REGULAMENT din 14 iulie 2010

(1) Prezentul regulament stabilește modul de organizare, funcționare, componența, atribuțiile, modul de sesizare și procedura de lucru ale consiliilor de onoare.

(2) Pentru apărarea onoarei cadrelor militare și evitarea abuzurilor, se constituie consilii de onoare, care reprezintă organe deliberative, independente în exercitarea atribuțiilor ce le revin, având competența de a analiza faptele cadrelor militare sesizate ca abateri de la disciplina militară și de a individualiza sancțiuni disciplinare aplicabile.

(3) În exercitarea atribuțiilor menționate la alin. (2), consiliile de onoare adoptă hotărâri și decizii, conform prevederilor art. 33 și 38.

(4) Cadrele militare sunt trimise în fața consiliilor de onoare numai în situația în care faptele comise, potrivit legii, nu constituie infracțiuni. Dacă pe timpul cercetării faptei se constată că aceasta are caracter infracțional, dosarul cauzei se înaintează organului de urmărire penală competent. În cazul în care se va dispune scoaterea de sub urmărire penală sau încetarea urmăririi penale, procedura de trimitere în fața consiliului de onoare va fi reluată. Pe perioada cât dosarul cauzei se află la organul de urmărire penală se întrerupe termenul de prescripție prevăzut la art. 40.

(5) Pentru a-și apăra onoarea și demnitatea, cadrele militare care se consideră lezate în urma unor afirmații și acțiuni directe sau prin care se nasc suspiciuni asupra integrității lor morale pot solicita analizarea lor în cadrul consiliului de onoare, potrivit prevederilor art. 19 alin. (1) lit. c).

(6) Dreptul de a propune și de a aplica sancțiuni disciplinare îl au numai comandanții/șefii cadrelor militare analizate în consiliile de onoare, conform competențelor prevăzute în anexa nr. 4 la Regulamentul disciplinei militare, aprobat prin Ordinul ministrului apărării naționale nr. M.26/2009, denumit în continuare RDM.

a) constituie abateri de la disciplina militară, potrivit art. 42 alin. (1)-(3) din RDM, sau reprezintă încălcări ale prevederilor art. 8 și 28-30 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările și completările ulterioare;

b) nu a/au constituit anterior temeiul aplicării unei alte sancțiuni disciplinare;

c) a/au fost săvârșită/săvârșite în urmă cu cel mult 6 luni;

d) nu constituie infracțiuni sau cauze de trimitere în fața consiliilor de judecată.

a) prezumția de nevinovăție, conform căreia se prezumă că orice cadru militar trimis în fața consiliului de onoare este nevinovat atât timp cât vinovăția sa nu a fost dovedită;

b) garantarea dreptului la apărare, conform căruia se recunoaște dreptul cadrului militar de a fi audiat, de a prezenta dovezi în apărarea sa și de a fi asistat de un apărător;

c) celeritatea procedurii, care presupune obligația consiliului de onoare de a proceda fără întârziere la soluționarea cauzei, cu respectarea drepturilor persoanelor implicate și a regulilor prevăzute de lege și de prezentul regulament;

d) contradictorialitatea, care presupune asigurarea posibilității persoanelor aflate pe poziții divergente de a se exprima cu privire la orice act sau fapt care are legătură cu abaterea de la disciplina militară pentru care a fost sesizat consiliul de onoare;

e) proporționalitatea, conform căreia trebuie respectat un raport corect între gravitatea abaterii de la disciplina militară, circumstanțele săvârșirii acesteia și sancțiunea disciplinară propusă a fi aplicată;

f) legalitatea sancțiunii, conform căreia consiliul de onoare nu poate propune decât sancțiunile disciplinare prevăzute de lege;

g) unicitatea sancțiunii, conform căreia pentru o abatere de la disciplina militară nu se poate aplica decât o singură sancțiune disciplinară.

(1) În fiecare unitate militară în care efectivul existent este de minimum 30 de cadre militare se constituie un consiliu de onoare pentru ofițeri și unul pentru maiștri militari și subofițeri.

(2) În unitățile militare în care efectivul existent este mai mic decât cel prevăzut la alin. (1) sau este imposibilă constituirea de consilii de onoare separate pentru ofițeri și pentru maiștri militari și subofițeri, în condițiile art. 10 alin. (2), se constituie un singur consiliu de onoare.

(3) Dacă efectivul existent nu permite constituirea consiliului de onoare în condițiile prevăzute la alin. (1) și (2), precum și în cazul în care nu pot fi respectate prevederile art. 25 alin. (1), (5) și (6), cadrul militar respectiv este trimis în fața consiliului de onoare de la eșalonul superior.

(1) Cadrele militare care, pe timpul cât sunt detașate în afara Ministerului Apărării Naționale pentru a executa misiuni ori pentru a urma o formă de perfecționare a pregătirii în țară sau în străinătate, precum și pe timpul detașării pentru îndeplinirea unor misiuni în teatrele de operații în afara teritoriului național, săvârșesc fapte în condițiile prevăzute la art. 2 sunt trimise în fața consiliilor de onoare ale unităților militare din care fac parte.

(2) Cadrele militare care ocupă posturile permanente în străinătate definite la art. 1 din Normele pentru ocuparea posturilor permanente în străinătate de către personalul Ministerului Apărării Naționale, aprobate prin Ordinul ministrului apărării naționale nr. M.88/2009, și care săvârșesc fapte în condițiile prevăzute la art. 2 din prezentul regulament, pe timpul cât se află la post în străinătate, sunt trimise în fața consiliului de onoare constituit la nivelul structurii centrale în coordonarea căreia se află posturile respective.

(1) Ofițerii care îndeplinesc funcții prevăzute cu gradul de general de brigadă/similar sau superior acestuia sunt trimiși în fața consiliului de onoare, numit pentru fiecare caz în parte, prin ordin al ministrului apărării naționale, la propunerea șefului Direcției management resurse umane, în situația în care sunt informații concludente despre săvârșirea unor fapte în condițiile prevederilor art. 2. În situația în care cel în cauză este șeful Direcției management resurse umane, propunerea se face de către șeful Statului Major General.

(2) Consiliul de onoare se constituie din 5 ofițeri, cel puțin egali în grad și funcție cu cel în cauză. Președintele consiliului de onoare trebuie să aibă grad superior celui trimis în fața consiliului de onoare.

(3) Evaluarea concludenței informațiilor în vederea trimiterii în fața consiliului de onoare a unui ofițer care îndeplinește o funcție prevăzută cu gradul de general de brigadă/similar sau superior acestuia se face de către o comisie de cercetare prealabilă, numită prin ordin al ministrului apărării naționale în termen de două zile calendaristice de la data luării la cunoștință, la propunerea șefului structurii centrale din care face parte ofițerul în cauză sau a șefului structurii centrale care are în coordonare structura respectivă, iar pentru cei care se subordonează nemijlocit ministrului apărării naționale, la propunerea șefului Direcției management resurse umane sau a șefului Statului Major General, după caz.

(4) Comisia de cercetare prealabilă se constituie din 3 ofițeri, din care: 2 ofițeri cu gradul cel puțin egal cu al celui în cauză, iar unul - ofițer de justiție militară din cadrul Direcției pentru relația cu Parlamentul și asistență juridică.

(5) În termen de 5 zile calendaristice de la constituire, comisia de cercetare prealabilă prezintă ministrului apărării naționale un raport din care să rezulte dacă se impune sau nu trimiterea celui în cauză în fața consiliului de onoare.

(6) În situația în care, în baza propunerii comisiei de cercetare prealabilă, ministrul apărării naționale hotărăște trimiterea celui în cauză în fața consiliului de onoare, șeful Direcției management resurse umane sau șeful Statului Major General, după caz, prezintă acestuia pentru aprobare proiectul ordinului de trimitere în fața consiliului de onoare, conform modelului prevăzut în anexa nr. 1.

(7) Comisia de cercetare prealabilă prevăzută la alin. (4) îndeplinește atribuțiile conferite prin prezentul regulament ofițerului cu cercetarea penală specială, urmând să efectueze investigațiile și să întocmească dosarul cauzei, prin derogare de la prevederile art. 20 alin. (2), în termen de cel mult 5 zile calendaristice de la data primirii ordinului de trimitere în fața consiliului de onoare.

(1) Membrii consiliilor de onoare sunt aleși pentru o perioadă de 2 ani, de regulă, în luna decembrie, iar la instituțiile militare de învățământ, în prima lună după începerea anului de învățământ.

(2) În compunerea fiecărui consiliu de onoare sunt aleși 5 membri titulari, dintre care unul, de regulă, trebuie să aibă studii juridice, precum și 2-3 membri supleanți, din rândul:

a) ofițerilor, pentru consiliul de onoare al acestora, din care, de regulă, cel puțin 4 membri titulari și un membru supleant trebuie să fie ofițeri cu grade superioare;

b) ofițerilor, maiștrilor militari și subofițerilor pentru consiliul de onoare al maiștrilor militari și subofițerilor, din care, de regulă, cel puțin 4 membri titulari și un membru supleant trebuie să fie ofițeri;

c) ofițerilor, maiștrilor militari și subofițerilor, pentru consiliile de onoare prevăzute la art. 5 alin. (2), din care, de regulă, 1-2 membri sunt maiștri militari sau subofițeri.

(1) Cadrele militare care sunt propuse pentru a fi alese în consiliile de onoare trebuie să se distingă prin conduită ireproșabilă, principialitate, autoritate morală și profesională în rândul acestora, să aibă o vechime de cel puțin un an în unitatea militară respectivă și de cel puțin 5 ani în rândul cadrelor militare în activitate.

(2) Condiția de vechime în unitate prevăzută la alin. (1) nu se cere la constituirea consiliilor de onoare ale ofițerilor, maiștrilor militari și subofițerilor studenți și cursanți din instituțiile militare de învățământ.

(3) Nu pot fi propuși pentru a fi aleși în consiliile de onoare comandanții/șefii unităților militare în care acestea se constituie, ofițerii cu cercetarea penală specială, consilierii comandanților pentru problemele maiștrilor militari și subofițerilor, precum și cadrele militare care au fost sancționate disciplinar, iar sancțiunea disciplinară aplicată nu a fost radiată, conform legii.

(4) Membrii comisiei de cercetare prealabilă prevăzute la art. 9 nu pot fi propuși pentru a fi numiți în consiliul de onoare care analizează fapta/faptele respectivă/respective.

(1) Membrii consiliilor de onoare sunt aleși în adunări ale cadrelor militare, la care participă și comandantul/șeful unității militare.

(2) La adunările în care sunt aleși membrii consiliilor de onoare ale ofițerilor participă numai ofițerii, iar la cele în care se aleg consiliile de onoare ale maiștrilor militari și subofițerilor participă cadrele militare cu astfel de grade, precum și un număr de ofițeri, ca invitați, stabiliți de către comandantul/șeful unității militare. La adunările la care se alege un singur consiliu de onoare participă toate cadrele militare din unitate.

(3) La adunările convocate pentru alegerea consiliilor de onoare este necesar să ia parte cel puțin două treimi din numărul cadrelor militare pentru care se alege consiliul de onoare.

(1) Adunările cadrelor militare pentru alegerea consiliilor de onoare se desfășoară astfel:

a) comandantul/șeful unității militare deschide adunarea și comunică scopul pentru care a fost convocată;

b) dintre participanți, cu excepția comandantului/șefului unității militare, este ales prin vot deschis un prezidiu format din 3-5 membri, care să conducă lucrările adunării, unul dintre membrii acestuia redactând și procesul-verbal al adunării;

c) adunarea cadrelor militare stabilește, prin vot deschis, numărul membrilor supleanți;

d) participanții la adunare fac propuneri de candidați pentru membrii titulari și, separat, pentru membrii supleanți, care se supun, pe rând, discuției adunării;

e) în situația în care sunt obiecții asupra unei propuneri, participanții hotărăsc prin vot deschis, cu majoritate simplă, dacă cel propus este înscris pe lista candidaților;

f) dintre participanții care nu figurează pe lista candidaților se alege prin vot deschis o comisie pentru numărarea voturilor, formată din 3-5 membri, dintre care unul este ales președinte;

g) se trece la alegerea prin vot secret a membrilor titulari și supleanți ai consiliului de onoare;

h) pentru a fi declarat ales, candidatul propus trebuie să întrunească majoritatea simplă a voturilor exprimate.

(2) Rezultatul alegerilor se consemnează într-un proces-verbal care este citit în fața adunării de către președintele comisiei pentru numărarea voturilor. Procesul-verbal se semnează de toți membrii comisiei, se înregistrează la compartimentul documente clasificate, iar componența consiliilor de onoare se consemnează în ordinul de zi pe unitate.

(3) Dintre membrii titulari aleși, ofițerul cu gradul cel mai mare sau, la grade egale, cel mai mare în funcție este, de drept, președintele consiliului de onoare.

(1) Membrii consiliului de onoare își exercită mandatul de la data constituirii consemnată în ordinul de zi pe unitate până la data expirării duratei pentru care a fost ales sau înainte de termen, în condițiile prezentului regulament.

(2) Cu 30 de zile calendaristice înainte de data expirării duratei mandatului membrilor consiliilor de onoare, comandanții/șefii unităților militare unde se constituie acestea au obligația inițierii procedurilor de constituire a noului consiliu de onoare.

(3) Mandatul de membru al consiliului de onoare se suspendă în cazul în care:

a) beneficiază de concediu conform prevederilor legale sau este detașat în cadrul unei alte unități militare, dar nu mai mult de 6 luni consecutive;

b) consiliul de onoare a primit o sesizare din partea ori cu privire la un cadru militar cu care membrul consiliului de onoare este soț, rudă sau afin, până la gradul al patrulea inclusiv;

c) s-a pronunțat în orice mod cu privire la fapta sesizată ca abatere disciplinară anterior propunerii consiliului de onoare pentru soluționarea cauzei;

d) consiliul de onoare a primit o sesizare îndreptată împotriva sa;

e) se află în una dintre situațiile de conflict de interese;

f) solicită motivat suspendarea sa pentru o perioadă de cel mult 60 de zile consecutive.

(4) Membrul consiliului de onoare care se află în una dintre situațiile prevăzute la alin. (3) are obligația de a solicita suspendarea mandatului de îndată ce ia cunoștință de existența vreuneia dintre aceste situații.

(5) Cererea de suspendare se face în scris, cu menționarea perioadei pentru care se solicită suspendarea, și se înaintează comandantului/șefului unității militare unde este constituit consiliul de onoare, împreună cu probele doveditoare ale susținerilor care fac obiectul cererii.

(6) În caz de suspendare a mandatului unui membru titular al consiliului de onoare, ședințele se desfășoară cu participarea membrului supleant corespunzător.

a) au relații cu caracter patrimonial cu cadrul militar a cărui faptă sesizată ca abatere de la disciplina militară este cercetată;

b) se află în raporturi ierarhice directe cu cadrul militar a cărui faptă sesizată ca abatere disciplinară este cercetată.

a) la data expirării perioadei pentru care a fost ales consiliul de onoare;

b) la data mutării în cadrul altei unități militare;

c) la data la care a fost sancționat disciplinar, iar sancțiunea disciplinară aplicată nu a fost radiată, conform legii;

d) la data de la care beneficiază de concediu conform prevederilor legale sau este detașat în cadrul unei alte unități militare, pentru o perioadă mai mare de 6 luni consecutive;

e) la data trecerii în rezervă;

f) la data solicitată de cadrul militar, prin cerere scrisă motivată, cu privire la renunțarea la calitatea de membru în consiliul de onoare;

g) la data rămânerii definitive a hotărârii consiliului de onoare prin care se propune sancționarea disciplinară a cadrului militar respectiv.

(1) Președintele consiliului de onoare inițiază demersurile necesare cercetării faptelor care se supun analizei consiliului de onoare, astfel:

a) la ordinul comandantului/șefului unității militare unde este constituit consiliul de onoare, care constată, personal, că se impune acest lucru;

b) din oficiu, când află, pe orice cale, despre săvârșirea unor fapte în condițiile prevăzute la art. 2, înaintând comandantului/șefului unității militare după consultarea membrilor consiliului de onoare un raport de informare, înregistrat la compartimentul documente clasificate;

c) la cererea, formulată în scris, a cadrelor militare care se consideră lezate în onoarea și demnitatea lor.

(2) În urma demersurilor prevăzute la alin. (1), comandantul/șeful unității militare emite ordinul de trimitere în fața consiliului de onoare, conform modelului prezentat în anexa nr. 2, în termen de două zile calendaristice de la data luării la cunoștință de comiterea faptei.

(3) Ordinul de trimitere în fața consiliului de onoare se comunică în scris, în termen de 3 zile calendaristice de la emitere, președintelui consiliului de onoare, celui trimis în fața consiliului de onoare și ofițerului cu cercetarea penală specială. În aceeași perioadă de timp, ordinul se transmite, după caz, comandantului/șefului unității militare din care face parte cel în cauză și celui la care se află detașat sau pus la dispoziție. În situația în care cadrul militar trimis în fața consiliului de onoare absentează în mod justificat-misiune, spitalizare, concediu, permisie ori în situații de forță majoră, termenul de comunicare curge de la data prezentării la serviciu.

(4) În termen de 3 zile calendaristice de la emiterea ordinului de trimitere în fața consiliului de onoare a unui ofițer care îndeplinește o funcție prevăzută cu gradul de general de brigadă/similar sau superior, acesta este adus la cunoștință în scris de către șeful Direcției management resurse umane sau șeful Statului Major General, după caz, președintelui și membrilor consiliului de onoare, comisiei de cercetare prealabilă și ofițerului în cauză.

(5) Cadrele militare care au luat cunoștință de conținutul ordinului de trimitere în fața consiliului de onoare semnează în tabelul întocmit conform modelului prevăzut în anexa nr. 3, care se redactează pe versoul ordinului de trimitere în fața consiliului de onoare.

(1) Președintele consiliului de onoare aduce la cunoștința membrilor consiliului de onoare conținutul ordinului comandantului/șefului unității militare.

(2) Ofițerul cu cercetarea penală specială efectuează investigațiile și întocmește dosarul cauzei în termen de cel mult 10 zile calendaristice de la data primirii ordinului de trimitere în fața consiliului de onoare, pe care îl înmânează președintelui consiliului de onoare.

(3) În vederea întocmirii dosarului cauzei, ofițerul cu cercetarea penală specială poate solicita, pe cale oficială, copii ale acelor acte, care pot constitui probe necesare consiliului de onoare pentru a se putea pronunța asupra cauzei. Acesta are obligația de a asculta punctul de vedere al cadrului militar trimis în fața consiliului de onoare și, dacă este cazul, pe cel/cei care a/au formulat o plângere împotriva acestuia, precum și persoanele care cunosc faptele imputate, luându-le note explicative.

(4) Ofițerul cu cercetarea penală specială sintetizează rezultatele cercetării într-un referat care conține:

a) datele personale ale cadrului militar cercetat;

b) modul de comportare anterioară;

c) sancțiunile aplicate și recompensele acordate pe parcursul carierei militare;

d) descrierea amănunțită a faptei și condițiile în care aceasta a fost săvârșită.

(1) În situația în care ofițerul cu cercetarea penală specială constată că nu sunt dovezi suficiente care să justifice trimiterea celui în cauză în fața consiliului de onoare, acesta poate propune, prin referatul întocmit, revocarea ordinului.

(2) Comandantul/Șeful unității militare poate revoca ordinul de trimitere în fața consiliului de onoare numai în intervalul de timp cuprins între data emiterii ordinului și data la care are loc ședința consiliului de onoare.

(1) Dosarul cauzei trebuie să cuprindă:

a) un opis al tuturor documentelor componente, conform modelului prevăzut în anexa nr. 4;

b) unul din documentele prevăzute la art. 19 alin. (1);

c) ordinul de trimitere în fața consiliului de onoare;

d) referatul întocmit de ofițerul cu cercetarea penală specială;

e) nota explicativă a cadrului militar trimis în fața consiliului de onoare;

f) note explicative ale persoanelor care au cunoștință despre fapte sau documente în legătură cu fapta pentru care cel în cauză este trimis în fața consiliului de onoare;

g) documente probatorii obținute pe durata cercetării;

h) dovada de luare la cunoștință a conținutului dosarului cauzei de către cadrul militar și, după caz, de către apărătorul său, conform modelului prevăzut în anexa nr. 5;

i) alte documente prevăzute în prezentul regulament.

(2) Documentele care compun dosarul cauzei trebuie să fie, în mod obligatoriu, datate și semnate.

(3) Dosarul cauzei, cuprinzând documentele prevăzute la alin. (1) lit. a)-g), se înregistrează la compartimentul documente clasificate și se prezintă în aceeași zi președintelui consiliului de onoare.

(1) Cauza se analizează de către membrii titulari ai consiliului de onoare care au gradul cel puțin egal cu al cadrului militar trimis în fața acestuia.

(2) Cadrul militar trimis în fața consiliului de onoare are dreptul să ceară suspendarea a cel mult 3 membri din compunerea consiliului de onoare în situația în care sesizează existența uneia dintre situațiile prevăzute la art. 14 alin. (3) lit. b)-e).

(3) Cererea de suspendare se face în scris, cu cel puțin 3 zile calendaristice înainte de data ședinței consiliului de onoare, și trebuie să fie temeinic argumentată.

(4) Președintele consiliului de onoare stabilește dacă cererea de suspendare este întemeiată și dispune, dacă este cazul, înlocuirea membrilor titulari cu membri supleanți, iar hotărârea luată se consemnează într-un proces-verbal care se introduce în dosarul cauzei și se aduce la cunoștința celui trimis în fața acestui consiliu. În situația în care cererea de suspendare îl vizează pe președintele consiliului de onoare, aceasta se soluționează de către comandantul/șeful unității militare care a emis ordinul de trimitere în fața consiliului de onoare.

(5) Membrii titulari aflați în situația prevăzută la alin. (1), precum și cei care nu pot participa la ședința consiliului de onoare din motive temeinice sunt înlocuiți de către președintele consiliului de onoare cu membri supleanți, cu cel puțin 3 zile calendaristice înainte de data ședinței.

(6) În cazul în care membrii supleanți nu îndeplinesc condițiile pentru a fi titulari, cu cel puțin 3 zile calendaristice înainte de data ședinței, se procedează la alegerea, prin vot secret, a altor membri titulari ai consiliului de onoare, numai pentru ședința respectivă.

(1) Ședința consiliului de onoare se desfășoară în termen de 5 zile calendaristice de la înregistrarea dosarului cauzei, timp în care dosarul este studiat de către membrii consiliului de onoare care participă la soluționarea acestuia.

(2) Locul desfășurării, data și ora începerii ședinței se stabilesc de președintele consiliului de onoare, cu aprobarea comandantului/șefului unității militare, se consemnează în ordinul de zi pe unitate și se comunică, în scris sau prin notă telefonică, după caz, cadrului militar ce urmează a fi analizat în consiliul de onoare, precum și martorilor prevăzuți la art. 27 alin. (3).

(3) În vederea pregătirii și desfășurării ședinței, membrii consiliului de onoare pot solicita asistență juridică din partea consilierului juridic care asigură asistență juridică unității militare.

(1) Cadrul militar trimis în fața consiliului de onoare are dreptul ca la ședința consiliului de onoare să fie asistat de un apărător.

(2) Apărătorul nu poate fi din rândul membrilor consiliului de onoare al unității militare sau consilierul juridic care a asigurat asistența juridică a consiliului de onoare.

(3) Cadrul militar trimis în fața consiliului de onoare comunică președintelui consiliului de onoare numele apărătorului ales, numele persoanelor care sunt audiate în calitate de martori pe timpul cercetării și propuse să dea note explicative în cadrul ședinței consiliului de onoare, în oricare dintre zilele premergătoare ședinței, inclusiv în ziua stabilită pentru analizarea cazului.

(4) Martorii propuși de către cel în cauză să fie audiați de către consiliul de onoare sunt informați în timp util asupra datei și locului de desfășurare a ședinței.

(5) Comandanții/Șefii unităților militare în care sunt încadrați martorii și apărătorul ales iau măsuri pentru participarea acestora la ședințele consiliului de onoare și pentru înscrierea activității în ordinul de zi pe unitate.

(1) Președintele consiliului de onoare, cu cel puțin 3 zile calendaristice înainte de desfășurarea ședinței, aduce la cunoștința celui trimis în fața consiliului de onoare, pe bază de semnătură, precum și apărătorului acestuia, în cazul că și l-a ales, conținutul dosarului cauzei. Cu acest prilej cadrul militar în cauză poate propune și martorii pe care dorește să îi aducă pentru a fi audiați în ședința consiliului de onoare.

(2) Dosarul cauzei poate fi studiat de cel trimis în fața consiliului de onoare sau de către apărătorul acestuia ori de câte ori este nevoie, în oricare dintre zilele lucrătoare premergătoare ședinței consiliului de onoare, în baza înștiințării prealabile, în scris, a președintelui consiliului de onoare. Dosarul este studiat în prezența a cel puțin unui membru al consiliului de onoare.

(3) În cazul în care cel trimis în fața consiliului de onoare nu vrea să semneze de luare la cunoștință a conținutului dosarului ori, din motive neîntemeiate, nu se prezintă pentru luare la cunoștință, președintele consiliului de onoare informează despre acest fapt în deschiderea ședinței de analiză a faptelor săvârșite de cel în cauză.

(1) În situația în care cadrul militar a făcut o avertizare în interes public și este analizat ca urmare a unui act de avertizare, acesta poate cere să fie invitați presa și un reprezentant al asociației profesionale din care face parte. În acest sens, anunțul se face la cererea scrisă a președintelui consiliului de onoare prin comunicat pe pagina de internet a Ministerului Apărării Naționale, cu cel puțin 3 zile lucrătoare înaintea ședinței, sub sancțiunea nulității hotărârii consiliului de onoare.

(2) Termenii de avertizare în interes public și act de avertizare au semnificațiile prevăzute în Legea nr. 571/2004 privind protecția personalului din autoritățile publice, instituțiile publice și din alte unități care semnalează încălcări ale legii.

(3) Pentru accesul presei și al reprezentantului asociației profesionale la ședința consiliului de onoare trebuie avute în vedere următoarele:

a) informațiile ce se discută să nu facă parte din categoria informațiilor clasificate potrivit legii;

b) pentru informațiile clasificate vehiculate reprezentanții să dețină certificat de securitate ori autorizație de acces corespunzător/corespunzătoare.

(1) Membrii consiliului de onoare nu depun jurământ. Președintele consiliului de onoare le atrage însă atenția să își dea votul fără patimă și prejudecăți, îndeplinindu-și datoria de conștiință în spiritul dreptății, al onoarei și al demnității militare.

(2) Președintele desemnează un membru al consiliului de onoare care întocmește procesul-verbal al ședinței, în care se consemnează modul de desfășurare a acesteia, precum și hotărârea adoptată.

(3) În continuarea ședinței, președintele consiliului de onoare dă citire ordinului de trimitere în fața acestui consiliu a cadrului militar în cauză, iar ofițerul cu cercetarea penală specială prezintă referatul și alte documente relevante privind fapta săvârșită. Președintele consiliului de onoare solicită apoi celui în cauză să prezinte, personal ori prin apărător, eventualele probe pregătite în apărarea sa, care se depun la dosarul cauzei.

(4) Pentru a se edifica asupra faptei/faptelor săvârșite, membrii consiliului de onoare trec la interogarea celui în cauză, căruia îi adresează întrebările pe care le consideră necesare prin președinte. Cadrul militar trimis în fața consiliului de onoare răspunde la întrebări personal iar, în prealabil, se poate consulta cu apărătorul.

(5) După epuizarea întrebărilor sunt audiați, pe rând, martorii care sunt introduși în sală. Înainte de a fi audiați, martorilor li se cere să spună numai adevărul și să nu ascundă nimic din ceea ce cunosc. Membrii consiliului de onoare pot adresa, prin președinte, întrebări sau pot cere lămuriri martorilor.

(6) Președintele consiliului de onoare dă cuvântul ofițerului cu cercetarea penală specială în situația în care acesta are de făcut precizări față de elementele nou-apărute.

(7) Președintele consiliului de onoare dă cuvântul cadrului militar trimis în fața consiliului de onoare ori apărătorului său, pentru a expune concluziile sale asupra faptei/faptelor pentru care a fost trimis în fața consiliului de onoare și asupra probelor administrate în cauză. La sfârșitul ședinței, cadrul militar trimis în fața consiliului de onoare poate depune la dosar, personal sau prin apărător, concluzii scrise.

(8) Președintele consiliului de onoare declară dezbaterile încheiate, iar membrii consiliului de onoare care au analizat cazul se retrag pentru deliberare și adoptarea hotărârii.

a) fapta sesizată nu constituie abatere de la disciplina militară;

b) fapta sesizată constituie abatere de la disciplina militară, cu propunerea de sancționare cu mustrare scrisă;

c) fapta sesizată constituie abatere de la disciplina militară, cu propunerea de sancționare cu retrogradarea în funcție;

d) fapta sesizată constituie abatere de la disciplina militară, cu propunerea de sancționare cu amânarea înaintării în gradul următor pe timp de un an;

e) fapta sesizată constituie abatere de la disciplina militară, cu propunerea de sancționare cu amânarea înaintării în gradul următor pe timp de 2 ani;

f) fapta sesizată constituie abatere de la disciplina militară, cu propunerea de trimitere a celui în cauză în fața consiliului de judecată, când faptele săvârșite sunt de natura sau gravitatea celor ce intră în competența acestuia, potrivit "R.G.-8, Regulamentul consiliilor de judecată", aprobat prin Ordinul ministrului apărării naționale nr. M.153/2005*).

(1) Când fapta sesizată constituie abatere de la disciplina militară, consiliul de onoare propune aplicarea unei sancțiuni disciplinare în raport cu gravitatea abaterii săvârșite, avându-se în vedere prevederile art. 53 din RDM.

(2) Consiliul de onoare ia hotărârea după ce fiecare membru, începând cu cel mai mic în grad, iar la grade egale, cu cel care are stagiul cel mai mic în grad, propune una dintre hotărârile prevăzute la art. 33, adoptându-se cea propusă de majoritatea membrilor.

(3) Hotărârea consiliului de onoare se redactează conform modelului prevăzut în anexa nr. 6, urmărindu-se să nu se omită următoarele elemente:

a) propunerea fiecărui membru al consiliului de onoare să fie clar exprimată, să nu conducă spre formulări de genul: "Sunt de acord cu propunerea făcută anterior." sau: "Sunt de acord cu majoritatea.";

b) în finalul hotărârii consiliului de onoare se va menționa explicit: "Cu drept de formulare a unei cereri de apel în termen de o zi calendaristică de la data luării la cunoștință (...)".

(4) Hotărârea consiliului de onoare se semnează de către toți membrii care au analizat cauza.

(5) După adoptare, hotărârea consiliului de onoare este adusă imediat la cunoștința celui/celor în cauză, de către președintele consiliului de onoare, în prezența asistenței. În termen de o zi calendaristică de la adoptarea hotărârii consiliului de onoare, un exemplar al acesteia se înmânează cadrului militar/cadrelor militare trimis/trimise în fața consiliului de onoare de către șeful compartimentului de resurse umane, pe bază de semnătură. Dacă cel/cei în cauză refuză să semneze, șeful compartimentului de resurse umane consemnează refuzul pe exemplarul de hotărâre a consiliului de onoare introdus în dosarul cauzei.

(1) Procesul-verbal al ședinței consiliului de onoare, întocmit de persoana desemnată în condițiile art. 32 alin. (2), cuprinde:

a) partea introductivă, în care se consemnează ziua, luna, anul, locul de desfășurare a ședinței, gradul, numele și prenumele președintelui, membrilor consiliului de onoare, ale cadrului militar/cadrelor militare și ale apărătorului/apărătorilor acestuia/acestora, dacă este cazul, fapta pentru care a fost trimis în fața consiliului de onoare și prevederile legale încălcate prin săvârșirea faptei;

b) partea descriptivă, cu înscrisurile care s-au prezentat în ședința consiliului de onoare, întrebările și răspunsurile, concluziile membrilor consiliului de onoare, ale cadrului militar/cadrelor militare și ale apărătorului/apărătorilor acestuia/acestora, dacă este cazul;

c) dispozitivul procesului-verbal, care prevede hotărârea adoptată de către membrii consiliului de onoare, în conformitate cu prevederile art. 33.

(2) După întocmire, procesul-verbal al ședinței consiliului de onoare se introduce în dosarul cauzei.

(1) În prima zi calendaristică după data desfășurării ședinței, președintele consiliului de onoare întocmește un raport adresat comandantului/șefului unității militare, la care anexează dosarul cauzei.

(2) După studierea documentelor, comandantul/șeful unității militare adoptă una dintre următoarele decizii:

a) dispune măsuri pentru aplicarea sancțiunii propuse, conform competențelor legale, de îndată ce hotărârea consiliului de onoare devine definitivă;

b) dispune reanalizarea, în termen de cel mult 3 zile calendaristice de la pronunțare, a cauzei de către același consiliu de onoare în cazul în care constată că au fost încălcate prevederile de procedură cuprinse în prezentul regulament.

(1) În cazul în care cel trimis în fața consiliului de onoare se consideră nedreptățit prin hotărârea adoptată, poate formula cerere de apel motivată, în termen de o zi calendaristică, după ce a luat cunoștință, pe bază de semnătură, de conținutul acesteia. Cererea se depune la compartimentul documente clasificate al unității militare unde este constituit consiliul de onoare.

(2) În cazul în care cel trimis în fața consiliului de onoare este împiedicat să formuleze cererea de apel în termenul stabilit la alin. (1) din motive care nu țin de persoana sa, acest termen începe să curgă de la data încetării situației în care s-a aflat cel în cauză.

(3) Obligația dovedirii cazurilor care au împiedicat exercitarea dreptului la formularea cererii de apel revine celui în cauză.

(4) Cererea de apel se soluționează în termen de 5 zile calendaristice de la înregistrarea acesteia, de către un consiliu de onoare pentru soluționarea apelului, format din 3 membri, alții decât cei care au făcut parte din consiliul de onoare care a analizat cazul, numit de comandantul/șeful unității militare. Pentru ofițerii care îndeplinesc funcții prevăzute cu gradul de general de brigadă/similar sau superior acestuia, cererea de apel se soluționează de către un consiliu de onoare pentru soluționarea apelului, format din 3 membri, alții decât cei care au făcut parte din consiliul de onoare care a analizat cazul, numit cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 9.

(5) Consiliul de onoare pentru soluționarea apelului analizează cererea de apel după procedura prevăzută la art. 32. Cu ocazia soluționării cererii de apel se pot aduce probe noi, care nu au putut fi administrate anterior în cadrul consiliului de onoare.

(1) Consiliul de onoare pentru soluționarea apelului poate adopta una dintre următoarele decizii:

a) menținerea hotărârii inițiale;

b) schimbarea hotărârii, ținând cont de faptul că cel în cauză nu își poate agrava situația în propria lui cale de atac.

(2) Prevederile art. 34 alin. (2)-(5) și ale art. 35 se aplică în mod corespunzător.

(3) Decizia consiliului de onoare pentru soluționarea apelului, redactată conform modelului prevăzut la anexa nr. 7, este definitivă. Aceasta poate fi atacată la instanța de judecată competentă în termen de 30 de zile calendaristice de la aducerea ei la cunoștința celui în cauză. Despre aceasta se menționează în cuprinsul deciziei, sub sancțiunea nulității hotărârii luate.

(4) Hotărârea consiliului de onoare rămâne definitivă în cazul în care cel în cauză nu a formulat cerere de apel în termenul legal prevăzut.

(1) După rămânerea definitivă a hotărârii consiliului de onoare, comandantul/șeful unității militare procedează astfel:

a) în cazul adoptării hotărârii prevăzute la art. 33 lit. a), ordonă compartimentului de resurse umane să facă mențiunea corespunzătoare în memoriul original;

b) în cazul adoptării hotărârii prevăzute la art. 33 lit. b)-e), aplică sancțiunea disciplinară corespunzător competențelor în domeniu sau înaintează raport, pe cale ierarhică, în care se menționează propunerea de sancționare disciplinară, la care anexează dosarul cauzei și memoriul original al cadrului militar;

c) în cazul adoptării hotărârii prevăzute la art. 33 lit. f), în termen de cel mult două zile calendaristice, după caz, numește consiliul de judecată, încredințându-i dosarul, ori înaintează ierarhic, comandantului/șefului eșalonului la care se constituie consiliul de judecată, raport în care menționează punctul său de vedere motivat, anexând dosarul cauzei și memoriul original al cadrului militar.

(2) Dosarul cauzei se clasează în arhiva unității militare, iar câte o copie a hotărârii consiliului de onoare și a deciziei consiliului de onoare pentru soluționarea apelului, dacă este cazul, precum și a procesului-verbal/proceselor-verbale al/ale ședinței/ședințelor desfășurate se introduc în memoriul original al celui în cauză.

(3) Compartimentul de resurse umane al unității militare consemnează și înaintează, ierarhic, în termen de 5 zile calendaristice, adresele pentru operarea de modificări în sistemul de evidență integrat al managementului resurselor umane.

(1) Dispozițiile prezentului regulament se aplică și procedurilor începute potrivit "R.G.-7, Regulamentul consiliilor de onoare", aprobat prin Ordinul ministrului apărării naționale nr. M.101/2006*), și nefinalizate.

(2) Hotărârile pronunțate înainte de intrarea în vigoare a prezentului regulament rămân supuse căilor de atac și termenelor prevăzute de reglementarea sub care au fost pronunțate.