LEGE nr. 66 din 21 aprilie 1997

(1) Salariații Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare încadrați în funcții de execuție de specialitate specifice sau, după caz, în alte funcții de execuție, care coordonează activitatea unor departamente, direcții, servicii sau alte compartimente, au salarii de baza corespunzătoare funcției de execuție în care sunt încadrați, la care se adauga o indemnizație de conducere, prevăzută în anexa nr. 3, care face parte din salariul de baza și se acordă diferențiat în raport cu răspunderea funcției de conducere îndeplinite.

(2) Ponderea funcțiilor de conducere nu poate depăși 20% din totalul posturilor prevăzute în statul de funcții.

(1) Pentru rezultatele deosebite obținute în activitatea desfășurată, salariații Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare pot primi un salariu de merit lunar, de până la 15% din salariul de baza, și care face parte din acesta.

(2) Salariații care beneficiază de salariu de merit se stabilesc, prin hotărâre, de către Comisia Naționala a Valorilor Mobiliare, o dată pe an, de regula după adoptarea bugetului de stat. Pentru personalul nou-angajat, salariul de merit se poate acorda după o perioadă de 6 luni de la angajare.

(3) Salariul de merit poate fi acordat pentru cel mult 15% din numărul total de posturi prevăzut în statul de funcții, din care cel puțin două treimi vor fi utilizate pentru funcțiile de execuție.

(1) Trecerea în gradatia imediat superioară sau majorarea salariului, în cazul în care acesta este prevăzut între limite, precum și stabilirea indemnizațiilor de conducere se fac o dată pe an, de regula după adoptarea bugetului de stat, cu aprobarea Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare.

(2) La trecerea în gradatia imediat superioară sau la majorarea salariului se tine seama de calitățile personale, concretizate prin rezultatele obținute în activitatea profesională, notate cu calificativul "foarte bine" sau "bine" în anul precedent.

(3) Vechimea minima necesară pentru trecerea în gradatia imediat superioară este de 2 ani. În mod excepțional, vechimea minima poate fi redusă la 6 luni.

(1) Angajarea pe un post vacant, precum și avansarea în funcție, în grade sau trepte profesionale, a personalului de execuție, altul decît cel de specialitate specific, se fac prin concurs sau examen, în condițiile legii, în raport cu competența profesională și cu rezultatele obținute în activitate. Salariul de baza ce se acordă la angajare sau, după caz, la avansare, este cel prevăzut la gradatia 1 a funcției, gradului sau treptei profesionale în care se face încadrarea.

(2) Vechimea minima în grad sau treapta profesională pentru avansarea în gradul sau treapta imediat superioară este de cel puțin 2 ani. Fac excepție de la aceasta prevedere persoanele încadrate în funcțiile prevăzute cu salariul de debutant.

(3) Persoanele încadrate cu salariul de debutant vor fi salarizate astfel până la expirarea perioadei de proba. Avansarea în gradul sau treapta profesională imediat superioară se face pe bază de examen. În cazul nepromovării examenului, perioada de proba se poate prelungi o singură dată cu 3 luni.

(4) În mod excepțional, prin hotărâre a Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare se poate aproba prezentarea la concurs sau la examen a salariaților care au demonstrat competența profesională, dar nu îndeplinesc condiția de vechime minima prevăzută la alin. (2).

(5) Salariații care trec din funcții cu salarii fixe sau între limite, pe funcții la care salariile sunt stabilite pe gradatii, se încadrează, prin numire, la gradatia care să le asigure un salariu de baza apropiat de cel avut. În aceleași condiții se încadrează și salariații care trec din funcții cu salarii fixe pe funcții cu salarii între limite.

(1) Persoanele salarizate potrivit prezentei legi beneficiază, la funcția de baza, de un spor de vechime în munca de până la 25% calculat la salariul de baza, corespunzător timpului efectiv lucrat în program normal de lucru, astfel:

(2) Sporul de vechime în munca se plătește cu începere de la data de întâi a lunii următoare aceleia în care s-a împlinit vechimea în munca.

(3) Pensionării pentru limita de vârsta, care se reangajeaza în munca, potrivit legii, beneficiază de sporul de vechime corespunzător vechimii în munca dobîndite după data pensionării.

(1) Orele prestate peste durata normală a timpului de lucru de către personalul încadrat în funcții de execuție se compensează cu timp liber corespunzător, în condițiile stabilite de Comisia Naționala a Valorilor Mobiliare. Dacă munca prestată nu a putut fi compensata cu timp liber corespunzător, orele suplimentare se plătesc cu un spor calculat la salariul de baza, astfel:

a) 50% din salariul de baza pentru primele doua ore de depasire a duratei normale a zilei de lucru;

b) 100% din salariul de baza pentru orele următoare; cu spor de 100% se plătesc și orele lucrate în zilele de repaus săptămînal sau în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările legale în vigoare, nu se lucrează.

(2) Munca peste durata normală a timpului de lucru poate fi prestată și sporurile prevăzute la alin. (1) se pot plati numai dacă efectuarea orelor suplimentare a fost dispusă de conducătorul compartimentului sau al sectorului de activitate, fără a depăși 120 de ore anual. În cazuri cu totul deosebite se poate aproba efectuarea orelor suplimentare peste acest plafon, dar nu mai mult de 360 de ore anual.

(1) Salariații care lucrează în condiții grele de muncă, în atelierele tipografice și de multiplicare, primesc un spor de până la 15% din salariul de baza, corespunzător timpului lucrat în aceste condiții. Locurile de muncă, categoriile de personal, precum și cuantumul sporului se aproba de Comisia Naționala a Valorilor Mobiliare.

(2) Salariații care, potrivit programului de lucru, își desfășoară activitatea în timpul nopții, între orele 22,00 și 6,00, beneficiază, pentru orele lucrate în acest interval, de un spor de 25% din salariul de baza, dacă timpul astfel lucrat reprezintă cel puțin jumătate din programul normal de lucru.

(1) Pentru premierea individuală a personalului Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare se constituie un fond de premiere lunar, prin aplicarea unei cote de până la 2% asupra fondului de salarii prevăzut în bugetul de venituri și cheltuieli propriu, aprobat. Din acest fond pot fi acordate premii în cursul anului salariaților care au realizat sau au contribuit direct la obținerea unor rezultate în activitate, apreciate ca valoroase.

(2) În cazul în care se realizează economii la capitolul "Cheltuieli de personal", prevăzut în bugetul propriu de venituri și cheltuieli, Comisia Naționala a Valorilor Mobiliare poate acorda premii, în cursul anului, în limita a 2% din fondul de salarii prevăzut în bugetul de venituri și cheltuieli propriu, aprobat. Premiile individuale se aproba de Comisia Naționala a Valorilor Mobiliare.

(1) Pentru activitatea desfășurată, personalul salarizat potrivit prezentei legi beneficiază la sfârșitul anului calendaristic de un premiu anual de până la un salariu mediu lunar de baza, realizat în anul pentru care se face plata.

(2) Premiul anual poate fi redus sau anulat de Comisia Naționala a Valorilor Mobiliare în cazul celor care în cursul anului au desfășurat o activitate necorespunzătoare sau au avut abateri pentru care au fost sancționați disciplinar.

(1) Angajarea personalului prin cumul de funcții se face cu acordul Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare și al conducerii unității la care persoana în cauza are funcția de baza.

(2) Dacă o parte din programul funcției cumulate se suprapune celui de la funcția de baza în care este încadrat, se va asigura decalarea programului.

(1) Contestațiile în legătură cu acordarea gradatiilor, sporurilor, premiilor și a altor drepturi, care se stabilesc potrivit prevederilor prezentei legi, se soluționează de Comisia Naționala a Valorilor Mobiliare.

(2) Contestațiile vor fi depuse în termen de 5 zile de la data comunicării în scris a măsurii contestate.

(3) Soluționarea contestațiilor se face în termen de 30 de zile de la sesizare.

(4) Împotriva hotărârii pronunțate de Comisia Naționala a Valorilor Mobiliare se poate formula contestație la instanțele judecătorești competente.

(5) Contestațiile în legătură cu stabilirea salariilor, precum și cele privind modificarea unilaterala a salariilor prevăzute în contractul individual de muncă se soluționează de instanțele judecătorești competente.