Institutul are ca scopuri:
a) administrarea și analizarea, de o manieră riguroasă și științifică, a memoriei regimului comunist din România, precum și a consecințelor acestuia, în directă colaborare cu celelalte instituții ale statului, în spiritul valorilor constituționale ale democrației, statului de drept și pluralismului;
b) sprijinirea constituirii unor mecanisme educaționale și de informare destinate să promoveze, la nivel public, național și internațional, memoria perioadei comuniste din istoria României și de încurajare a dezvoltării unei culturi a libertății, democrației și a statului de drept, prin omagierea victimelor dictaturii comuniste din România și analiza mecanismelor statului totalitar;
c) dezvoltarea și încurajarea cercetării științifice și studiul avansat în domeniul istoriei comunismului, prin metode critice și comparative și în concordanță cu standardele internaționale;
d) culegerea, arhivarea și publicarea documentelor referitoare la exilul românesc din perioada 1940-1989.
e) investigarea științifică și identificarea crimelor, abuzurilor și încălcărilor drepturilor omului pe întreaga durată a regimului comunist în România, precum și sesizarea organelor în drept în acele cazuri în care sunt depistate situații de încălcare a legii.
Lit. e) a art. 2 a fost introdusă de pct. 2 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 768 din 25 iulie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 8 august 2012.
f) colaborarea cu alte instituții abilitate în vederea organizării de activități muzeale sau expoziționale atât la nivel național, cât și la nivel internațional, precum și sprijinirea unei rețele naționale a memorialelor rezistenței și luptei anticomuniste;
g) constituirea și gestionarea bazelor naționale de date privind: bibliografia despre comunismul românesc, monumentele și spațiile memoriale, luptătorii anticomuniști și victimele comunismului.
(1) Pentru realizarea scopurilor prevăzute la art. 2, Institutul îndeplinește următoarele atribuții principale:
a) analizează natura, scopul și efectele regimului totalitar din România în perioada 1945-1989, dar și memoria acestui regim în exilul românesc și în perioada postcomunistă;
b) adună date, documente și mărturii cu privire la toate acțiunile care au lezat drepturile și libertățile omului în anii regimului comunist și pe baza acestora sesizează organele de cercetare penală, indiferent de timpul și de circumstanțele în care acestea s-au petrecut;
Lit. b) a alin. (1) al art. 3 a fost modificată de pct. 3 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 768 din 25 iulie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 8 august 2012.
c) evidențiază sursele intelectuale ale doctrinei comuniste, genealogia formării gândirii și practicilor totalitare, structurilor Partidului Comunist Român înainte și după anul 1945, definiția instituțională a fostei Securități, precum și mecanismele sistemului represiv din România;
d) examinează modul de organizare și funcționare a tuturor instituțiilor responsabile pentru instalarea și perpetuarea regimului comunist;
e) identifică retorica și propaganda ideologiei comuniste în domenii de impact public precum cinematografia, televiziunea, artele plastice, muzica și în alte domenii;
g) studiază influența și efectul ideologiei comuniste asupra politicilor de urbanism în perioada 1945-1989, în domeniile educației, arhitecturii, patrimoniului și artelor vizuale;
h) analizează impactul pe termen scurt și lung al politicilor economice, ecologice și sociale inițiate de regimul comunist;
i) identifică rețeaua ideologică și colaborările la nivel internațional promovate de Partidul Comunist Român și responsabilii pentru ideologia și propaganda statului totalitar;
j) analizează comparativ, în lumina istoriei comunismului internațional, datele privind cenzura ideologică exercitată în perioada 1945-1989 asupra domeniilor armatei, culturii și religiei;
k) aduce la cunoștința opiniei publice actele de violență, abuzurile și crimele săvârșite din comanda directă a Partidului Comunist Român;
l) organizează expoziții memoriale, lansări de carte, dezbateri privind situarea memoriei comunismului în geografia simbolică a culturii române;
m) amenajează, în colaborare cu alte instituții publice și private, în țară și în străinătate, spații memoriale temporare sau permanente, căutând să facă mai bine cunoscută harta universului concentraționar comunist din România;
Lit. m) a alin. (1) al art. 3 a fost modificată de pct. 3 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 768 din 25 iulie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 8 august 2012.
n) efectuează studii și cercetări, în țară și în străinătate, pentru aprofundarea cunoașterii regimului comunist și a fenomenului exilului românesc;
Lit. n) a alin. (1) al art. 3 a fost modificată de pct. 3 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 768 din 25 iulie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 8 august 2012.
o) achiziționează sau primește ca donații orice tip de mărturie materială, publicație ori document referitoare la istoria comunismului în România și la cea a fostului exil românesc;
p) identifică, aduce în țară și conservă documentele fostului exil, în original sau copie, pe orice suport, răspândite în diferite țări ale lumii;
q) finanțează editarea și reeditarea, tipărirea și publicarea de memorii, cărți, studii, articole, corespondență, memorie fotografică și video, colecții de documente, albume fotografice;
Lit. q) a alin. (1) al art. 3 a fost modificată de pct. 3 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 768 din 25 iulie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 8 august 2012.
r) organizează reuniuni și colocvii consacrate exilului și reprezintă cercetarea românească în acest domeniu la întâlnirile științifice naționale și internaționale;
s) constituie un depozit cuprinzând toate publicațiile, cărțile, colecțiile de reviste, ziare, manifeste și alte înscrisuri ale fostului exil din perioada 1940-1989;
ș) constituie un punct de referință și de comunicare cu persoanele din fostul exil care au continuat să rămână în afara granițelor țării;
t) sprijină material, în limita sumelor alocate prin buget, acele instituții ale fostului exil care trebuie să rămână în străinătate, ca prezențe active românești în țările respective.
ț) aduce la cunoștința opiniei publice, prin activități specifice, rolul activiștilor de partid, militarilor, angajaților civili și magistraților care au lucrat în cadrul aparatului represiv de partid și de stat;
u) identifică abuzurile și crimele săvârșite, ordonate sau inspirate de către persoanele care au ocupat funcțiile prevăzute la lit. ț).
Lit. u) a alin. (1) al art. 3 a fost introdusă de pct. 4 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 768 din 25 iulie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 8 august 2012.
(2) În vederea îndeplinirii atribuțiilor care îi revin potrivit alin. (1), Institutul se poate adresa Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, precum și altor autorități în vederea obținerii de informații, documente sau acte în legătură cu domeniul său de activitate, în condițiile legii.
În vederea îndeplinirii misiunii sale de administrare a memoriei regimului comunist din România, Institutul sprijină desfășurarea următoarelor activități:
a) susținerea demersurilor științifice de cercetare a tuturor surselor edite și inedite, cărți, ziare, manuscrise, jurnale, documente de arhivă și altele, legate de geneza și proliferarea ideologiei comuniste în spațiul românesc;
b) conceperea și realizarea unor instrumente de lucru de autor și colective, lucrări de sinteză, enciclopedii, dicționare tematice, monografii, bibliografii, manuale și altele, necesare în contextul local și internațional;
b^1) realizarea de studii, analize, cercetări, proiecte și programe în exercitarea atribuțiilor instituționale, în parteneriat cu instituții publice, organizații neguvernamentale, asociații profesionale, precum și cu persoane fizice din țară și din străinătate;
Lit. b^1) a art. 4 a fost introdusă de pct. 5 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 768 din 25 iulie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 8 august 2012.
c) valorificarea rezultatelor cercetării prin publicarea de lucrări științifice, reviste, broșuri și colecții de carte, a unor portaluri electronice, manuale, dar și a altor lucrări în domeniu, în limba română și în principalele limbi de circulație internațională, difuzate în format tipărit și/sau digital;
d) inițierea, stabilirea, dezvoltarea și susținerea de raporturi de colaborare și cooperare cu alte unități sau departamente ale Guvernului României, ale Parlamentului României, ale Administrației Prezidențiale, Academiei Române, Arhivelor Naționale, cu universități acreditate din România și de peste hotare, asociații profesionale, precum și cu alte universități, institute și centre de cercetare, locale și internaționale, care au un obiect de studiu de interes comun;
e) constituirea prin achiziții proprii, schimburi și donații a unei biblioteci privind istoria și memoria comunismului românesc și internațional, precum și a exilului românesc;
f) organizarea de seminare, congrese, colocvii, mese rotunde, școli de vară, conferințe și dezbateri, naționale și internaționale;
g) acordarea de burse sub denumiri care onorează lupta și disidența anticomuniste, precum și exilul românesc, cu scopul stimulării cercetării în domeniul istoriei comunismului la nivelul învățământului universitar;
h) oferirea de consultanță și expertiză la solicitarea unor structuri publice sau private, în domeniile care țin de competența Institutului;
i) realizarea unui raport anual conținând principalele rezultate ale activităților Institutului.
(1) Stabilirea obiectivelor generale ale Institutului și analizarea rezultatelor obținute se realizează de un Consiliu științific, din care fac parte câte un reprezentant al Arhivelor Naționale, Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Institutului Național pentru Studiul Totalitarismului, Asociației Foștilor Deținuți Politici din România, precum și personalități ale lumii academice și civice.
(2) Consiliul științific se întrunește de câte ori este necesar și funcționează după principiul egalității membrilor săi. Consiliul științific este întrunit legal în prezența majorității membrilor săi. Deciziile Consiliului științific se iau cu votul majorității membrilor prezenți la întrunire.
(3) Din Consiliul științific fac parte 17 membri, numiți prin decizie a prim-ministrului, la propunerea președintelui Consiliului științific.
(4) Din Consiliul științific fac parte 14 membri, numiți prin decizie a primului-ministru, la propunerea președintelui Consiliului științific.
(5) Președintele Consiliului științific asigură promovarea programelor Institutului și monitorizează activitatea de dezvoltare și cercetare științifică a acestuia, pe plan intern și internațional.
(6) Președintele și membrii Consiliului științific nu sunt remunerați.
(7) Pe durata desfășurării întrunirii Consiliului științific, cheltuielile de cazare, masă și transport pot fi acoperite din bugetul Institutului.
(1) Institutul este condus de un președinte executiv, numit și eliberat din funcție prin decizie a prim-ministrului, pe o perioadă de 5 ani, cu posibilitatea reînnoirii o singură dată a mandatului.
(1^1) Președintele executiv este încadrat și salarizat la nivelul funcției asimilate cu funcția de demnitate publică de conducător al instituțiilor din subordinea Guvernului.
Alin. (1^1) al art. 5 a fost introdus de pct. 9 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 768 din 25 iulie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 8 august 2012.
(2) Președintele executiv este ordonator terțiar de credite și reprezintă Institutul în raporturile cu terțe persoane fizice și juridice. În exercitarea atribuțiilor sale, președintele executiv emite decizii și ordine.
(2^1) Președintele executiv adoptă prin ordin normativele de cheltuieli pentru activități specifice ale Institutului, cu încadrarea în alocațiile bugetare aprobate și cu respectarea prevederilor legale aplicabile. Acestea se supun aprobării ordonatorului principal de credite.
Alin. (2^1) al art. 5 a fost introdus de pct. 10 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 768 din 25 iulie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 8 august 2012.
(3) În activitatea sa, președintele executiv este ajutat de un vicepreședinte și de un Comitet director format din persoanele care ocupă funcții de conducere în cadrul Institutului.
(3^1) Vicepreședintele este numit și eliberat din funcție prin decizie a prim-ministrului. Vicepreședintele coordonează activitatea din cadrul Institutului referitoare la exilul românesc.
(4) Membrii Comitetului director sunt numiți și revocați prin ordin al președintelui executiv, la propunerea președintelui Consiliului științific.
(5) Președintele executiv poate delega, în condițiile legii, o parte din atribuțiile sale vicepreședintelui sau unuia dintre membrii Comitetului director, în această ordine.
Alin. (6) al art. 5 a fost abrogat de pct. 12 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 768 din 25 iulie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 8 august 2012.
(1) Institutul se finanțează integral de la bugetul de stat, prin bugetul Secretariatului General al Guvernului.
(2) Numărul maxim de posturi al Institutului este de 36, cu încadrarea în alocațiile bugetare aprobate*).
(3) Structura posturilor pe compartimente, statul de funcții și structura de personal se aprobă prin ordin al președintelui executiv.
(4) Atribuțiile, sarcinile și răspunderile personalului încadrat în Institut se stabilesc prin fișa postului.
(5) Personalul care funcționează în cadrul Institutului este angajat cu contract individual de muncă și este salarizat potrivit reglementărilor legale aplicabile personalului contractual din sectorul bugetar.
(6) În cadrul Institutului poate fi delegat, în condițiile legii, personal specializat din Ministerul Public și Ministerul Administrației și Internelor.
Alin. (6) al art. 7 a fost modificat de pct. 13 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 768 din 25 iulie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 8 august 2012.