Articolul 1
Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 197 din 13 august 1992, cu modificările ulterioare, se modifica și se completează după cum urmează:
1. Articolul 1 va avea următorul cuprins:
"Art. 1. - Autoritatea judecătorească se compune din instanțele judecătorești, Ministerul Public și Consiliul Superior al Magistraturii, fiecare cu atribuțiile proprii prevăzute de Constituție și de lege.
Puterea judecătorească este separată de celelalte puteri ale statului, având atribuții proprii ce sunt exercitate prin instanțele judecătorești, în conformitate cu principiile și dispozițiile prevăzute de Constituție și de celelalte legi ale tarii."
2. Articolul 2 va avea următorul cuprins:
"Art. 2. - Orice persoană se poate adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime. Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept.
Instanțele judecătorești infaptuiesc justiția în scopul apărării și realizării drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, precum și a celorlalte drepturi și interese legitime deduse judecații.
Instanțele judeca toate procesele privind raporturile juridice civile, comerciale, de muncă, de familie, administrative, penale, precum și orice alte cauze pentru care legea nu stabilește o alta competența.
Ministerul Public reprezintă, în activitatea judiciară, interesele generale ale societății și apara ordinea de drept, precum și drepturile și libertățile cetățenilor.
3. Articolul 12 se abroga.
4. La articolul 13, alineatele 2 și 3 vor avea următorul cuprins:
"Președinții tribunalelor și ai curților de apel sunt ajutați în îndeplinirea atribuțiilor de 1-3 vicepreședinți. Ministrul justiției stabilește tribunalele și curțile de apel la care vor fi câte 2 sau 3 vicepreședinți, precum și judecătoriile la care președinții sunt ajutați de câte un vicepreședinte.
Președinții instanțelor desemnează judecătorii care urmează sa îndeplinească, potrivit legii și regulamentelor, și alte atribuții decât cele privind activitatea de judecată."
5. Articolul 14 va avea următorul cuprins:
"Art. 14. - Tribunalele și curțile de apel pot avea doua sau mai multe secții.
Numărul secțiilor tribunalelor și ale curților de apel se stabilește de ministrul justiției, în raport cu volumul de activitate și după natura cauzelor deduse judecații. Ministrul justiției stabilește instanțele la care funcționează secții maritime și fluviale, pentru judecarea cauzelor prevăzute de lege."
6. Articolul 15 alineatul 1 va avea următorul cuprins:
"Secțiile tribunalelor și ale curților de apel sunt conduse de câte un președinte de secție."
7. Articolul 16 alineatul 2 va avea următorul cuprins:
"Cauzele penale privind pe minori se judeca de judecători anume desemnați de președintele instanței de judecată."
8. Articolul 18 va avea următorul cuprins:
"Art. 18. - Cauzele date, potrivit legii, în competența de prima instanța a judecătoriilor, tribunalelor și curților de apel se judeca de un singur judecător.
Apelurile se judecă de tribunale și de curțile de apel în complet format din 2 judecători.
Recursurile se judeca de tribunale și de curțile de apel în complet format din 3 judecători.
În cazul în care judecătorii care intră în compunerea completului prevăzut la alin. 2 nu ajung la un acord asupra hotărârii, procesul se judeca din nou în complet de divergenta.
Completul de divergenta se constituie prin includerea, în completul de judecată, a președintelui sau a vicepreședintelui instanței ori a unui alt judecător desemnat de președinte."
9. Articolul 19 va avea următorul cuprins:
"Art. 19. - Consiliul Superior al Magistraturii și ministrul justiției veghează la respectarea independenței justiției.
Ministrul justiției răspunde de buna organizare și funcționare a justiției ca serviciu public. Prin judecători inspectori de la curțile de apel, ministrul justiției este informat cu privire la funcționarea instanțelor și la abaterile de natura sa compromita calitatea activității, aplicarea legilor și a regulamentelor în circumscripțiile curților de apel.
Președinții și vicepreședinții instanțelor verifica organizarea și calitatea serviciului, respectarea legilor și a regulamentelor în cadrul instituției pe care o conduc și al instanțelor din circumscripția acesteia. Președinții curților de apel își exercită aceasta atribuție și prin judecătorii inspectori din cadrul curții.
În nici o împrejurare verificările efectuate nu pot conduce la imixtiuni în desfășurarea proceselor în curs sau la repunerea în discuție a ceea ce a fost deja judecat. Nu se considera imixtiune exercitarea atribuțiilor date prin lege ministrului justiției cu privire la căile judiciare de atac."
10. Articolul 22 se abroga.
11. Articolul 26 se abroga.
12. Articolul 29 se abroga.
13. Titlul III "Ministerul Public" va avea următorul cuprins:
"TITLUL III
Ministerul Public
Capitolul I — Dispoziții comune ↑ Cuprins
Art. 30. - Ministerul Public își exercită atribuțiile prin procurori constituiți în parchete pe lângă fiecare instanța judecătorească, sub autoritatea ministrului justiției.
Activitatea Ministerului Public este organizată potrivit principiilor legalității, imparțialității și al controlului ierarhic.
Ministerul Public este independent în relațiile cu celelalte autorități publice și își exercită atribuțiile numai în temeiul legii și pentru asigurarea respectării acesteia.
Art. 31. - Atribuțiile Ministerului Public sunt următoarele:
a) efectuarea urmăririi penale în cazurile și în condițiile prevăzute de lege;
b) supravegherea activității de cercetare penală efectuată de poliție și de alte organe; în exercitarea acestei atribuții, procurorul conduce și controlează activitatea de cercetare penală, dispozițiile date de procuror fiind obligatorii pentru organul de cercetare penală;
c) sesizarea instanțelor judecătorești pentru judecarea cauzelor penale;
d) exercitarea acțiunii civile în cazurile prevăzute de lege;
e) participarea, în condițiile legii, la ședințele de judecată;
f) exercitarea căilor de atac împotriva hotărîrilor judecătorești, în condițiile prevăzute de lege;
g) supravegherea respectării legii în activitatea de punere în executare a hotărârilor judecătorești și a altor titluri executorii;
h) verificarea respectării legii la locurile de deținere preventivă, de executare a pedepselor, a măsurilor educative și de siguranță;
i) apărarea drepturilor și intereselor minorilor și ale persoanelor puse sub interdicție;
j) studierea cauzelor care generează sau favorizează criminalitatea, elaborarea și prezentarea propunerilor în vederea eliminării acestora, precum și pentru perfecționarea legislației penale.
Ministerul Public exercita orice alte atribuții prevăzute de lege.
Art. 32. - Procurorii din fiecare parchet sunt subordonați conducătorului acelui parchet.
Conducătorul unui parchet este subordonat conducătorului parchetului ierarhic superior din aceeași circumscripție teritorială.
Procurorul ierarhic superior poate să îndeplinească oricare dintre atribuțiile procurorilor în subordine și sa suspende ori sa infirme actele și dispozițiile acestora, dacă sunt contrare legii.
Dispozițiile procurorului ierarhic superior, date în conformitate cu legea, sunt obligatorii pentru procurorii în subordine. Cu toate acestea, procurorul este liber să prezinte în instanța concluziile pe care le considera întemeiate potrivit legii, ținând seama de probele administrate în cauza.
Art. 33. - În exercitarea atribuțiilor lor, procurorii au dreptul sa ceara direct sprijinul agenților forței publice, care sunt obligați să execute dispozițiile procurorului.
Art. 34. - Fiecare parchet se încadrează cu numărul necesar de procurori.
Structura și organizarea aparatului tuturor parchetelor, precum și stabilirea parchetelor la care se vor înființa secții maritime și fluviale, birouri sau servicii de criminalistica și criminologie se stabilesc de ministrul justiției, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiție.
Repartizarea procurorilor pe compartimente de activitate se face de către conducătorul fiecărui parchet.
Art. 35. - Parchetele militare vor fi organizate și vor funcționa potrivit legii.
Art. 36. - Parchetele sunt independente față de instanțele judecătorești.
Art. 37. - Dispozițiile ministrului justiției, date în mod direct sau prin procurorul general, în vederea respectării și aplicării legii, sunt obligatorii.
Art. 38. - Ministrul justiției, prin procurori inspectori din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiție și din parchetele de pe lângă curțile de apel sau alți procurori delegați, exercita controlul asupra tuturor procurorilor.
Când considera necesar, ministrul justiției, din proprie inițiativă sau la cererea Consiliului Superior al Magistraturii, efectuează controlul prin inspectori generali sau prin procurori detasati în Direcția relații cu Ministerul Public și coordonarea strategiei antiinfractionale din cadrul Ministerului Justiției.
Controlul se efectuează prin verificarea lucrărilor, a modului cum se desfășoară raporturile de serviciu cu justițiabilii și cu celelalte persoane implicate în lucrările de competența parchetelor, precum și prin aprecierea asupra activității, pregătirii și aptitudinilor profesionale ale procurorilor.
Ministrul justiției poate să ceara procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiție informări asupra activității parchetelor și sa dea îndrumări cu privire la măsurile ce trebuie luate pentru combaterea fenomenului infractional.
Ministrul justiției are dreptul sa dea dispoziție scrisă, în mod direct sau prin procurorul general, procurorului competent sa înceapă, în condițiile legii, procedura de urmărire penală pentru infracțiunile despre care are cunoștința și sa promoveze în fața instanțelor judecătorești acțiuni și cai de atac necesare apărării interesului public. Nu vor putea fi date însă dispoziții pentru oprirea procedurii de urmărire penală legal deschise.
Capitolul II — Parchetele de pe lângă judecătorii și tribunale ↑ Cuprins
Art. 39. - Parchetele de pe lângă judecătorii și tribunale sunt conduse de prim-procurori.
Prim-procurorii parchetelor de pe lângă tribunale sunt ajutați de adjuncți. Ministrul justiției, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiție, stabilește parchetele de pe lângă judecătorii la care prim-procurorii sunt ajutați de adjuncți.
Art. 40. - Parchetele de pe lângă tribunale au secții conduse de procurori-șefi.
Art. 41. - Prim-procurorii parchetelor de pe lângă tribunale exercita controlul asupra parchetelor din circumscripția lor.
Capitolul III — Parchetele de pe lângă curțile de apel și Parchetul de pe lângă Curtea Suprema de Justiție ↑ Cuprins
Art. 42. - Parchetele de pe lângă curțile de apel sunt conduse de procurori generali. Procurorii generali ai parchetelor de pe lângă curțile de apel sunt ajutați de adjuncți.
Art. 43. - Procurorii generali ai parchetelor de pe lângă curțile de apel exercita, direct sau prin procurori inspectori, controlul asupra parchetelor din circumscripția lor.
Art. 44. - Parchetul de pe lângă Curtea Suprema de Justiție este condus de un procuror general, ajutat de 2 adjuncți.
Procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiție este promovat și eliberat din funcție de Președintele României, la propunerea ministrului justiției.
Procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiție exercita, direct sau prin procurori inspectori, controlul asupra tuturor parchetelor.
În cadrul Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiție funcționează colegiul acestui parchet, ca organ consultativ. Componenta colegiului se stabilește prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiție.
Procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiție participa la ședințele Curții Supreme de Justiție, în secții unite.
Procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiție desemnează, dintre procurorii acestui parchet, pe procurorii care participa la ședințele Curții Constituționale, în cazurile prevăzute de lege.
Art. 45. - Parchetul de pe lângă Curtea Suprema de Justiție și parchetele de pe lângă curțile de apel au în structura secții conduse de procurori șefi, care pot fi ajutați de adjuncți. În cadrul secțiilor pot funcționa servicii și birouri conduse de procurori șefi."
14. Articolul 47 va avea următorul cuprins:
"Art. 47. - În cadrul corpului magistraților, ierarhia funcțiilor de execuție și de conducere se stabilește în raport cu nivelul instanțelor și al parchetelor, cu respectarea condițiilor de pregătire profesională și de vechime în magistratura, prevăzute în prezenta lege.
Personalul de specialitate juridică din Ministerul Justiției, indiferent de vechime, este asimilat magistraților pe durata îndeplinirii funcției."
15. Articolul 48 alineatul 1 va avea următorul cuprins:
"Constituie vechime în magistratura perioada în care o persoană a îndeplinit funcțiile de judecător, procuror, personal de specialitate juridică în Ministerul Justiției, în Institutul Național al Magistraturii ori în laboratoarele de expertiza criminalistica din subordinea Ministerului Justiției, de avocat sau de magistrat-asistent la Curtea Suprema de Justiție, funcția de ministru al justiției, de secretar de stat ori de secretar general în Ministerul Justiției, funcții de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat."
16. Articolul 50 alineatul 1 litera b) va avea următorul cuprins:
"b) este licențiat în drept sau drept economic-administrativ, are stagiul cerut de lege pentru funcția în care urmează să fie numit și dovedește o pregătire profesională corespunzătoare;"
17. La articolul 50 alineatul 1, după litera e) se introduce litera f), cu următorul cuprins:
"f) a absolvit Institutul Național al Magistraturii sau a promovat concursul ori examenul de admitere în magistratura, organizat potrivit regulamentului aprobat de ministrul justiției."
18. Articolul 52 alineatul 1 va avea următorul cuprins:
"Înainte de a începe să-și exercite funcția, magistrații sunt obligați să depună următorul jurământ:
lt; lt;Jur sa respect Constituția și legile tarii, sa apar drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, să-mi îndeplinesc cu onoare, constiinta și fără partinire atribuțiile ce-mi revin. Asa să-mi ajute Dumnezeu! gt; gt; Referirea la divinitate din formula jurământului se schimba potrivit credinței religioase a magistraților."
19. Articolul 55 va avea următorul cuprins:
"Art. 55. - La judecătorii și la parchetele de pe lângă aceste instanțe pot funcționa judecători și, respectiv, procurori stagiari, numiți prin ordin al ministrului justiției, cu respectarea condițiilor prevăzute la art. 50.
Procurorii stagiari sunt numiți la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiție.
Delegarea și eliberarea din funcție a judecătorilor și a procurorilor stagiari se dispun de către ministrul justiției."
20. După articolul 55 se introduce articolul 55^1, cu următorul cuprins:
"Art. 55^1. - Judecătorii și procurorii stagiari care nu au absolvit Institutul Național al Magistraturii efectuează un stagiu de 2 ani.
Președinții judecătoriilor și prim-procurorii parchetelor de pe lângă aceste instanțe răspund de asigurarea condițiilor pentru desfășurarea normală a stagiului și de buna pregătire a magistraților stagiari."
21. Articolul 58 va avea următorul cuprins:
"Art. 58. - Examenul prevăzut la art. 57 va consta într-o proba orala, pe baza căreia comisia să-și poată forma convingerea ca judecătorul stagiar și-a insusit cunoștințele necesare pentru a putea participa la activitatea de judecată.
După susținerea examenului, președintele curții de apel va comunică ministrului justiției și președintelui judecătoriei dacă judecătorul stagiar a obținut dreptul de a participa la activitatea de judecată. În caz de nepromovare a examenului, se va stabil o noua data pentru reexaminarea judecătorului stagiar.
Ministrul justiției poate dispune eliberarea din funcție a judecătorului stagiar care a fost respins de doua ori la examenul prevăzut la art. 57."
22. După articolul 58 se introduce articolul 58^1, cu următorul cuprins:
"Art. 58^1. - Judecătorii stagiari care au obținut dreptul de a participa la activitatea de judecată vor putea judeca:
1. În materie civilă:
a) cererile introduse pe cale principala, referitoare la pensii de întreținere; litigiile patrimoniale dintre persoanele fizice, având ca obiect plata unei sume de bani sau predarea unui bun mobil, în cazul în care valoarea litigiului nu depășește 10 milioane lei și nu privește o succesiune sau imparteli de bunuri; acțiunile posesorii; cererile privind înregistrările în registrele de stare civilă; luarea unor măsuri asiguratorii; cererile de orice fel referitoare la popriri; litigiile de muncă privind pretențiile bănești a căror valoare nu depășește 10 milioane lei;
b) procesele și cererile care, potrivit legii, se soluționează de judecătorii în ultima instanța;
c) cererile și căile de atac de competența judecătoriilor, referitoare la cauzele arătate la lit. a) și b).
2. În materie penală:
a) infracțiunile prevăzute la art. 279 alin. 2 lit. a) din Codul de procedură penală;
b) cererile și căile de atac de competența judecătoriilor, în legătură cu infracțiunile arătate la lit. a);
c) cererile de reabilitare."
23. Articolul 63 va avea următorul cuprins:
"Art. 63. - Examenul de capacitate consta, în mod obligatoriu, în probe scrise și orale, cu caracter teoretic și practic. Probele teoretice vor avea ca obiect principiile și instituțiile de baza ale dreptului civil, comercial, penal, procesual, constituțional și ale organizării judecătorești; probele practice vor consta în întocmirea unei lucrări scrise cu caracter aplicativ.
Regulamentul de desfășurare a examenului de capacitate al magistraților se aproba de ministrul justiției, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii."
24. Articolul 64 alineatul 2 va avea următorul cuprins:
"Consiliul Superior al Magistraturii, în termen de 30 de zile de la primirea rezultatelor, validează examenele, centralizează rezultatele și întocmește, în ordinea mediilor obținute, tabelul de clasificare a candidaților, pe baza căruia se vor face numirile în funcțiile vacante."
25. La articolul 65, după alineatul 5 se introduc doua alineate, cu următorul cuprins:
"Consiliul Superior al Magistraturii are obligația sa îndeplinească formalitățile legate de numirea magistraților care au fost declarați reusiti la examenul de capacitate, în termen de maximum 3 luni de la data validării examenului de capacitate.
În perioada dintre data validării examenului de capacitate și data numirii de către Președintele României, magistrații vor primi salariul corespunzător funcției imediat superioare celei de judecător stagiar."
26. După articolul 65 se introduce articolul 65^1, cu următorul cuprins:
"Art. 65^1. - În cazul în care magistratul nu a fost propus de Consiliul Superior al Magistraturii pentru a fi numit de Președintele României, în termen de cel mult 6 luni de la data validării examenului de capacitate îi încetează calitatea de magistrat.
Împotriva refuzului Consiliului Superior al Magistraturii de a propune Președintelui României numirea în funcție a magistratului, acesta se poate adresa cu plîngere Curții Supreme de Justiție, în termen de 30 de zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. 1. Plângerea este suspensivă de executare. Curtea Suprema de Justiție judeca plângerea în complet format din 9 judecători. Hotărârea pronunțată este irevocabilă."
27. Articolul 67 va avea următorul cuprins:
"Art. 67. - Pentru a fi promovat în funcții superioare, magistratul trebuie să aibă o activitate meritorie, atestata prin notele calificative acordate de șefii ierarhici.
Notele calificative se acordă anual și vor reflecta rezultatele activității profesionale a magistratului, comportamentul la serviciu și în societate, calitățile acestuia, precum și perspectivele de dezvoltare în profesie.
Pentru magistrații care dețin funcții de conducere, notele calificative vor menționa în mod obligatoriu calitățile manageriale.
Condițiile minime de vechime pe care trebuie să le îndeplinească magistrații sunt următoarele:
a) pentru funcțiile de judecător de tribunal, procuror la parchetul de pe lângă tribunal, președinte, vicepreședinte de judecătorie, prim-procuror al parchetului de pe lângă judecătorie și adjunct al acestuia, să aibă o vechime în magistratura de cel puțin 4 ani;
b) pentru funcțiile de președinte, vicepreședinte, președinte de secție de tribunal, prim-procuror al parchetului de pe lângă tribunal, adjunct al acestuia și procuror șef de secție al parchetului de pe lângă tribunal, să aibă o vechime în magistratura de cel puțin 5 ani;
c) pentru funcțiile de judecător de curte de apel sau procuror la parchetele de pe lângă curțile de apel, să aibă o vechime în magistratura de cel puțin 6 ani;
d) pentru funcțiile de președinte, vicepreședinte, președinte de secție de curte de apel, procuror general al parchetului de pe lângă curtea de apel, adjunct al acestuia și procuror șef de secție al parchetului de pe lângă curtea de apel, precum și de procuror șef de secție și procuror la Parchetul de pe lângă Curtea Suprema de Justiție, să aibă o vechime în magistratura de cel puțin 8 ani;
e) pentru funcțiile de procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiție și de adjunct al acestuia, să aibă o vechime în magistratura de cel puțin 10 ani.
Promovarea în funcții de conducere a magistraților se face pentru o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea reinvestirii.
La promovarea în funcții de conducere în magistratura se va tine seama, în afară de calitățile profesionale, de aptitudinile manageriale ale magistratului, îndeosebi de capacitatea de organizare și decizie, gradul de comunicativitate, tactul în relațiile de serviciu, obiectivitatea în aprecierea colaboratorilor."
28. Articolul 68 va avea următorul cuprins:
"Art. 68. - În mod excepțional pot fi numiți în magistratura, fără concurs sau examen, în oricare dintre funcțiile prevăzute la art. 67 lit. a), b) și c), persoane care au titlul de doctor în drept ori au avut calitatea de magistrat sau inspector general ori consilier juridic în Ministerul Justiției sau avocat o perioadă de cel puțin 5 ani.
În cazurile de la alin. 1, vechimea necesară, prevăzută la art. 67 pentru a ocupa una dintre funcțiile în magistratura, se majorează cu 3 ani."
29. La titlul IV "Corpul magistraților", capitolul II "Admiterea în magistratura", după secțiunea a II-a se introduce secțiunea a III-a "Institutul Național al Magistraturii", cu următorul cuprins:
"Secțiunea a III-a
Institutul Național al Magistraturii
Art. 70^1. - Institutul Național al Magistraturii este instituția publică subordonata exclusiv Ministerului Justiției, care realizează pregătirea specifică a viitorilor judecători și procurori, precum și perfecționarea profesională a magistraților în funcție, în conformitate cu prevederile prezentei legi.
Institutul Național al Magistraturii nu face parte din sistemul național de învățământ și educație și nu este supus dispozițiilor legale în vigoare cu privire la acreditarea instituțiilor de învățământ superior și recunoașterea diplomelor.
Institutul Național al Magistraturii are personalitate juridică și sediul în municipiul București.
Art. 70^2. - Institutul Național al Magistraturii este condus de un consiliu format din 11 membri, dintre care: un judecător al Curții Supreme de Justiție, un procuror de la Parchetul de pe lângă Curtea Suprema de Justiție, un judecător al Curții de Apel București, un procuror de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, desemnați de Consiliul Superior al Magistraturii; 3 reprezentanți aleși ai personalului de instruire din cadrul institutului, directorul Direcției de resurse umane din Ministerul Justiției; 2 reprezentanți ai auditorilor de justiție care participa la cursurile de pregătire profesională.
Directorul Institutului Național al Magistraturii și cei 2 adjuncți ai acestuia sunt numiți prin ordin al ministrului justiției.
Directorul Institutului Național al Magistraturii face parte de drept din consiliu.
Durata mandatului membrilor Consiliului Institutului Național al Magistraturii este de 3 ani, cu excepția mandatului reprezentanților auditorilor de justiție, care sunt aleși pentru un an.
Mandatul membrilor consiliului poate fi reînnoit.
La ședințele consiliului pot participa, fără drept de vot, reprezentanți ai asociațiilor legal constituite ale magistraților.
Art. 70^3. - Consiliul Institutului Național al Magistraturii deliberează asupra problemelor care privesc organizarea și funcționarea Institutului Național al Magistraturii, precum și bugetul acestuia.
Hotărârile Consiliului Institutului Național al Magistraturii devin executorii după aprobarea lor de către ministrul justiției.
Art. 70^4. - Directorul Institutului Național al Magistraturii și adjunctii săi asigura conducerea curenta a activității și organizează aducerea la îndeplinire a hotărârilor consiliului.
Art. 70^5. - Personalul de instruire al Institutului Național al Magistraturii este asigurat, de regula, din rândul judecătorilor și al procurorilor în funcție, care pot fi detasati, cu acordul lor, pe timp de 3 ani în cadrul institutului.
Salarizarea personalului de instruire de specialitate juridică al Institutului Național al Magistraturii se stabilește prin asimilarea funcțiilor acestuia cu funcțiile de magistrat, în raport cu vechimea în magistratura, în condițiile Legii privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești.
Institutul Național al Magistraturii poate folosi, în condițiile legii, și cadre didactice universitare, alți specialiști, români și străini, precum și magistrați în funcție sau asimilați ai acestora, pentru desfășurarea procesului de formare și perfecționare profesională.
Statul de personal și statul de funcții ale Institutului Național al Magistraturii se aproba de ministrul justiției, în limita numărului total de posturi aprobat pentru sistemul justiției.
Art. 70^6. - Durata cursurilor de pregătire specifică magistraților în cadrul Institutului Național al Magistraturii este de 1-2 ani.
În fiecare an, ministrul justiției stabilește durata cursurilor și numărul de cursanți, în funcție de numărul judecătorilor și al procurorilor necesari pentru ocuparea posturilor vacante.
Art. 70^7. - Admiterea în Institutul Național al Magistraturii, care reprezintă modalitatea principala de recrutare a magistraților, se face pe bază de concurs, la care au dreptul sa participe persoanele care îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 50 lit. a)-e).
Art. 70^8. - Componenta comisiei, condițiile de concurs și modul de desfășurare a acestuia sunt stabilite prin regulament aprobat de ministrul justiției.
Art. 70^9. - Candidații admiși la concursul de intrare în Institutul Național al Magistraturii au calitatea de auditori de justiție și beneficiază de o bursa lunară egala cu salariul funcției de judecător stagiar, care se plătește din fondul de burse prevăzut în bugetul Ministerului Justiției, în raport cu vechimea pe care o au.
Art. 70^10. - Pregătirea auditorilor de justiție pentru cariera de magistrat se bazează pe cunoașterea tendințelor și a evoluției principalelor instituții juridice, inclusiv în dreptul comparat, și, îndeosebi, pe dobândirea de cunoștințe practice necesare pentru a deveni judecător sau procuror.
Art. 70^11. - În perioada cursurilor, auditorii de justiție vor desfășura stagii de practica în cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor, vor efectua, sub îndrumarea personalului de instruire și a magistraților instanțelor și parchetelor, lucrări de grefa în cadrul tuturor serviciilor, vor asista la ședințele de judecată și la activitatea de urmărire penală, pentru a cunoaște în mod direct activitățile pe care le desfășoară magistrații și personalul auxiliar.
Art. 70^12. - În cazul în care auditorii de justiție savarsesc o abatere de la îndatoririle ce le revin sau de la Regulamentul de ordine interioară al Institutului Național al Magistraturii, pot fi sancționați disciplinar de către directorul institutului.
Sancțiunile disciplinare ce pot fi aplicate auditorilor de justiție sunt:
a) observatia;
b) avertismentul;
c) exmatricularea din institut, cu restituirea cheltuielilor de școlarizare.
Art. 70^13. - La absolvirea Institutului Național al Magistraturii, auditorii de justiție vor susține un examen care va consta preponderent în probe practice, prin care să demonstreze ca și-au insusit cunoștințele necesare funcției de judecător sau de procuror.
Examenul va fi susținut în fața unei comisii mixte formate din 3 membri ai personalului de instruire al institutului și 3 magistrați de la instanțe și parchete, numiți prin ordin al ministrului justiției.
Absolvenților Institutului Național al Magistraturii li se eliberează un atestat.
Art. 70^14. - Absolvenții Institutului Național al Magistraturii vor fi numiți magistrați stagiari de către ministrul justiției.
Judecătorii stagiari, absolvenți ai Institutului Național al Magistraturii, au dreptul de a judeca în cauzele prevăzute la art. 58^1; procurorii stagiari, absolvenți ai institutului, au dreptul de a pune concluzii în instanța și de a semna acte procedurale, cu excepția celor care privesc libertatea persoanei.
După 6 luni de funcționare efectivă, magistrații stagiari, absolvenți ai Institutului Național al Magistraturii, au dreptul să se înscrie la examenul de capacitate. Dispozițiile art. 61-65 sunt aplicabile.
Art. 70^15. - Judecătorilor și procurorilor stagiari, absolvenți ai Institutului Național al Magistraturii, le sunt aplicabile dispozițiile legale privind pe magistrații stagiari.
În cazul în care durata cursurilor Institutului Național al Magistraturii, stabilită conform legii, va fi de 2 ani, absolvenții au dreptul de a se înscrie direct pentru susținerea examenului de capacitate.
Art. 70^16. - Organizarea și funcționarea Institutului Național al Magistraturii sunt stabilite prin regulament elaborat de consiliul institutului și aprobat de ministrul justiției."
30. Articolul 73 va avea următorul cuprins:
"Art. 73. - Consiliul Suprem al Magistraturii are următoarele atribuții:
a) propune Președintelui României, la recomandarea ministrului justiției, numirea în funcție a președintelui, vicepreședintelui și președinților de secții ai Curții Supreme de Justiție;
b) propune Președintelui României, la recomandarea ministrului justiției, numirea în funcție a judecătorilor Curții Supreme de Justiție;
c) propune Președintelui României, la recomandarea ministrului justiției, numirea în funcție a celorlalți judecători și procurori, cu excepția celor stagiari;
d) dispune, la propunerea ministrului justiției, cu privire la promovarea, transferarea, suspendarea din funcție a judecătorilor, precum și la încetarea funcției acestora;
e) validează examenele de capacitate ale magistraților;
f) îndeplinește rolul de consiliu de disciplina a judecătorilor;
g) da avize, la solicitarea ministrului justiției, cu privire la administrarea judecătoriilor, tribunalelor, curților de apel și parchetelor.
Consiliul Superior al Magistraturii exercita orice alte atribuții prevăzute de lege.
Consiliul Superior al Magistraturii poate cere Ministerului Justiției, instanțelor judecătorești sau parchetelor relații sau acte referitoare la activitatea profesională sau la conduita magistraților.
Pentru numirea în funcția de președinte al Curții Supreme de Justiție, vor fi prezentate Președintelui României trei propuneri.
Consiliul Superior al Magistraturii își desfășoară lucrările în prezenta a cel puțin două treimi din numărul membrilor săi și adopta hotărâri cu majoritatea voturilor membrilor consiliului.
Lucrările Consiliului Superior al Magistraturii sunt prezidate, fără drept de vot, de ministrul justiției, cu excepția cazului în care îndeplinește rolul de consiliu de disciplina, când este prezidat de președintele Curții Supreme de Justiție.
Pregătirea lucrărilor necesare desfășurării activității Consiliului Superior al Magistraturii se asigura de către direcția din Ministerul Justiției care răspunde de resursele umane. Lucrările de secretariat ale Consiliului Superior al Magistraturii se realizează de către un compartiment de specialitate al acestei direcții."
31. După articolul 74 se introduce articolul 74^1, cu următorul cuprins:
"Art. 74^1. - Membrii Consiliului Superior al Magistraturii au dreptul la o indemnizație stabilită prin Legea privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești."
32. Articolul 75 va avea următorul cuprins:
"Art. 75. - Judecătorii numiți de Președintele României sunt inamovibili. Procurorii și judecătorii stagiari se bucura de stabilitate.
Magistrații nu pot fi cercetati, reținuți, arestați, perchezitionati sau trimiși în judecata fără avizul ministrului justiției.
Ministerul de Interne are obligația de a acorda, la cerere, protecție magistraților și familiilor lor în cazurile în care viața, integritatea corporală sau avutul acestora sunt supuse unor amenințări."
33. Articolul 76 alineatul 1 va avea următorul cuprins:
"Magistrații pot fi eliberați din funcțiile pe care le dețin, numai în următoarele cazuri:
a) demisie;
b) pensionare pentru limita de vârsta sau incapacitate de muncă, potrivit legii;
c) transferarea într-o alta funcție, în condițiile legii;
d) dacă împotriva magistratului s-a luat măsura indepartarii din magistratura, fie ca sancțiune disciplinară, fie pentru vădită incapacitate profesională ori pentru boala psihică;
e) dacă magistratul a fost condamnat definitiv pentru o faptă prevăzută de legea penală;
f) dacă magistratul nu mai îndeplinește condițiile prevăzute la art. 50 lit. a)-e)."
34. Articolul 76 alineatul 2 va avea următorul cuprins:
"Când împotriva unui magistrat se pune în mișcare acțiunea penală, acesta va fi suspendat de drept din funcție până la rămânerea definitivă a hotărârii. Ministrul justiției, prin ordin, va constata existenta suspendării de drept a magistratului. Despre această măsură magistratul va fi încunoștințat de către ministrul justiției."
35. Articolul 76 alineatul 4 va avea următorul cuprins:
"În cazurile prevăzute la alin. 1 lit. d) și e), calitatea de magistrat încetează de drept pe data rămânerii definitive a hotărârii prin care s-a dispus îndepărtarea din magistratura sau condamnarea."
36. După articolul 79 se introduce articolul 79^1, cu următorul cuprins:
"Art. 79^1. - Ministrul justiției poate dispune detasarea judecătorilor inamovibili, numai cu acordul scris al acestora, în cadrul Ministerului Justiției, la Institutul Național al Magistraturii, la alte instanțe judecătorești sau la alte autorități publice.
Durata detașării este între 6 luni și 3 ani. Detasarea poate fi prelungită pentru o durată de până la 3 ani, o singură dată, cu respectarea condițiilor prevăzute la alin. 1.
Detasarea procurorilor se poate dispune de către ministrul justiției, cu respectarea condițiilor prevăzute la alin. 1 și 2.
Pe perioada detașării, judecătorii și procurorii își păstrează statutul de magistrați și beneficiază de drepturile prevăzute de lege pentru personalul detașat. Când salariul și celelalte drepturi bănești prevăzute pentru funcția în care este detașat magistratul sunt inferioare celor de care acesta beneficiază în calitatea sa de magistrat, el își păstrează salariul și celelalte drepturi bănești ale funcției de magistrat pe care o deține."
37. Articolul 80 alineatul 1 va avea următorul cuprins:
"În cazul în care un magistrat suferă de o boala psihică, ministrul justiției, pe baza unui raport scris și după examinarea de către o comisie formată din 3 medici primari de specialitate, va dispune suspendarea din funcție a magistratului, sesizand de îndată Consiliul Superior al Magistraturii. Suspendarea încetează de drept, dacă în termen de o luna Consiliul Superior al Magistraturii nu hotărăște eliberarea din funcție a magistratului sau prelungirea suspendării."
38. Articolul 80 alineatul 3 va avea următorul cuprins:
"Împotriva hotărârilor de îndepărtare din magistratura, luate în cazurile prevăzute de alin. 1 și 2, magistratul poate face contestație în termen de 30 de zile de la comunicare. Contestația se judeca la Curtea Suprema de Justiție, în complet format din 9 judecători. Hotărârea prin care se soluționează contestația este irevocabilă."
39. Articolul 81 va avea următorul cuprins:
"Art. 81. - Magistrații beneficiază de salarii stabilite în raport cu nivelul instanței, de indemnizații pentru stabilitate în magistratura, pentru îndeplinirea unei funcții de conducere, pentru participare la ședințe de judecată, de sporuri pentru vechime în munca, pentru risc și suprasolicitare neuropsihica, pentru titluri științifice, precum și de alte drepturi reglementate prin lege."
40. După articolul 81 se introduc articolele 81^1-81^11, cu următorul cuprins:
"Art. 81^1. - Magistrații în activitate sau pensionari, precum și soțul sau sotia și copiii aflați în întreținerea acestora beneficiază în mod gratuit de asistența medicală, medicamente și proteze.
Condițiile de acordare în mod gratuit a asistenței medicale, a medicamentelor și a protezelor se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
Art. 81^2. - Magistrații beneficiază de asigurare realizată din fonduri bugetare, pentru viața, sănătate și bunuri, în limita veniturilor pentru 15 ani de activitate.
La eliberarea din funcție, asigurarea prevăzută la alin. 1 încetează.
Art. 81^3. - Magistrații beneficiază de un concediu de odihnă anual de 30 de zile lucrătoare, plătit. Condițiile de efectuare și de plată a concediului de odihnă se stabilesc prin regulament aprobat de ministrul justiției.
În perioada concediului de odihnă, magistrații beneficiază, o singură dată pe an, de transport gratuit, dus-întors, între localitatea de domiciliu și localitatea din țara în care își petrec concediul de odihnă.
Art. 81^4. - Magistrații beneficiază, anual, de 12 călătorii dus-întors, cu tarife reduse cu 50% la transportul intern pe calea ferată clasa I, auto, naval și aerian.
Condițiile în care se acordă drepturile prevăzute la alin. 1 și la art. 81^3 alin. 2, precum și fondurile din care se suporta aceste drepturi se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
Art. 81^5. - Magistrații cu o vechime de cel puțin 25 de ani în magistratura beneficiază, la împlinirea vârstei prevăzute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din venitul net realizat din salariul de baza, sporul pentru vechime în munca și sporul de stabilitate în magistratura, avute la data pensionării.
Pentru fiecare an care depășește vechimea în magistratura prevăzută la alin. 1 se adauga la cuantumul pensiei câte 1% din venitul net, fără a se putea depăși 100% din venitul net stabilit conform alin. 1, avut la data pensionării.
Partea din pensia de serviciu care depășește nivelul pensiei din sistemul asigurărilor sociale de stat se suporta din bugetul de stat.
Pensia suplimentară se stabilește în condițiile Legii privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistența socială.
Pensiile magistraților se actualizează în raport cu nivelul salariilor de baza ale magistraților în activitate.
De aceste drepturi beneficiază și magistrații reincadrati după pensionare.
Art. 81^6. - Magistrații cu o vechime continua în magistratura de cel puțin 20 de ani beneficiază, la pensionare sau la eliberarea din funcție pentru motive neimputabile, de o indemnizație egala cu 5 salarii de baza nete.
Indemnizația prevăzută la alin. 1 se acordă o singură dată în decursul carierei de magistrat.
Art. 81^7. - Magistrații în vârsta de până la 35 de ani vor fi sprijiniti în construirea sau cumpărarea unei locuințe proprietate personală în localitatea în care își are sediul instanța sau parchetul la care funcționează, cu acordarea de credite pe termen lung, cu dobânda minima, în condițiile legii.
În condițiile prevăzute de lege, se poate înființa, prin hotărâre a Guvernului, Casa de credit pentru magistrați și celălalt personal din sistemul justiției.
Art. 81^8. - Magistraților care funcționează la instanțe sau la parchete din mediul rural li se va asigura locuinta de către administrația locală, pentru perioada în care lucrează în acea localitate.
Art. 81^9. - Se instituie ordinul și medalia "Meritul judiciar", care se conferă magistraților în activitate, pentru vechime în magistratura ca judecător sau procuror, având în vedere rezultatele meritorii obținute în activitate, respectarea îndatoririlor prevăzute de lege și calificativul anual de "foarte bine".
Ordinul și medalia "Meritul judiciar" se acordă de către Președintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.
Art. 81^10. - Ordinul și medalia "Meritul judiciar" se conferă astfel:
- Ordinul "Meritul judiciar" clasa I, pentru 25 de ani vechime în magistratura;
- Ordinul "Meritul judiciar" clasa a II-a, pentru 20 de ani vechime în magistratura;
- Ordinul "Meritul judiciar" clasa a III-a, pentru 15 ani vechime în magistratura;
- Medalia "Meritul judiciar" clasa I, pentru 10 ani vechime în magistratura;
- Medalia "Meritul judiciar" clasa a II-a, pentru 5 ani vechime în magistratura.
În cazul întreruperii activității în magistratura, timpul cat magistratul a desfășurat alta activitate nu va fi luat în calculul vechimii în magistratura pentru care se conferă ordinul sau medalia.
Descrierea ordinului și a medaliei este prevăzută în lege specială.
Art. 81^11. - Magistrații în activitate, decorati cu Ordinul "Meritul judiciar" clasele a III-a, a II-a și I, beneficiază de reducerea impozitului pe venit cu 30%, 40% și, respectiv, 50%, iar cei decorati cu Medalia "Meritul judiciar" clasele a II-a și I beneficiază de reducerea impozitului pe venit cu 20% și, respectiv, 25% .
Magistrații pensionari, decorati cu Ordinul "Meritul judiciar" clasele a III-a, a II-a și I, beneficiază de o majorare cu 10%, 15% și, respectiv, 20% a cuantumului pensiei, fără a se depăși salariul de baza actualizat."
41. La articolul 83 se introduce un alineat, cu următorul cuprins:
"Magistratul poate să opteze ca funcția de baza, potrivit legii, să fie într-o instituție de învățământ superior, având obligația să respecte durata timpului de lucru și celelalte îndatoriri prevăzute de lege pentru instanța de judecată sau parchet. În aceasta situație, programul de activitate al magistratului la instanța de judecată sau la parchet se stabilește cu acordul conducătorului instanței sau al parchetului."
42. Articolul 84 va avea următorul cuprins:
"Art. 84. - Magistraților le este interzisă exercitarea, direct sau prin persoane interpuse, a activităților de comerț, participarea la conducerea unor societăți comerciale sau civile. De asemenea, le este interzisă participarea la administrarea unor asemenea societăți."
43. Articolul 85 va avea următorul cuprins:
"Art. 85. - Magistrații pot colabora la publicații de specialitate, cu caracter literar, științific sau social, ori la emisiuni audiovizuale, fără însă a participa la acțiuni politice."
44. Articolul 91 va avea următorul cuprins:
"Art. 91. - Magistrații sunt obligați să efectueze, cel puțin o dată la 5 ani, conform programării aprobate de ministrul justiției, stagii de pregătire sau, după caz, de perfecționare profesională la Institutul Național al Magistraturii, la instituții de învățământ superior din țara sau din străinătate ori în cadrul formelor organizate de curțile de apel sau, după caz, de parchetele de pe lângă curțile de apel.
La fiecare curte de apel și parchet de pe lângă aceasta va fi desemnat un magistrat care să răspundă de perfecționarea profesională a magistraților."
45. Articolul 95 alineatul 1 va avea următorul cuprins:
"Sancțiunile disciplinare ce se pot aplica magistraților în raport cu gravitatea abaterilor sunt:
a) observatie;
b) mustrare;
c) diminuarea salariului de baza cu până la 15% pe o perioadă de 1-3 luni;
d) mutarea disciplinară pentru o perioadă de 1-3 luni la o instanța sau la un parchet, situate pe raza teritorială a aceleiași curți de apel, respectiv parchet de pe lângă aceasta;
e) suspendarea din funcție pe timp de maximum 6 luni;
f) îndepărtarea din magistratura."
46. Articolul 97 alineatul 2 va avea următorul cuprins:
"Cercetarea prealabilă se efectuează de către judecători, având cel puțin același grad ierarhic cu judecătorul cercetat, sau de inspectori generali ori de alte persoane asimilate magistraților din Ministerul Justiției."
47. Articolul 101 va avea următorul cuprins:
"Art. 101. - Împotriva hotărârilor pronunțate de Consiliul Superior al Magistraturii sau de Comisia de disciplina a Ministerului Public, magistratul în cauza poate face contestație în termen de 30 de zile de la comunicarea hotărârii.
Contestația se depune la comisia disciplinară care a pronunțat hotărârea și se judeca de Curtea Suprema de Justiție, în complet format din 9 judecători. Hotărârea prin care se soluționează este irevocabilă."
48. Denumirea titlului VIII va fi: "Personalul auxiliar de specialitate, economic, administrativ și de serviciu."
49. Articolul 104 alineatul 1 va avea următorul cuprins:
"La judecătorii, tribunale și curți de apel, precum și la toate parchetele funcționează personal auxiliar de specialitate, economic, administrativ și de serviciu."
50. Articolul 105 alineatul 2 va avea următorul cuprins:
"Tribunalele și parchetele de pe lângă acestea vor avea și câte un compartiment economico-administrativ, condus de un contabil-șef, pentru activitatea proprie, precum și pentru activitatea judecătoriilor și a parchetelor din circumscripția lor. În localitățile reședința de județ, în care funcționează curți de apel, compartimentul economico-administrativ al tribunalelor sau parchetelor de pe lângă acestea va deservi și activitatea acestor curți, respectiv a parchetelor de pe lângă acestea."
51. Articolul 107 va avea următorul cuprins:
"Art. 107. - Compartimentul economico-administrativ va avea ca atribuții principale efectuarea operațiunilor financiar-contabile, evidenta bunurilor, asigurarea condițiilor materiale pentru desfășurarea activității instanțelor și a parchetelor și gospodărirea localurilor."
52. Articolul 112 alineatul 1 va avea următorul cuprins:
"Personalul prevăzut în titlul de fața se numește de către președintele curții de apel ori, după caz, de către procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel în a carei circumscripție urmează sa funcționeze, cu excepția executorilor judecătorești și a contabililor-șefi. Înainte de numire va fi consultat președintele instanței sau, după caz, prim-procurorul parchetului la care va funcționa persoana în cauza. Executorii judecătorești și contabilii-șefi ai tribunalelor se numesc de către ministrul justiției, iar contabilii-șefi ai parchetelor de pe lângă tribunale se numesc de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiție."
53. La articolul 112, după alineatul 2 se introduce un alineat, cu următorul cuprins:
"Pregătirea și perfecționarea profesională a personalului auxiliar de specialitate se fac potrivit regulamentului aprobat de ministrul justiției."
54. După articolul 112 se introduce articolul 112^1, cu următorul cuprins:
"Art. 112^1. - Personalul auxiliar de specialitate de la instanțe și parchete beneficiază de toate drepturile prevăzute de legislația aplicabilă salariaților din unitățile bugetare, precum și de drepturile prevăzute la art. 81^1 și 81^3 din prezenta lege. Prevederile art. 116 sunt aplicabile."
55. Articolul 116 va avea următorul cuprins:
"Art. 116. - Concediile anuale de odihnă cuvenite, potrivit legii, personalului instanțelor se efectuează, de regula, în cea mai mare parte în perioada vacantei judecătorești."
56. Articolul 122 va avea următorul cuprins:
"Art. 122. - Membrii comisiilor de examinare pentru primirea în magistratura și pentru examenul de capacitate sunt remunerați prin plata cu ora, în condițiile Legii privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești."
57. Articolul 123 se abroga.
58. După articolul 129 se introduce articolul 129^1, cu următorul cuprins:
"Art. 129^1. - Judecătorilor în funcție, care nu au fost propuși de Consiliul Superior al Magistraturii, pentru a fi numiți de Președintele României, la expirarea termenului prevăzut la art. 129 alin. 2, le încetează calitatea de magistrat prin ordin al ministrului justiției, emis în termen de 30 de zile de la data rămânerii irevocabile a hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii. Dispozițiile art. 65^1 sunt aplicabile în mod corespunzător."
59. Anexa nr. 1 se modifica astfel:
- la județul Arges, după Judecătoria Costesti se scrie: Judecătoria Topoloveni, localitatea de reședința Topoloveni;
- la județul Bacau, în locul Judecătoriei Parincea din localitatea Parincea se scrie: Judecătoria Podu Turcului, localitatea de reședința Podu Turcului;
- la județul Bihor, după Judecătoria Alesd se scrie: Judecătoria Salonta, localitatea de reședința Salonta;
- la județul Galați, în locul Judecătoriei Beresti, localitatea de reședința Beresti, se scrie: Judecătoria Liesti, localitatea de reședința Liesti;
- după județul Iași se scrie județul Ilfov, cu Judecătoria Buftea, localitatea de reședința Buftea, și Judecătoria Ilfov, localitatea de reședința municipiul București;
- la județul Maramures, după Judecătoria Dragomiresti se scrie: Judecătoria Somcuta Mare, localitatea de reședința Somcuta Mare.
60. Anexa nr. 2 se modifica astfel:
- la poziția VII Curtea de Apel București, la coloana a doua, după Ialomita, se va scrie Ilfov.