ORDIN nr. 635 din 12 ianuarie 2010

METODOLOGIA

cercetării statistice referitoare la cererea

turistică a rezidenților în România

1. Cadrul general

1.1. Obiectivele cercetării statistice

Cercetarea statistică privind excursiile realizate de către rezidenții în România sunt următoarele:

● culegerea de date trimestriale referitoare la călătoriile cu cel puțin o înnoptare și la excursiile realizate de către rezidenții în România, cu precădere obținerea de date statistice privind cheltuielile efectuate de aceștia, reprezentând informații absolut necesare pentru realizarea contului-satelit de turism, precum și pentru întocmirea balanței de plăți;

● valorificarea rezultatelor cercetării statistice prin publicații în acest domeniu.

1.2. Cadrul legal

- Directiva 95/57/CE a Consiliului din 23 noiembrie 1995 privind culegerea datelor statistice în domeniul turismului, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L 291 din 6 decembrie 1995, cu modificările ulterioare, și Decizia 1999/35/CE a Comisiei din 9 decembrie 1998 privind procedurile de punere în aplicare a Directivei 95/57/CE a Consiliului privind culegerea datelor statistice în domeniul turismului, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L 009 din 15 ianuarie 1999.

- Legea organizării și funcționării statisticii oficiale în România nr. 226/2009.

1.3. Concepte și definiții

Turismul cuprinde activitățile desfășurate de persoane în cursul călătoriilor și șederilor lor în afara mediului lor obișnuit (reședinței obișnuite), pentru o perioadă neîntreruptă care să nu depășească un an, în scopuri de odihnă, pentru afaceri, vizitarea prietenilor și a rudelor, tratament medical, în scopuri religioase ori în scopul realizării unor pelerinaje.

Formele de turism:

Cele 3 forme de bază ale turismului enunțate anterior pot fi asociate și se obțin următoarele categorii de turism:

- turismul interior, care regrupează turismul intern și turismul receptor;

- turismul național, care reprezintă turismul intern și turismul emitor;

- turismul internațional, care reprezintă turismul receptor și turismul emitor.

Pentru scopuri privind statisticile de turism și în acord cu modalitățile de bază ale turismului, vizitatorii pot fi clasificați astfel:

- excursioniști - vizitatori de o zi;

- excursioniști - vizitatori de o zi.

Termenul vizitator internațional desemnează orice persoană care se deplasează într-o țară, alta decât aceea în care își are rezidența obișnuită, pentru o perioadă mai mică de 12 luni și al cărei motiv principal al vizitei este altul decât acela de a exercita o activitate remunerată în țara vizitată.

Vizitatorii internaționali includ:

- turiștii, care reprezintă vizitatorii care petrec cel puțin o noapte într-o structură turistică de găzduire colectivă sau privată în țara vizitată;

- excursioniștii - vizitatori de o zi, care reprezintă vizitatorii care nu petrec cel puțin o noapte într-o structură turistică de găzduire colectivă sau privată în țara vizitată.

Termenul vizitator intern desemnează orice persoană care se deplasează, pentru o perioadă mai mică de 12 luni într-un loc situat în țara sa de reședință, dar altul decât acela care corespunde mediului său obișnuit, și al cărei motiv principal al vizitei este altul decât acela de a exercita o activitate remunerată în locul vizitat.

În scopuri statistice, sintagma vizitator intern de o zi - excursionist intern - desemnează un vizitator intern care nu petrece cel puțin o noapte într-o structură turistică colectivă sau privată, în locul vizitat.

Pentru scopuri privind statisticile de turism internațional, o persoană este rezidentă într-o țară, dacă:

Țara de rezidență

O persoană este considerată rezidentă într-o țară, dacă acea persoană a locuit în acea țară cea mai mare parte din ultimele 12 luni sau o perioadă mai scurtă, dar intenționează să locuiască în continuare în această țară, în următoarele 12 luni.

Din punct de vedere turistic, toate persoanele care se deplasează în altă țară și intenționează să rămână acolo mai mult de un an sunt imediat asimilate celorlalți rezidenți din țara respectivă. Cetățenii având domiciliul în străinătate care se întorc pentru o vizită temporară în țara ai cărei cetățeni sunt se includ în categoria vizitatorilor nerezidenți. Cetățenia este indicată în pașaportul persoanei respective - sau în alte documente de identificare -, în timp ce țara de rezidență trebuie stabilită prin interviu sau dedusă, de exemplu, din adresa persoanei în cauză.

Prin structură de cazare turistică se înțelege orice construcție sau amenajare care furnizează în mod permanent ori sezonier serviciul de cazare și alte servicii specifice pentru turiști.

Structura de cazare turistică colectivă reprezintă acea structură care pune la dispoziția călătorilor camere sau spații, iar numărul de locuri pe care îl furnizează trebuie să fie mai mare decât un minimum specificat pentru grupuri de persoane mai numeroase decât o simplă familie; toate locurile structurii de primire trebuie să dispună de o administrație comercială comună, chiar dacă este o unitate nonprofit - cu scop nelucrativ.

Prin gospodărie, ca unitate de observare, se înțelege un grup de două sau mai multe persoane care în mod obișnuit locuiesc împreună, au în general legături de rudenie și se gospodăresc împreună (fac menajul în comun, uneori lucrează împreună în gospodărie, consumă și valorifică în comun produsele obținute, participă integral sau parțial la formarea și utilizarea bugetului de venituri și cheltuieli al gospodăriei).

Excursia este o deplasare făcută în afara localității de domiciliu, care a durat mai mult de 3 ore, nu este făcută în mod regulat (o dată pe săptămână sau mai des) și nu a avut ca scop asigurarea traiului zilnic.

Cheltuielile totale efectuate în timpul călătoriilor reprezintă totalul cheltuielilor de consum efectuate pe durata călătoriei și a șederii în locul vizitat. Ele cuprind:

- plăți către agențiile de turism;

- cazare, plus masa, acolo unde este inclusă în prețul cazării;

- alimente și băuturi - în restaurante, cafenele, baruri etc., inclusiv comerțul cu amănuntul;

- transport: costul călătoriei dus și întors în cadrul transportului public rutier, feroviar și maritim;

- utilizarea vehiculelor - costul benzinei sau al motorinei utilizate în timpul călătoriei, taxe de parcare, altele - de exemplu, închirierea vehiculelor;

- activități recreative, culturale și sportive: excursii cu ghid, activități sportive - închirierea de echipamente; activități culturale - taxe de intrare; divertisment și alte moduri de recreere - taxe de intrare;

- cumpărături: cheltuieli făcute anterior călătoriei pentru cumpărarea de articole utilizate în timpul deplasării;

- cumpărarea de articole pentru a fi consumate în timpul șederii la destinația călătoriei, inclusiv alimente și băuturi; cumpărarea de articole pentru a fi folosite după călătoria turistică - alimente și băuturi, cadouri și suveniruri etc.;

- alte cheltuieli: cheltuieli pentru congrese sau reuniuni - taxe de participare, programe și materiale, cărți, reviste legate de congres; asigurări; convorbiri telefonice; altele: taxe poștale, prelucrarea filmelor foto, comision de schimb valutar etc.

Din cheltuielile turistice se exclud: cumpărarea în scopuri comerciale, adică pentru revânzare, și cumpărăturile făcute în numele patronului; investițiile de capital sau tranzacțiile, cum ar fi achiziționarea de pământ, case, proprietăți, opere de artă și alte achiziții importante, chiar dacă acestea vor fi folosite în viitor în scopuri turistice; bani cash, dați rudelor sau prietenilor în timpul unei călătorii și care nu reprezintă plata pentru bunuri sau servicii turistice, precum și donațiile făcute instituțiilor.

2. Descrierea cercetării statistice

2.1. Sfera de cuprindere

Sfera de cuprindere a anchetei o constituie persoanele rezidente în România, cu vârsta de cel puțin 15 ani, din cadrul unui eșantion reprezentativ de gospodării.

Unitatea de observare și înregistrare statistică este gospodăria.

2.2. Eșantioane și nomenclatoare utilizate

1. Pentru realizarea cercetării statistice privind excursiile realizate de rezidenții în România se utilizează un eșantion extras din eșantionul-master EMZOT, realizat pe baza datelor din Recensământul populației și locuințelor din 2002, actualizat în 2006.

2. Nomenclatorul de țări

3. Nomenclatorul de valute

2.3. Principalele variabile studiate și chestionarul cercetării statistice

Principalele variabile studiate sunt:

- numărul de rezidenți în vârstă de cel puțin 15 ani, care au participat la călătorii cu cel puțin o înnoptare și la excursii - călătorii fără înnoptare;

- cheltuielile defalcate pe grupe, aferente călătoriei cu cel puțin o înnoptare, și cele aferente excursiei;

- numărul total de persoane nerezidente cazate în gospodărie, precum și numărul de înnoptări aferente.

Chestionarul cercetării statistice

Chestionarul cercetării statistice este destinat completării de către rezidenții din gospodăriile incluse într-un eșantion selectat din eșantionul-master EMZOT.

Chestionarul este structurat în 6 capitole, după cum urmează:

Capitolul I - Identificarea gospodăriei

Conține informații referitoare la codul locuinței și numărul gospodăriei.

Capitolul II - Caracterizarea gospodăriei

În acest capitol se obțin informații cu privire la numărul de persoane care compun gospodăria, din care numărul de persoane cu vârsta de peste 15 ani - pct. II.1. De asemenea, se obțin informații referitoare la componența gospodăriei - peste 15 ani, caracterizată din punctul de vedere al vârstei, sexului, statutului ocupațional - pct. II.2. La pct. II.3 se cere să se precizeze dacă membrii cu vârsta de peste 15 ani ai gospodăriei au efectuat călătorii de cel puțin o înnoptare în afara domiciliului, în trimestrul cercetat - se exclud înnoptările în cămine, spitale, cazărmi, la locul de muncă. Dacă răspunsul este "Da", se continuă completarea chestionarului, În cazul în care răspunsul este "Nu", chestionarul este terminat, după completarea pct. II.4 - Care este principalul motiv pentru care niciun membru al gospodăriei nu a călătorit - pentru motive financiare, de sănătate, profesionale, familiale, alte motive.

Capitolul III - Călătoriile efectuate, motivul principal și destinația călătoriilor

Pentru fiecare persoană rezidentă din componența gospodăriei, care are cel puțin 15 ani împliniți, se completează distinct cap. III.

Se înregistrează numărul total de călătorii - pct. III.1.1 și numărul total de înnoptări efectuate de turist în timpul călătoriilor din trimestrul de referință - pct. III.1.2.

La pct. III.2 se repartizează numărul de călătorii de cel puțin o înnoptare, înscrise la pct. III.1.1, după principalul motiv al fiecărei călătorii - odihnă, recreere, vacanțe, afaceri și motive profesionale, vizite la prieteni și rude, religie/pelerinaj, tratament medical, alte motive.

Din călătoriile efectuate din motive de odihnă, recreere, vacanțe - pct. III.3, pentru afaceri și motive profesionale - pct. III.4, în scopul vizitării prietenilor și rudelor - pct. III.5, pentru religie/pelerinaj - pct. III.6, pentru tratament medical - pct. III.7, se vor specifică călătoriile efectuate în România, cele în străinătate, precum și cele efectuate atât în România, cât și în străinătate.

Capitolul IV - Caracterizarea călătoriei de cel puțin o înnoptare, după motivul principal al acesteia

Pentru fiecare călătorie înregistrată la pct. III.2.1, pct. III.2.2, pct. III.2.3, pct. III.2.4, pct. III.2.5 sau pct. III.2.6 se completează distinct cap. IV din chestionar, de către fiecare persoană, în funcție de motivul principal al călătoriei.

Pentru fiecare călătorie se va indica data plecării - pct. IV.1 și data întoarcerii - pct. IV.2. Se va înscrie numărul de înnoptări din fiecare țară străină vizitată sau zonă turistică din România - pct. IV.3.

La pct. IV.4 se va înscrie principalul mijloc de transport utilizat (tren, autocar, autobuz, autoturisme proprii - numărul de kilometri efectuați, aerian, maritim/naval, altele - autoturisme închiriate, motociclete etc.).

La pct. IV.5 se va specifică cine a organizat călătoria - agenții de turism, sindicat, oficii de pensii, Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, pe cont propriu, alte mijloace.

La pct. IV.6 se va specifică numărul de înnoptări pe tipuri de structuri de cazare turistică - hoteluri și unități similare, campinguri, tabere pentru copii și tineret, locuințe particulare cu chirie, locuințe secundare, case de vacanță, părinți, bunici, rude, prieteni, alte modalități de cazare - vapor, vagon de tren, cort în afara campingurilor etc.

La pct. IV.7 se înregistrează cheltuielile efectuate pentru călătorie - se completează o singură dată pentru o călătorie, numai de capul gospodăriei, cu date cumulate pentru toți membrii gospodăriei care au participat la călătorie.

La pct. IV 7.1 se înscrie totalul cheltuielilor efectuate de gospodărie sau nucleu de familie, din care pentru călătorii în România - pct. IV.7.1.1 și pentru călătorii în străinătate - pct. IV.7.1.2.

La pct. IV.7.2 se completează plățile către agențiile de turism, sindicat, oficii de pensii, Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, pentru achiziționarea de pachete turistice pentru călătorii în România - pct. IV.7.2.1 și pentru călătorii în străinătate - pct. IV.7.2.2.

Pct. IV.8 cuprinde defalcarea cheltuielilor efectuate pentru călătorie de toate persoanele din gospodărie, care au călătorit în țară și/sau străinătate, după cum urmează:

- transport până la locul de destinație și retur;

- transport rutier în interiorul țării - taxiuri, închirieri de autovehicule, parcare, benzină și similare;

- transport feroviar în interiorul țării;

- transport aerian în interiorul țării;

- transport naval în interiorul țării;

- cazare - pot fi: numai pentru cazare, pentru cazare cu mic dejun, cazare cu demipensiune, all inclusive;

- restaurante, bar, cafenea, cofetărie și similare;

- cumpărare de bunuri de valoare mare - autoturisme, snow-mobile, ATV-uri, mașini de teren, bărci, iahturi, rulote, obiecte de artă de mare valoare etc.;

- cumpărare de bunuri de larg consum - îmbrăcăminte, încălțăminte, suveniruri etc.;

- activități culturale, recreative și sportive - inclusiv închirierea de echipamente sportive și de agrement;

- alte servicii - îngrijiri medicale, cosmetică, coafor și înfrumusețare, asigurări, telefonie etc.

Capitolul V - Călătoriile, excursiile, vizitele de o zi fără înnoptare

La începutul capitolului se precizează faptul că acest chestionar se completează pentru fiecare excursie făcută de unul sau mai mulți membrii ai gospodăriei, în trimestrul cercetat.

Este prezentată procedura de verificare și codificare a vizitelor de o zi fără înnoptare.

- Numărul persoanelor din gospodărie care au participat la excursie.

Chestionarul QE Călătoria, excursia, vizita de o zi fără înnoptare - este caracterizată excursia.

- Scopul principal al excursiei: petrecerea timpului liber, și anume - se completează explicit: scop profesional sau de afaceri, vizite la rude sau prieteni, evenimente de familie sau aniversări, religios/pelerinaj, vizite la medic/tratament medical, picnic, cumpărături, alte scopuri, și anume - se completează explicit.

- Mijlocul de transport folosit la dus și la întors: tren, autobuz/microbuz/autocar, mașină personală, mașina de ocazie/mașina unei rude sau a unui prieten, avion, barcă/vapor, alte mijloace - motocicletă, bicicletă, mers pe jos etc. - se completează în clar.

- Destinația: România, oraș vecin; România, alt oraș; România, comună vecină; altă comună și străinătate - se notează în clar țara de destinație.

- Cheltuielile aferente excursiei - se iau în calcul cheltuielile pentru pregătirea călătoriei și se au în vedere doar cheltuielile membrilor gospodăriei: transport - inclusiv costul benzinei, motorinei, parcare, cumpărarea de mâncare, băuturi, tutun; restaurant, bar și alte servicii de alimentație publică; bunuri de valoare mare - autoturism, snow-mobile, ATV, mașini de teren, motocicletă, rulotă, barcă cu motor, iaht - cumpărare/închiriere; cumpărarea altor bunuri de larg consum - îmbrăcăminte, încălțăminte, suveniruri etc.; activități culturale, sportive și de timp liber - inclusiv închirierea de schiuri, patine, undițe sau alt echipament sportiv; alte cheltuieli (taxe de participare, poștă, telefon, cărți etc.).

Capitolul VI - Cazare oferită nerezidenților

În acest capitol este întrebată gospodăria dacă a oferit cazare unor persoane nerezidente, cu sau fără plată, în locuința proprie sau în orice altă locuință aflată în proprietate. Dacă răspunsul este afirmativ, se va completa un tabel în care se vor preciza:

- luna din trimestru în care a oferit cazare nerezidenților;

- țara de rezidență a persoanei nerezidente;

- numărul total de persoane nerezidente cazate în trimestru;

- numărul de nopți de cazare a persoanelor nerezidente;

- servicii oferite pe lângă cazare - masă, transport local sau în țară, alte servicii - se va încercui una dintre variantele: "Da"/"Nu";

- servicii care au fost cu plată - cazare, masă, transport local sau în țară, alte servicii - se va încercui una dintre variantele: "Da"/"Nu".

3. Eșantionul cercetării statistice

3.1. Baza de sondaj

Baza de sondaj pentru cercetările selective în gospodării o constituie eșantionul-master EMZOT, realizat pe baza datelor din Recensământul populației și locuințelor din 2002. El a fost actualizat în anul 2006.

Eșantionul-master EMZOT constituie un eșantion sistematic de 780 de zone geografice, numite centre de cercetare, repartizate în toate județele din mediul urban și rural. Cele 780 de centre de cercetare sunt asimilate unităților primare de eșantionare. Acest eșantion include 427 de centre de cercetare în mediul urban și 353 de centre de cercetare în mediul rural.

Reprezentativitatea rețelei de localități incluse în eșantionul-master EMZOT a fost asigurată pe baza unor caracteristici importante ale locuințelor și gospodăriilor, cum sunt: numărul mediu de gospodării pe o locuință, numărul mediu de membri pe o gospodărie, statutul ocupațional al capului gospodăriei etc.

3.2. Extragerea eșantionului

Planul de sondaj al ACTR este un plan de sondaj în două trepte.

Prima treaptă reprezintă eșantionul-master EMZOT din care s-au selectat 780 de centre de cercetare - unități primare de eșantionare (UP), repartizate în toate județele țării și în sectoarele municipiului București - 427 în mediul urban și 353 în mediul rural.

A doua treaptă constă într-o selecție sistematică de locuințe permanente, în cadrul fiecărui centru de cercetare. Pentru fiecare centru de cercetare este calculat un interval de selecție, ținându-se cont de numărul de locuințe care se vor extrage și de numărul total de locuințe care nu au mai făcut obiectul unei alte cercetări. Această metodă asigură o foarte bună împrăștiere în interiorul centrului a locuințelor cercetate într-un trimestru.

Startul extragerii, deci selectarea primei locuințe, este un număr aleator cuprins între 1 și numărul maxim de locuințe disponibile la nivelul centrului de cercetare.

Din fiecare centru de cercetare sunt incluse în eșantion câte 11 locuințe trimestrial.

În cadrul fiecărei locuințe sunt intervievate toate gospodăriile care aparțin acelei locuințe, iar în cadrul unei gospodării sunt cercetate toate persoanele în vârstă de 15 ani și peste.

3.3. Extinderea rezultatelor

Extinderea rezultatelor obținute din anchetă se realizează pe baza coeficienților atribuiți persoanelor care fac parte din gospodăriile din eșantion care au răspuns la interviu. Pentru determinarea acestor coeficienți este necesară parcurgerea următoarelor etape:

Calculul ponderilor de bază

Probabilitățile de includere a UP în eșantionul-master EMZOT, corespunzătoare primei trepte de eșantionare, au fost calculate conform unei scheme de selecție stratificată. Criteriile de stratificare utilizate au fost județul și mediul de rezidență, prin intersectarea acestora rezultând un număr de 88 de straturi. În municipiul București selecția a fost realizată în mod separat pentru fiecare dintre cele 6 sectoare administrative. În fiecare dintre cele 88 de straturi au fost calculate probabilitățile de includere în prima treaptă, proporțional cu mărimea unei UP, mărime exprimată în număr de locuințe permanente, conform următoarei formule de calcul:

h - indicele stratului, h = 1,..,88;

j - indicele UP, j = 1,..,4002;

P(1hj) - probabilitatea de includere în prima treaptă a UP j aparținând stratului h;

m(h) - volumul eșantionului de UP în stratul h;

N(hj) - numărul de locuințe permanente în stratul h, UP j;

În a doua treaptă, în interiorul fiecărei UP - centru de cercetare, din totalul celor 780 UP incluse în prima treaptă în eșantionul-master EMZOT sunt extrase câte 11 locuințe pe baza unui algoritm de selecție sistematică cu start aleator. Astfel, toate locuințele compunând o anumită UP au aceeași probabilitate de includere în eșantionul trimestrial al anchetei. Probabilitatea de includere din treapta a doua a fost calculată după cum urmează:

h - indicele stratului, h = 1,..,88;

j - indicele UP, j = 1,...,780;

k - indicele unei locuințe aparținând UP j;

P(2hjk) - probabilitatea de includere în treapta a doua a unei locuințe permanente k aparținând UP j din stratul h;

N(j) - numărul total de locuințe permanente în UP j.

Probabilitatea generală de includere a unei locuințe k în eșantionul anchetei - PGS(k), după cele două trepte de eșantionare, este calculată astfel:

PGS(k) = P(1hj)*P(2hjk)

Ponderea de bază a unei locuințe k, selectată în a doua treaptă de eșantionare din UP-BW(k) - este așadar inversa probabilității generale de includere a unei locuințe k:

BW(k) = 1/PGS(k)

Ponderea de bază a unei locuințe este "împrumutată" tuturor gospodăriilor din acea locuință.

Ajustarea nonrăspunsurilor totale

Pentru a acoperi procentul gospodăriilor care refuză să participe la anchetă, se procedează la reponderarea unităților respondente, prin ajustarea cu inversul ratei de răspuns.

Experiența anterioară ne-a dovedit că două variabile pot influența decizia unei gospodării de a participa sau nu la anchetă:

- județul;

- mediul de rezidență - urban sau rural.

Ca urmare, tratarea nonrăspunsurilor totale nu se face în mod global, pe ansamblul eșantionului, ci în mod diferențiat, pe grupe de gospodării, generate de intersecția variabilelor considerate ca variabile explicative ale nonrăspunsului: județ*mediu de rezidență.

Această modalitate de tratare a nonrăspunsurilor corespunde așa numitei metode a grupelor de răspuns omogen, care presupune că într-o anumită grupă din eșantion probabilitățile de răspuns sunt egale. În concluzie, pentru fiecare grupă de gospodării, obținută prin intersectarea variabilelor susmenționate și considerată ca grupă de răspuns omogen, se calculează rata răspunsului după cum urmează:

g - indicele grupei de răspuns omogen, g = 1,..., număr de grupe generate de intersecția variabilelor județ*mediu de rezidență;

NHH(1g) - suma ponderilor de bază ale gospodăriilor eșantionate în grupa g, gospodării aparținând locuințelor eligibile*1) pentru interviu;

--------

*1) Prin locuință eligibilă pentru interviu se înțelege o locuință care include gospodării posibil respondente, făcând parte din sfera de cuprindere a anchetei. Sunt considerate ca locuințe eligibile locuințele cu destinație de locuit, permanente și ocupate.

NHH(2g) - suma ponderilor de bază ale gospodăriilor respondente în grupa g.

În final, ponderea de bază a unei gospodării respondente k este ajustată cu inversul ratei de răspuns, separat pe fiecare grupă de răspuns omogen:

W[adj(k)] = BW(k) ● [1/R(g)]

Fiecare persoană aparținând unei gospodării respondente primește ponderea de bază ajustată a gospodăriei.

Redresarea eșantionului și calculul ponderilor finale

Redresarea este realizată cu scopul de a îmbunătăți calitatea estimațiilor printr-o ajustare finală a ponderilor rezultate în urma pasului anterior.

Ponderile obținute în final sunt modificate astfel încât totalurile estimate din eșantion să fie egale cu totalurile în populație pentru anumite variabile. În plus, ponderile finale sunt obținute astfel încât să se îndepărteze cât mai puțin posibil de ponderile inițiale, prin minimizarea unei funcții de distanță dintre cele două ponderi, ceea ce are efect asupra îmbunătățirii preciziei estimațiilor.

Această metodă de redresare este cunoscută sub numele de calibrare, în timp ce variabilele utilizate sunt denumite variabile de calaj. Calibrarea se realizează cu ajutorul macroului SAS CALMAR -CALaj pe MARje, creat de către INSEE Franța.

CALMAR calculează ponderea finală W(final), utilizând o variabilă auxiliară x (pentru simplificare, presupunem aici o singură variabilă auxiliară disponibilă), ale cărei totaluri sunt cunoscute pentru întreaga populație, și variabila inițială de ponderare W(adj), astfel încât:

k - indicele unei gospodării din eșantionul disponibil s.

G este o funcție de distanță de argument x = W[final(k)] / W[adj(k)] și X este totalul variabilei auxiliare în populație.

Spre deosebire de alte metode de redresare-poststratificare sau estimatorul prin raport, de exemplu, metodele de calibrare implementate în CALMAR urmăresc, pe lângă un calaj al ponderilor finale pe totalurile populației, și o minimizare a distanței dintre ponderile inițiale W(adj) și ponderile finale W(final).

Variabile demografice - populația pe sexe și grupe de vârstă - și variabile de localizare - populația pe regiuni și medii de rezidență - sunt utilizate în ajustarea finală. Structura populației pe variabilele menționate este cunoscută din surse externe - populația legală, disponibilă de două ori pe an: 1 ianuarie și 1 iulie.

Pentru o regiune se folosesc următoarele variabile, ale căror valori sunt cunoscute atât în:

● Număr de persoane pe medii de rezidență-urban, rural

● Număr de persoane pe sexe - masculin, feminin

● Număr de persoane pe categorii de vârstă

După calibrare, totalurile estimate sunt egale cu totalurile în populație pentru fiecare din celulele obținute prin intersecția variabilelor menționate mai sus.

Uneori, destul de rar, totuși, atunci când anumite celule conțin prea puține observații în eșantion, calajul este dificil sau chiar imposibil de realizat. În aceste cazuri, se recurge la o regrupare a celulelor inițiale.

La sfârșitul acestei etape, ponderile finale, care sunt diferite de la o gospodărie la alta, sunt obținute, iar toate persoanele aparținând unei anumite gospodării primesc ponderea finală a gospodăriei.

4. Organizarea culegerii și prelucrarea datelor

4.1. Metoda de înregistrare

Colectarea datelor statistice se face prin interviu față în față, rolul principal revenind anchetatorilor, care se deplasează la domiciliul persoanelor care fac obiectul anchetei.

Completarea chestionarelor se face prin discuții cu toți membrii gospodăriei, iar dacă nu este posibil, prin discuții cu capul gospodăriei sau cu alt membru adult, care pot da relații pentru celelalte persoane.

4.2. Perioada de referință și de înregistrare

Perioada de referință pentru care se înregistrează datele statistice este trimestrul.

Perioada de înregistrare este luna care urmează trimestrului analizat.

4.3. Prelucrarea datelor

Eșantionul cuprinzând locuințele este stabilit de Institutul Național de Statistică, este apoi transmis direcțiilor regionale de statistică/direcțiilor județene de statistică. Acestea distribuie chestionarele ACTR anchetatorilor, care realizează ancheta pe teren. După aceea ei predau chestionarele completate direcțiilor teritoriale de statistică. Datele statistice vor fi introduse pe calculator și apoi validate, utilizând programele informatice primite de la Institutul Național de Statistică. După realizarea acestor operațiuni, datele la nivel de chestionar vor fi transmite la Institutul Național de Statistică, unde se va face extinderea lor și se va realiza o publicație statistică.

5. Prezentarea și utilizarea rezultatelor cercetării statistice

5.1. Principalii indicatori utilizați

Principalul indicator îl reprezintă numărul de rezidenți care au efectuat călătorii cu înnoptare și excursii în trimestrul analizat, motivul călătoriei, precum și cheltuielile preconizate a se efectua în timpul sejurului în România sau în străinătate, cheltuielile efectuate, defalcate pe tipuri de cheltuieli.

5.2. Forme de prezentare a rezultatelor

Datele statistice rezultate din cercetarea statistică referitoare la excursiile realizate de către rezidenții în România se diseminează în publicația "Cererea turistică a rezidenților în România" și sunt stabilite prin Programul statistic național anual.

--------