demers de cooperare pentru identificarea și realizarea de scopuri comune 2.4. Descoperirea constantelor în desfășurarea fenomenelor istorice studiate 3.2. Analizarea mesajelor transmise de surse istorice variate prin compararea terminologiei folosite Statul și politica România postbelică. Stalinism, național- comunism și disidența anticomunistă 2.1. Construirea unor demersuri de tip analitic cu privire la situații și contexte economice, sociale, politice, culturale 2.3. Descoperirea constantelor în desfășurarea fenomenelor istorice studiate 4.3. Analiza punctelor de vedere similare, opuse și complementare în legătură cu fenomenele istorice Relațiile internaționale România și concertul european: de la ●criza orientală● la marile alianțe ale secolului XX România în perioada Războiului Rece DISCIPLINA GEOGRAFIE*Font 9*Competențe specifice Teme reținute 1.1. Prezentarea orală a aspectelor defini- torii ale spațiului european și național, utilizând corect și coerent termenii specifici domeniului 1.3. Realizarea unor corelații între elemente, date, fapte, procese, utilizând limbajul specific domeniului 1.4. Identificarea informațiilor specifice problematicii geografice a Europei și a României, valorificând adecvat semnificațiile termenilor-cheie de specialitate 2.1. Explicarea proceselor naturale din mediul înconjurător (geografic) la nivelul continentului, prin conexiuni sugerate de analiza modelelor grafice, cartografice și a imaginilor 2.4. Explicarea relațiilor observabile dintre sistemele naturale și umane ale mediului geografic european, utilizând date statistice, modele grafice și cartografice adecvate 3.1. Prezentarea unor date, fapte, procese, prin interpretarea reprezentărilor grafice, cartografice și imagistice a. Elemente de geografie umană a Europei și României: d) harta politică a Europei; România ca stat al Europei e) populația și caracteristicile ei geodemografice f) sistemul de orașe al Europei, analiza geografică a unor orașe (4 orașe europene, orașul București și două orașe din România) b. Mediul înconjurător și peisajele: g) caracteristici ale unor medii și peisaje geografice din Europa și din România h) Carpații - studiu de caz al unei regiuni geografice i) țările vecine României (studiu de caz) *Font 9*Competențe specifice Teme reținute 1.1. Prezentarea orală a aspectelor definitorii referitoare la elemente geografice ale Franței, utilizând corect și coerent termenii specifici domeniului 1.4. Identificarea informațiilor specifice problematicii geografice a Franței și a României, valorificând adecvat semnificațiile termenilor-cheie de specialitate 2.4 Explicarea relațiilor observabile dintre sistemele naturale și umane ale mediului geografic al Franței, utilizând date statistice, modele grafice și reprezentări cartografice adecvate 3.1. Transferul informației statistice, grafice sau cartografice în alte forme de prezentare: texte, plan demonstrativ, probleme, situații problemă ● Statele Uniunii Europene c) studiu de caz: Franța d) organizarea și amenajarea spațiului geografic în Uniunea Europeană și în România (organizarea teritoriului, migrația populației și a forței de muncă, disparițiile regionale, evoluția agriculturii) *Font 9*Competențe specifice Teme reținute 1.1. Prezentarea orală a aspectelor definitorii referitoare la rolul Europei în sistemul economic și geopolitic mondial, utilizând corect și coerent terminologia specifică domeniului 2.4. Explicarea relațiilor observabile între sistemele lumii contemporane și Europa 3.4. Interpretarea datelor statistice și a modelelor grafice referitoare la Europa, Uniunea Europeană, România și lumea contemporană e) Rolul Europei în construirea lumii contemporane DISCIPLINA ECONOMIEDISCIPLINA INFORMATICĂGrile de evaluare/Bareme de notare 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 0 1 2 3 4 5 6 7 0 1 2 3 4 5 6 7 8 0 1 2 3 4 5 0 10 20 30 40 50 60 0 10 20 30
Temele din programele de bacalaureat la disciplinele pentru care elevii
susțin probele specifice în vederea obținerii mențiunii speciale
"secție bilingvă francofonă" pe diploma de bacalaureat, structura
probelor și structura grilelor de evaluare/baremelor de notare pentru
modulul interdisciplinar de proiect și pentru proba orală la disciplina
nonlingvistică studiată în limba franceză
1. Tipuri de clase
Examenul oral la matematică se adresează următoarelor tipuri de clase, care fac parte din Proiectul "De la învățământul bilingv către filierele francofone":
a) clasă bilingvă filiera teoretică, profil umanist;
b) clasă bilingvă filiera teoretică, profil real;
c) clasă bilingvă filiera tehnologică.
2. Competențe de evaluat
a) Utilizarea corectă a terminologiei specifice matematicii în diferite contexte de aplicare
b) Prelucrarea datelor de tip cantitativ, structural, contextual cuprinse în enunțuri matematice
c) Utilizarea corectă a algoritmilor matematici și a raționamentelor în rezolvarea de probleme cu diferite grade de dificultate
d) Exprimarea și redactarea corectă și într-o manieră coerentă, în limbaj formal sau în limbaj cotidian, a rezolvării sau a strategiilor de rezolvare a unei probleme
e) Analiza de situații-problemă și determinarea ipotezelor necesare pentru a obține o concluzie
f) Generalizarea unor proprietăți prin modificarea contextului inițial de definire a problemei sau prin generalizarea algoritmilor.
În plus, vor fi urmărite competențe specifice ale programei școlare.
3. Teme reținute
Funcții:
- generalități (a IX-a, a X-a);
- funcții particulare (funcția de gradul 1, funcția de gradul 2, funcția radical, funcția exponențială, funcția logaritm);
- aplicații ale derivatelor (profil real);
- calcul integral (profil real).
Combinatorică
- permutări, aranjamente, combinări;
- binomul lui Newton.
Geometrie analitică în plan
- reper cartezian, dreapta;
- distanța de la un punct la o dreaptă (profilul real);
- cercul (profilul real).
Numere complexe
- forma algebrică - interpretare geometrică;
- forma trigonometrică;
- operații - adunare, scădere, înmulțire, împărțire, putere, rădăcină de ordinul n;
- ecuații binome.
Șiruri
- definiție, șir crescător/descrescător, șiruri limitate;
- șiruri particulare (șiruri aritmetice, șiruri geometrice);
- limita unui șir, șiruri convergente (profilul real).
NOTĂ:
Nu va fi necesar ca totalitatea temelor să fie predate în limba franceză, dar se va urmări ca elevii să dispună de un lexic suficient pentru rezolvarea exercițiilor.
4. Structura examenului
Pe fiecare bilet vor fi câte două exerciții, unul provenit din temele combinatorică, geometrie analitică în plan sau numere complexe și celălalt din temele șiruri sau funcții.
1. Tipuri de clase
Examenul oral la fizică se adresează următoarelor tipuri de clase din liceele care fac parte din Proiectul "De la învățământul bilingv către filierele francofone":
a) clasă bilingvă filiera teoretică, profil umanist;
b) clasă bilingvă filiera teoretică, profil real;
c) clasă bilingvă filiera tehnologică.
2. Competențe de evaluat și teme reținute:
Fiecare dintre temele studiate va putea fi abordată din mai multe perspective - experimental, istoric etc.
Cunoștințele cerute pe planul disciplinar pentru lucrarea orală nu sunt diferite de cele cerute pentru lucrarea scrisă.
3. Structura examenului
Un bilet conținând 3 întrebări este tras la sorți de către candidat. O întrebare este de ordin teoretic, celelalte două sunt de ordin practic.
1. Tipuri de clase
Examenul oral la chimie se adresează următoarelor tipuri de clase, care fac parte din Proiectul "De la învățământul bilingv către filierele francofone":
a) clasă bilingvă filiera teoretică, profil real;
b) clasă bilingvă filiera tehnologică;
c) clasă bilingvă filiera teoretică, profil umanist (pentru acest profil, un asterisc va preceda părțile din programă care îi sunt destinate).
2. Competențe de evaluat și teme reținute:
3. Structura examenului
Un bilet este tras la sorți de către candidat. Subiectul abordează o temă din viața cotidiană sau tratează probleme actuale (aspecte transdisciplinare).
Se pleacă de la un text de 10 rânduri la o pagină cu ilustrații, extras din reviste de popularizare științifică (Science et Vie, La Recherche, Sciences et avenir, Pour la Science etc.), de pe internet. Aceste texte sunt în acord cu temele alese și cu noțiunile abordate în programa bacalaureatului român.
Partea 1: I se cere candidatului să stabilească problematica abordată în text și să o prezinte oral juriului.
Partea 2: Un ansamblu de întrebări scurte, referitoare la fenomene prezentate în text, care solicită descrierea unor aspecte calitative și scrierea reacțiilor chimice, urmate de un calcul simplu; întrebările sunt legate de aspecte din viața cotidiană și de evoluția ideilor științifice. Scopul este de a-i face pe elevi să vorbească despre problematica abordată în text, prin răspunsurile prezentate la diferite întrebări.
Partea 3: O problemă clasică de chimie, apropiată de exercițiile tratate în manuale, asemănătoare cu cele existente în probele scrise ale bacalaureatului românesc. Ea poate lipsi dacă subiectul nu se pretează la așa ceva.
1. Tipuri de clase
Examenul oral la biologie se adresează următorului tip de clasă, care face parte din Proiectul ●De la învățământul bilingv către filierele francofone●:
- clasă bilingvă filiera teoretică, profil real (specialitate matematică-informatică, științele naturii).
2. Teme reținute
Au fost reținute 8 teme din programele de clasele a XI-a și a XII-a.
Au fost reținute 9 teme din programele de clasele a IX-a și a X-a.
3. Structura examenului
Fiecare subiect va îndeplini următoarele criterii:
- va conține unul până la 3 documente (fotografii, scheme, grafice simple, texte științifice simple);
- va conține două sau 3 întrebări:
- o întrebare va solicita competențele de redare organizată a cunoștințelor. Această întrebare va pune în valoare competențele generale 1 și 2 ale programelor, adică ●a se informa asupra lumii vii●, ●explorarea sistemelor biologice●.
- una sau două întrebări vor solicita competențe legate de elemente ale unui demers științific (a adopta un demers explicativ prin referire la cunoștințe, integrând date noi). Această întrebare va permite punerea în valoare a competențelor generale 3 și 4 ale programelor, adică ●a utiliza și a construi modele analogice pentru a demonstra principii●, ●a transfera și a integra cunoștințe și metode în contexte noi●.
1. Tipuri de clase
Examenul oral la istorie îi privește în special pe elevii din clasa a XII-a profil umanist (două ore/săptămână). Pentru elevii de la profilul real care vor alege istoria ca probă de bacalaureat, structura subiectului va fi păstrată, iar competențele evaluate vor fi adaptate la programa lor (o oră/săptămână).
2. Teme reținute:
Tema B. Oamenii, societatea și lumea ideilor
2. Viziuni asupra modernizării în Europa secolelor XIX și XX; curente și politici culturale; identități naționale și identitate europeană
3. Secolul XX între democrație și totalitarism. Ideologii și practici politice în România și în Europa
4. Constituțiile din România
Tema C. Statul și politica
4. România postbelică. Stalinism, național-comunism și disidența anticomunistă
Tema D. Relațiile internaționale
2. România și concertul european: de la ●criza orientală● la marile alianțe ale secolului XX
3. România în perioada Războiului Rece
3. Competențe de evaluat:
4. Structura examenului
Pe fiecare bilet va fi un singur subiect, compus fie din două texte, fie dintr-un text și o hartă foarte clară sau un text și o caricatură (ori altă imagine în alb-negru ușor de fotocopiat și foarte clar lizibilă).
Consemnele formulate în 4 sau 5 itemi pun în valoare capacitatea candidatului de a degaja o problematică, de a înțelege și de a explica fenomenele și procesele istorice, de a înfățișa cunoștințele și de a le exprima în limba franceză.
Subiectele precizează profilul clasei, tema, competențele înscrise în programa românească și consemnele de lucru pentru candidat.
1. Tipuri de clase
În cadrul examenului de bacalaureat, mențiunea bilingv-franceză, geografia (România - Europa - Uniunea Europeană. Probleme fundamentale) are un statut de disciplină opțională. Examenul oral la geografie se adresează următoarelor tipuri de clase din liceele care fac parte din proiectul bilingv ●De la învățământul bilingv către filierele francofone●:
- clasă bilingvă filiera teoretică, profil umanist;
- clasă bilingvă filiera teoretică, profil real;
- clasă bilingvă filiera tehnologică.
2. Competențe de evaluat:
a) Competențe disciplinare generale:
1. Utilizarea adecvată a termenilor și a limbajelor specifice, pentru explicarea elementelor și faptelor din mediul geografic
2. Raportarea elementelor semnificative din societate, știință și tehnologie la mediul înconjurător ca întreg și explicarea relațiilor specifice dintre acestea
3. Capacitatea de a identifica, pe reprezentări grafice, cartografice și imagistice, elemente și fenomene din natură și societate
4. Capacitatea de a construi un plan demonstrativ în condițiile analizei termenilor/surselor de informare, pe fondul achizițiilor dobândite
b) Competențe lingvistice:
1. Receptarea mesajelor transmise oral în diferite situații de comunicare
1.1. Desprinderea sensului global al unui mesaj/text
1.2. Selectarea unor informații relevante din fragmente de texte, tabele, pentru a îndeplini o sarcină de lucru
2. Producerea de mesaje orale adecvate unor contexte variate de comunicare
2.1. Oferirea și solicitarea de informații și instrucțiuni pentru îndeplinirea unei sarcini de lucru
2.2. Argumentarea într-o manieră eficientă, convingătoare
3. Teme reținute și competențe evaluate
A. Europa și România - elemente geografice de bază
B. România și Uniunea Europeană
C. Europa și Uniunea Europeana în lumea contemporană
4. Structura examenului
Proba orală va consta în rezolvarea unui subiect, formulat sub formă de întrebare, parțial problematizată.
Subiectul va fi însoțit de documente geografice specifice, în număr de maximum 3: hărți tematice, scurte texte geografice, imagini, date statistice, grafice etc., a căror rezolvare permite evaluarea atât a competențelor de specialitate (construirea unui plan demonstrativ, asocierea analizei documentare cu propriile cunoștințe dobândite etc.), cât și a celor lingvistice.
Ansamblul documentar este urmat de:
- 3 întrebări puse candidatului în scopul structurării planului său demonstrativ, expunerii;
- 2-3 alte întrebări care pot fi puse de examinatori în timpul celor 10 minute de evaluare prin dialog.
Subiectul va fi ales de candidat prin tragere la sorți din întregul număr de variante înscrise în programa disciplinei alese.
1. Tipuri de clase
Examenul oral la economie se adresează următoarelor tipuri de clase, care fac parte din Proiectul "De la învățământul bilingv către filierele francofone":
a) clasă bilingvă filiera teoretică, profil real;
b) clasă bilingvă filiera tehnologică;
c) clasă bilingvă filiera teoretică, profil umanist.
2. Competențe de evaluat
1. Utilizarea conceptelor specifice științelor sociale pentru organizarea demersurilor de cunoaștere și explicare a unor fapte, evenimente, procese din viața reală
1.1. Identificarea și caracterizarea rolului de consumator pe care îl îndeplinește orice persoană
1.2. Recunoașterea caracteristicilor generale ale pieței în diferite forme concrete de manifestare a acesteia
2. Aplicarea cunoștințelor specifice științelor sociale în rezolvarea unor situații-problemă, precum și în analiza posibilităților personale de dezvoltare
2.1. Analiza eficienței utilizării factorilor de producție
2.2. Compararea unor fenomene și procese specifice dinamicii economice
3. Manifestarea unui comportament social activ și responsabil, adecvat unei lumi în schimbare
3.1. Identificarea tendințelor de integrare și globalizare, specifice dinamicii economice actuale
4. Participarea la luarea deciziilor și la rezolvarea problemelor comunității
4.1. Interpretarea rezultatelor evaluării unor fenomene economice din perspectivă micro- și macroeconomică sau individuală și socială
3. Teme reținute (conform programei analitice de economie):
Consumatorul
Nevoi și resurse
Consumatorul; costul de oportunitate; utilitatea economică
Producătorul/întreprinzătorul
Factorii de producție și combinarea acestora
Costurile
Productivitatea
Profitul
Piața - întâlnire a operatorilor economici
Relația cerere-ofertă-preț în economia de piață
Economia deschisă
Uniunea Europeană - mecanisme de integrare economică
4. Structura examenului
Proba orală va consta în 2 itemi a căror rezolvare permite evaluarea atât a competențelor de specialitate, cât și a celor lingvistice.
Varianta 1
Item 1. Analiza unui text de aproximativ 10 rânduri pe baza a 3 întrebări:
● Întrebarea 1: Identificarea în text a două concepte economice
● Întrebarea 2: Explicitarea conceptelor economice identificate la întrebarea 1
● Întrebarea 3: Corelarea celor două concepte cu un al treilea concept și justificarea alegerii făcute, explicând relația dintre ele
Competențe (în conformitate cu programa de bacalaureat)
j) Caracterizarea comportamentelor, a fenomenelor și a proceselor economice
k) Analiza legăturilor dintre comportamente, fenomene și diferitele procese economice
Item 2. Rezolvarea unei probleme pornind de la 3 întrebări:
● Întrebarea 1: Un calcul simplu
● Întrebarea 2: Un calcul complementar sau realizarea unui grafic ca bază pentru o scurtă analiză
● Întrebarea 3: Compararea rezultatelor care să permită interpretarea unui comportament
Competențe (în conformitate cu programa de bacalaureat)
l) Analiza comportamentului economic al consumatorului sau al producătorului în perspectiva raportului eforturi-efecte (cheltuieli-rezultate)
m) Analiza situațiilor și a problemelor economice formulate într-un limbaj natural, numeric sau grafic
n) Rezolvarea unei probleme cu conținut economic
o) Evaluarea în termeni cantitativi și calitativi a unei decizii economice
Varianta 2
Item 1. Realizarea unei analize simple:
● Întrebarea 1: Corelarea a două concepte economice date
● Întrebarea 2: Explicarea modului în care ele se influențează reciproc
● Întrebarea 3: Construirea unui exemplu, în cifre sau nu, care să ilustreze influența unui concept asupra celuilalt
Competențe utilizate (în conformitate cu programa de bacalaureat)
p) Analiza situațiilor și a problemelor economice formulate într-un limbaj natural, numeric sau grafic
q) Analizarea legăturilor dintre comportamente, fenomene și diferitele procese economice
Item 2. Rezolvarea unei probleme cu 3 cerințe:
● Întrebarea 1: Un calcul simplu
● Întrebarea 2: Un calcul complementar sau realizarea unui grafic ca bază pentru o analiză
● Întrebarea 3: O comparație a rezultatelor care să permită interpretarea unui comportament
Competențe utilizate (în conformitate cu programa de bacalaureat)
r) Analiza comportamentului economic al consumatorului sau al producătorului în perspectiva raportului eforturi-efecte (cheltuieli-rezultate)
s) Analiza situațiilor și a problemelor economice formulate într-un limbaj natural, numeric sau grafic
t) Rezolvarea unei probleme cu conținut economic
u) Analiza legăturilor dintre comportamente, fenomene și diferite procese economice
1. Tipuri de clase
Proba orală la disciplina Informatică, pentru obținerea mențiunii speciale "secție bilingvă francofonă" la examenul de bacalaureat, se adresează următorului tip de clasă, care face parte din Proiectul "De la învățământul bilingv către filierele francofone":
- clasă bilingvă filiera teoretică, profil real, specializarea Matematică-Informatică.
2. Competențe de evaluat:
1. Utilizarea corectă a terminologiei în limba franceză, specifice informaticii, în diferitele sale contexte de aplicare
2. Identificarea și utilizarea tipurilor de date predefinite sau proprii, specifice unui limbaj de programare
3. Identificarea și utilizarea operatorilor predefiniți elementari
4. Identificarea și utilizarea subprogramelor predefinite elementare
5. Identificarea și utilizarea regulilor sintactice specifice limbajului de programare studiat
6. Organizarea datelor ce intervin în rezolvarea unei probleme utilizând structuri de date adecvate
7. Organizarea etapelor de prelucrare ce formează un algoritm utilizând structuri de control adecvate
8. Reprezentarea algoritmilor prin intermediul programelor pseudocod și a programelor scrise într-un limbaj de programare (Pascal sau C++, la alegere)
9. Analiza rezolvării unei probleme prin urmărirea evoluției valorilor variabilelor care sunt prelucrate de către algoritmul corespunzător
10. Construirea de algoritmi echivalenți cu un algoritm dat
În plus, vor fi urmărite competențele specifice ale programei școlare.
3. Teme reținute:
1. Algoritmi:
1.1. Noțiunea de algoritm, caracteristici ale unui algoritm
1.2. Date, variabile, expresii, operații
1.3. Structuri de bază (liniară, alternativă și repetitivă)
1.4. Descrierea unui algoritm (programe în pseudocod)
2. Elementele de bază ale unui limbaj de programare (Pascal sau C++, la alegere):
2.1. Vocabularul limbajului
2.2. Constante. Identificatori
2.3. Noțiunea de tip de dată. Operatori aritmetici, logici, relaționali
2.4. Definirea tipurilor de date
2.5. Variabile. Declararea variabilelor
2.6. Definirea constantelor
2.7. Structura programelor. Comentarii
2.8. Expresii. Instrucțiunea de atribuire
2.9. Citirea și scrierea datelor
2.10. Structuri de control (instrucțiunea compusă, structurile alternative și repetitive)
3. Subprograme predefinite
3.1. Mecanisme de transfer prin intermediul parametrilor
3.2. Proceduri și funcții matematice predefinite
4. Tipuri structurate de date:
4.1. Tablouri unidimensionale
5. Algoritmi elementari:
5.1. Probleme care operează asupra cifrelor unui număr
5.2. Divizibilitate. Numere prime. Algoritmul lui Euclid
5.3. Șirul lui Fibonacci. Calculul unor sume de termen general dat
5.4. Determinarea elementului minim/maxim al unei mulțimi de valori
5.5. Metode de ordonare (metoda bulelor, inserției, selecției, numărării)
5.6. Metode de căutare (secvențială, binară)
5.7. Interclasare
NOTĂ:
Nu este necesar ca totalitatea temelor să fie studiate în limba franceză, ci se va avea în vedere ca elevii să dispună de un lexic suficient pentru rezolvarea și prezentarea în cadrul probei orale.
4. Structura examenului
Fiecare bilet va conține 2 itemi:
I. Primul item constă în prezentarea unui algoritm scris în pseudocod și a 3 cerințe cu privire la acesta, după cum urmează:
a) prima cerință furnizează un set de date de intrare pentru algoritm, iar elevul trebuie să determine datele de ieșire, argumentând răspunsul său;
b) a doua cerință furnizează un set de date de ieșire pentru algoritm, iar elevul trebuie să determine datele de intrare, argumentând răspunsul său;
c) a treia cerință solicită elevilor să modifice algoritmul dat în unul echivalent, după anumite reguli specificate în enunț.
II. Al doilea item constă în enunțul unei probleme a cărei rezolvare presupune elaborarea de către elev a unui algoritm sub forma unui program complet, redactat în limbaj de programare (C++ sau Pascal, la alegere). Elevul trebuie să fie capabil să explice modul de funcționare a algoritmului conceput de el.
GRILA DE EVALUARE PENTRU MODULUL DE ÎNVĂȚĂMÂNT PLURIDISCIPLINAR
I. Control continuu: maximum 20 de puncte
Cercetare documentară: maximum 10 puncte
Calitatea cercetării documentare, consistența acesteia, calitatea tratării subiectului și a exploatării documentelor
Ținerea unui carnet de bord: maximum 10 puncte
Notarea sistematică în timpul cursurilor consacrate modulului respectiv
Raport al cercetărilor documentare
II. Produsul final: maximum 20 de puncte
Pertinența produsului final, inventivitate, adecvare între forma aleasă și subiectul tratat: maximum 10 puncte
Nota sintetică: maximum 10 puncte
Coerența în construcția notei, calitatea expresiei scrise: 10 puncte
III. Prezentare și susținere: maximum 50 de puncte
Coerență/pertinență a prezentării, respectarea unui plan, enunțul clar al unei problematici: maximum 10 puncte
Reactivitate la întrebări: maximum 20 de puncte
Capacitate de confirmare, nuanțare și precizare a ideilor: maximum 10 puncte
Capacitate de a reacționa la argumentele celuilalt pentru a-și apăra poziția: maximum 10 puncte
Nivel de franceză (vocabular/sintaxă): maximum 20 de puncte
Bogăția și pertinența lexicului: maximum 7 puncte
Corectarea morfosintaxei: maximum 8 puncte
Stăpânirea sistemului fonologic (pronunție și intonație clare): maximum 5 puncte
IV. Prezența candidatului la examen: 10 puncte
Se acordă 10 puncte din oficiu fiecărui candidat prezent în fața juriului.
TOTAL: 100 puncte
PROBA ORALĂ DE DNL - BAREM DE NOTARE
Se acordă maximum 60 de puncte pentru abilități în sfera disciplinei:
Se acordă maximum 30 de puncte pentru calitatea limbii.
Pronunție, vocabular, morfosintaxă
Se acordă 10 puncte din oficiu.
______________
Sursă: legislatie.just.ro (Monitorul Oficial). Textul afișat este forma consolidată curentă.
Folosim cookie-uri pentru analiza traficului. Vezi Politica de confidențialitate pentru detalii.