LEGE nr. 81 din 9 mai 1997

(1) În exercitarea profesiunii, farmacistul trebuie să dovedească devotament, corectitudine, disponibilitate și respect față de persoana care i se adresează pentru procurarea medicamentelor necesare.

(2) În activitatea de preparare și de eliberare a medicamentelor, având deplina răspundere a acestora, farmacistul are drept de decizie.

(3) La absolvirea instituției de învățământ, farmacistul va depune următorul jurămînt:

(4) Profesiunea de farmacist este o profesiune liberala. Farmacistul nu este funcționar public.

(1) Profesiunea de farmacist poate fi exercitată de către cel care îndeplinește următoarele condiții:

a) este cetățean român, cu domiciliul în România;

b) este licențiat al unei instituții de învățământ universitar cu profil farmaceutic, în condițiile legii;

c) nu se găsește în vreunul dintre cazurile de nedemnitate prevăzute de prezenta lege;

d) este apt, din punct de vedere medical, pentru exercitarea profesiunii.

(2) Profesiunea de farmacist poate fi exercitată în România și de către farmacisti cetățeni străini, în condițiile prevăzute de prezenta lege și pe bază de reciprocitate, stabilite prin convenții la care România este parte.

a) farmacistul care a fost condamnat definitiv prin hotărâre judecătorească, chiar dacă a fost reabilitat, pentru săvârșirea cu intenție a unei infracțiuni contra umanității sau vieții, în împrejurări legate de exercitarea profesiunii de farmacist;

b) farmacistul căruia i s-a aplicat pedeapsa interdicției de a exercita profesiunea, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă sau disciplinară.

(1) Exercitarea profesiunii de farmacist este incompatibilă cu:

a) difuzarea și comercializarea altor produse în afară celor înregistrate și aprobate de Ministerul Sănătății;

b) profesiunea de medic;

c) oricare profesiune sau ocupație de natura a aduce atingere demnității profesiunii de farmacist sau bunelor moravuri.

(2) Profesiunea de farmacist nu poate fi exercitată de către o persoană, dacă s-a constatat ca starea de sănătate a acesteia este necorespunzătoare, fiind atestata, ca atare, prin certificat medical eliberat de Comisia de expertiza medicală și recuperare a capacității de muncă, potrivit legii.

(1) Exercitarea profesiunii de farmacist se face pe baza autorizației de libera practica, eliberata de Ministerul Sănătății în termen de 30 de zile de la depunerea documentelor.

(2) Autorizația de libera practica a profesiunii de farmacist se acordă pe baza următoarelor acte:

a) diploma eliberata de o instituție de învățământ universitar cu profil farmaceutic, acreditata în condițiile legii;

b) certificat de cazier judiciar;

c) certificat de sănătate;

d) avizul Colegiului Farmacistilor din România.

(1) Activitățile farmaceutice privind prepararea, eliberarea, controlul și conservarea produselor și substanțelor farmaceutice din farmacii și laboratoare sunt conduse și supravegheate de farmacisti. În farmaciile de spital, farmacistul eliberează medicamente numai pentru secțiile spitalului.

(2) În industria farmaceutica și în depozitele de medicamente, farmacistul supraveghează procesele specifice de preparare, control, eliberare și conservare a produselor și substanțelor farmaceutice.

(3) În farmacii, eliberarea medicamentelor, pe bază de prescripție medicală, se face numai sub supravegherea farmacistului.

(1) Farmaciștii care au dreptul la pensie pentru munca depusa și limita de vârsta, potrivit legii, pot fi mentinuti, la cerere, în activitatea profesională, cu avizul Colegiului Farmacistilor din România, până la vârsta de 60 de ani femeile și de 65 de ani bărbații, cu excepția celor care au doctoratul și a căror activitate poate fi prelungită până la vârsta de 65 de ani femeile și de 70 de ani bărbații.

(2) Farmaciștii care au depășit virstele prevăzute la alin. (1) pot profesa și în continuare, la cerere, cu autorizație de libera practica acordată anual, în condițiile art. 7 din prezenta lege, numai în sectorul privat.

(1) Colegiul Farmacistilor din România se înființează ca organizație profesională, neguvernamentala, cu personalitate juridică, apolitica și fără scop patrimonial, care reprezintă interesele profesiunii de farmacist, asigura propășirea și păstrarea prestigiului acestei profesiuni în cadrul vieții sociale.

(2) Colegiul Farmacistilor din România are autonomie instituțională și își exercită atribuțiile fără posibilitatea vreunei imixtiuni.

(3) Colegiul Farmacistilor din România cuprinde toți farmaciștii, cetățeni români, domiciliați în România, autorizați sa practice profesiunea de farmacist. Farmaciștii care, la data intrării în vigoare a prezentei legi, sunt autorizați și își desfășoară activitatea în unități ale Ministerului Sănătății sau ale altor ministere cu rețea sanitară și farmaceutica proprie, precum și în sectorul privat, sunt membri ai Colegiului Farmacistilor din România de la această dată.

(4) Sediul central al Colegiului Farmacistilor din România este în municipiul București.

a) apara demnitatea și promovează drepturile și interesele membrilor săi; apara onoarea, libertatea și independenta profesională a farmacistului în exercitarea profesiunii; asigura respectarea de către farmacisti a obligațiilor ce le revin;

b) elaborează, adopta și supraveghează aplicarea statutului propriu și a Codului de deontologie farmaceutica;

c) avizează eliberarea autorizației de libera practica;

d) susține activitatea și dezvoltarea cercetării științifice farmaceutice și poate organiza manifestări științifice;

e) reprezintă pe membrii săi în relațiile cu instituțiile, cu asociațiile științifice și cu sindicatele;

f) colaborează cu Ministerul Sănătății la formarea, specializarea și perfecționarea pregătirii profesionale a farmacistilor;

g) elaborează, în colaborare cu Ministerul Sănătății, metodologia de acordare a gradului profesional și tematica de concurs;

h) propune și stabilește, împreună cu Ministerul Sănătății, principiile privind teritorializarea și înființarea de noi farmacii, laboratoare și depozite farmaceutice;

i) acorda burse pentru specializarea în științele farmaceutice;

j) informează pe membrii săi asupra noutatilor științifice și organizează, în acest scop, un centru de informare și publicații profesionale;

k) judeca abaterile de la normele de etica profesională și de deontologie farmaceutica;

l) înființează și sprijină instituțiile și acțiunile de prevedere și asistența medico-socială pentru farmacisti și familiile lor;

m) colaborează cu organizații similare din alte tari.

(1) Membrii Colegiului Farmacistilor din România sunt înscriși într-un registru, care se publică periodic.

(2) Farmaciștii pensionari, la data intrării în vigoare a prezentei legi, se pot înscrie în Colegiul Farmacistilor din România.

a) să respecte reglementările în vigoare referitoare la exercitarea profesiunii de farmacist;

b) să respecte și să aplice regulile de buna practica farmaceutica;

c) sa acorde cu promptitudine asistența farmaceutica de urgenta, ca o îndatorire fundamentală, profesională și civică;

d) sa nu prejudicieze interesele bolnavului;

e) să respecte Statutul Colegiului Farmacistilor din România;

f) să se preocupe de perfecționarea calificării profesionale;

g) sa păstreze secretul profesiunii de farmacist, potrivit legii.

a) taxa de înscriere, cotizațiile lunare ale membrilor, alte fonduri rezultate din manifestări culturale și științifice;

b) donații, legate, sponsorizări și drepturi editoriale, în condițiile legii;

c) alte surse.

(1) Contractul individual de muncă al persoanei care exercită o funcție de conducere în comitetul director al consiliului județean, respectiv al municipiului București, și în Consiliul național al Colegiului Farmacistilor din România se suspenda, la cererea persoanei în cauza, pe perioada cît îndeplinește funcția respectiva, cu menținerea locului de muncă.

(2) Persoana aflată într-o situație prevăzută la alin. (1) beneficiază de vechime în munca, perioada respectiva fiind astfel considerată.

(1) Pentru primele alegeri, consiliul județean sau al municipiului București, după caz, are un număr de membri proporțional cu numărul farmacistilor înscriși în evidenta, aleși de adunarea generală, după cum urmează:

(2) Consiliul județean sau al municipiului București, după caz, are un număr de 3-11 membri supleanți, aleși de adunarea generală.

(1) Consiliul județean, respectiv al municipiului București, va alege dintre membrii săi un comitet director format din președinte, trei vicepreședinți și un secretar.

(2) Funcțiile de președinte, vicepreședinte și secretar sunt incompatibile cu:

a) funcția corespunzătoare dintr-un sindicat profesional;

b) funcția de director și de director adjunct al unei societăți comerciale farmaceutice înființate prin Hotărârea Guvernului nr. 15/1991 privind înființarea societăților comerciale farmaceutice - S.A.;

c) funcția de conducere în structura Ministerului Sănătății (ministru, secretar de stat, șef de departament, director general, director general adjunct, director și director adjunct).

(1) Membrii consiliului județean, respectiv al consiliului municipiului București, titulari și supleanți, sunt aleși pe o perioadă de maximum 2 ani.

(2) Alegerea membrilor se va face prin vot secret, cu majoritate simpla, prin participarea a minimum jumătate plus unul din numărul total al farmacistilor înscriși. Dacă nu se va realiza proporția de jumătate plus unul din numărul total al farmacistilor, pentru alegerea conducerii consiliului județean sau al municipiului București se vor organiza, după doua saptamini, alte alegeri, în prezenta majorității simple din numărul membrilor prezenți.

(1) Consiliul județean, respectiv al municipiului București, se întrunește la convocarea președintelui, în ședințe ordinare, la interval de doua luni. În mod excepțional, la solicitarea unei treimi din numărul membrilor săi, consiliul județean, respectiv al municipiului București, poate fi convocat în ședințe extraordinare.

(2) Deciziile consiliului județean, respectiv al municipiului București, se adoptă cu votul a jumătate plus unul din numărul total al membrilor.

(1) Consiliul județean, respectiv al municipiului București, exercita atribuțiile prevăzute de lege, date în competența sa, la nivelul județului sau al municipiului București, prin regulamentul de funcționare adoptat de adunarea generală a Colegiului Farmacistilor din România.

(2) În vederea exercitării atribuțiilor, consiliul județean, respectiv al municipiului București, își desfășoară activitatea în comisii, alese de adunarea generală respectiva, pe domenii de activitate sau pe specialități farmaceutice, în conformitate cu regulamentul de funcționare adoptat de adunarea generală a Colegiului Farmacistilor din România.

a) adunarea generală;

b) consiliul național;

c) comitetul director.

(1) Adunarea generală a Colegiului Farmacistilor din România este alcătuită din reprezentanți aleși de adunarea generală din fiecare județ și din municipiul București, prin vot direct și secret. Norma de reprezentare este de 1 la 50.

(2) Adunarea generală a Colegiului Farmacistilor din România se întrunește anual.

(1) Consiliul național al Colegiului Farmacistilor din România este alcătuit din cîte un reprezentant al fiecărui județ, trei reprezentanți ai municipiului București și cîte un reprezentant al farmacistilor din fiecare minister care are rețea sanitară proprie. În afară de aceștia, Consiliul național al Colegiului Farmacistilor din România poate fi asistat, cu rol consultativ, de cîte un reprezentant al Academiei de Științe Medicale, al Ministerului Sănătății, al Ministerului Muncii și Protecției Sociale și al Ministerului Justiției.

(2) Pentru constituirea Consiliului național al Colegiului Farmacistilor din România este necesară prezenta a cel puțin jumătate plus unul din numărul reprezentanților stabiliți la alin. (1).

a) elaborează Codul de deontologie farmaceutica, statutul, precum și Regulamentul de organizare și funcționare a Colegiului Farmacistilor din România, în termen de 6 luni de la constituirea consiliului național;

b) fixează cotizatia care trebuie plătită de către fiecare farmacist consiliului județean sau al municipiului București, după caz, stabilind cota-parte din aceasta cotizatie, care trebuie virata către consiliul național;

c) gestionează bunurile Colegiului Farmacistilor din România și poate să creeze și sa subventioneze acțiuni interesînd profesiunea farmaceutica, acțiuni de întrajutorare sau de sponsorizare;

d) controlează gestiunea consiliului județean, respectiv al municipiului București, care trebuie să-l informeze cu privire la toate acțiunile financiare;

e) soluționează, în termen de 30 de zile de la înregistrare, ca instanța superioară, contestațiile formulate împotriva deciziilor date de consiliile județene, respectiv al municipiului București, în conformitate cu regulamentele proprii.

(1) Comitetul director al Colegiului Farmacistilor din România asigura activitatea permanenta a acestuia, în conformitate cu legea și cu regulamentele proprii.

(2) Comitetul director este alcătuit dintr-un președinte, trei vicepreședinți și un secretar general, aleși de consiliul național.

(1) Membrii Colegiului Farmacistilor din România, care încalcă jurămîntul depus, legile și regulamentele specifice privind exercitarea profesiunii de farmacist și care nu respecta Codul de deontologie farmaceutica, răspund disciplinar, în funcție de gravitatea abaterii, și sunt pasibili de una dintre următoarele sancțiuni:

a) mustrare;

b) avertisment;

c) vot de blam;

d) suspendarea temporară, pe un interval de 6-12 luni, a calității de membru al Colegiului Farmacistilor din România;

e) retragerea calității de membru al Colegiului Farmacistilor din România.

(2) Sancțiunile prevăzute la alin. (1) lit. a)-c) se aplică de către consiliul județean, respectiv al municipiului București, pentru membrii lor.

(3) Sancțiunile prevăzute la alin. (1) lit. d) și e) se aplică de către Consiliul național al Colegiului Farmacistilor din România.

(4) Concluziile anchetei și sancțiunile aplicate se comunică în termen de 24 de ore, în mod obligatoriu, Ministerului Sănătății și persoanei juridice cu care farmacistul sancționat a încheiat contractul individual de muncă și care decid, după caz, pe baza acestora, cu privire la avizul de libera practica a profesiunii de farmacist, precum și cu privire la contractul individual de muncă.

(1) Împotriva sancțiunilor prevăzute la art. 36 alin. (1) lit. a)-c) se poate introduce contestație la comisia deontologica competența, în termen de 30 de zile de la comunicarea sancțiunii.

(2) Împotriva sancțiunilor prevăzute la art. 36 alin. (1) lit. d) și e) se poate introduce contestație la judecătoria în raza căreia își desfășoară activitatea farmacistul sancționat, în termen de 30 de zile de la comunicarea sancțiunii.