privind organizarea și desfășurarea probelor specifice susținute de elevii secțiilor bilingve francofone în vederea obținerii mențiunii speciale "secție bilingvă francofonă" pe diploma de bacalaureat
Având în vedere prevederile Acordului interguvernamental franco-român de la București din data de 28 septembrie 2006,
în baza prevederilor Legii învățământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare,
în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 81/2010 privind organizarea și funcționarea Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, cu modificările ulterioare,
ministrul educației, cercetării, tineretului și sportului emite prezentul ordin.
Elevii din secțiile bilingve francofone care fac parte din proiectul "De la învățământul bilingv către filierele francofone" și care au un orar specific de cursuri în limba franceză și de discipline nonlingvistice predate în limba franceză au dreptul de a obține mențiunea specială "secție bilingvă francofonă" pe diploma de bacalaureat.
(1) Pentru obținerea mențiunii speciale "secție bilingvă francofonă" pe diploma de bacalaureat, elevii din secțiile bilingve francofone trebuie să susțină și să promoveze următoarele probe specifice:
a) proba anticipată;
b) proba de evaluare a competențelor lingvistice în limba franceză;
c) proba scrisă la disciplina nonlingvistică studiată în limba franceză.
(2) Elevii din secțiile bilingve francofone susțin proba anticipată la sfârșitul clasei a XI-a, iar proba de evaluare a competențelor lingvistice în limba franceză și proba scrisă la disciplina nonlingvistică studiată în limba franceză, la sfârșitul clasei a XII-a.
(1) Probele specifice susținute de elevii din secțiile bilingve francofone în vederea obținerii mențiunii speciale "secție bilingvă francofonă" pe diploma de bacalaureat se organizează și se desfășoară conform metodologiei prevăzute în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul ordin.
(2) Temele din programele de bacalaureat la disciplinele pentru care elevii susțin probele specifice în vederea obținerii mențiunii speciale "secție bilingvă francofonă" pe diploma de bacalaureat sunt prevăzute în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezentul ordin.
Elevii care nu susțin sau nu promovează proba anticipată la sfârșitul clasei a XI-a nu pot participa la probele specifice ale bacalaureatului, care se susțin la sfârșitul clasei a XII-a, și nu beneficiază de mențiunea specială "secție bilingvă francofonă" pe diploma de bacalaureat.
Prevederile prezentului ordin se aplică începând cu anul școlar 2010-2011.
La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului educației, cercetării și inovării nr. 5.793/2009 privind aprobarea Metodologiei de organizare și desfășurare a probelor specifice susținute de elevii secțiilor bilingve francofone în vederea obținerii mențiunii speciale "secție bilingvă francofonă" pe diploma de bacalaureat, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 764 din 10 noiembrie 2009.
Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Direcția generală educație și învățare pe tot parcursul vieții, Centrul Național de Evaluare și Examinare, inspectoratele școlare și conducerile unităților de învățământ implicate duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Ministrul educației, cercetării,
tineretului și sportului,
Daniel Petru Funeriu
București, 9 septembrie 2010.
Nr. 5.217.
METODOLOGIE 09/09/2010
DISCIPLINA MATEMATICĂDISCIPLINA FIZICĂ Teme reținuteCompetențe de evaluat I. Energia mecanică a unui sistem▪ Aplicarea legii conservării energiei în cazul sistemelor mecanice studiate ▪ Aplicarea teoremei variației energiei cinetice a punctului material în cazul sistemelor mecanice studiate ▪ Abordarea din perspectivă istorică și interdisciplinară a conceptului de energie și a legilor de conservare a acesteia II. Efectul fotoelectric▪ Argumentarea calitativă, din perspectivă istorică, a ipotezei naturii duale a luminii: ondulatorie și corpusculară ▪ Descrierea fotonului prin proprietățile specifice particulei (energie, impuls etc.) ▪ Folosirea ipotezei corpusculare a naturii luminii pentru explicarea efectului fotoelectric extern ▪ Enunțarea și scrierea legilor efectului fotoelectric, folosind ecuația lui Einstein pentru efectul fotoelectric extern ▪ Utilizarea corectă și adecvată a conceptelor, a termenilor științifici și a mărimilor fizice cu unitățile lor de măsură ▪ Identificarea erorilor logice în afirmații ▪ Identificarea valorii logice de adevărat/fals dintr-o suită de afirmații referitoare la o situație dată ▪ Argumentarea fizică/științifică a formei matematice a unei legi fizice ▪ Descrierea etapelor unui calculDISCIPLINA CHIMIE Teme reținuteCompetențe de evaluat A. Clasificarea reacțiilor chimice:▪ *Scrierea ecuației reacției asociate unei transformări de oxidoreducere și identificarea în această ecuație a celor două cupluri oxidant/reductor ▪ Transformări lente și rapide ▪ *Cupluri oxidant/reductor și scrierea ecuațiilor acestor reacții ▪ *Definirea și identificarea unui oxidant si a unui reductor ▪ *Reacții reversibile și ireversibile; exemple ▪ Introducerea noțiunii de pH▪ *Definirea și identificarea unui acid sau a unei baze după Bronsted ▪ *Scrierea și calcularea ecuației reacției asociate unei transformări acido-bazice; identificarea în această ecuație a celor două cupluri acid-bază conjugate ▪ Cunoașterea definiției pH-ului pentru soluțiile apoase diluate B. Starea de echilibru a unui sistem chimic:▪ De știut că atunci când starea de echilibru a sistemului este atinsă, cantitățile de materie nu mai evoluează și că această stare de echilibru este dinamică ▪ Constanta de echilibru K asociată ecuației unei reacții, la o temperatură dată ▪ Autoprotoliza apei▪ De știut că Kw este constanta de echilibru asociată autoprotolizei apei ▪ Produsul ionic al apei; K(e) și pK(e)▪ Cunoscând valoarea pH-ului unei soluții apoase, de precizat dacă este acidă, bazică sau neutră ▪ Scala de pH: soluție acidă, bazică și neutră ▪ Plecând de la concentrația molară a ionilor H3O+ sau OH-, să se deducă valoarea pH-ului soluției - Baterii electrice:▪ Schematizarea unei baterii ▪ Transferuri spontane de electroni între specii chimice (amestecate sau separate) de două cupluri oxidant/reductor de tipul ion metalic/metal, M^n+/M(s)▪ Utilizarea criteriului de evoluție spontană pentru a determina sensul de deplasare a purtătorilor de sarcină într-o baterie ▪ Interpretarea funcționării unei baterii dispunând de o informație: sensul de circulație a curentului electric ▪ Constituirea și funcționarea unei baterii: observarea sensului de circulație a curentului electric, mișcarea purtătorilor de sarcini, rolul punții de sare, reacțiile la electrozi ▪ Scrierea ecuațiilor reacțiilor la electrozi; relațiile dintre cantitățile de materie ale categoriilor formate sau consumate de intensitatea curentului și de durata transformării într-o baterie sau în timpul unei electrolize ▪ Exemple de baterii uzuale C. Clasificarea compușilor organici:▪ *Clasificarea compușilor organici după diferite criterii ▪*Alcooli▪ *Utilizarea corectă a nomenclaturii compușilor organici ▪ Esteri:▪ *Aplicarea de algoritmi specifici pentru a rezolva probleme cantitative - hidroliza unui ester▪ *Corelarea proprietăților compușilor organici studiați cu rolul lor fiziologic - definiția randamentului unei transformări ▪ *Grăsimile ▪ *Săpunuri și detergenți: utilizăriDISCIPLINA BIOLOGIE Tema din programa româneascăTeme reținute II. Funcțiile fundamentale ale organismului umanSistemul nervos somatic: actul reflex; reflexe somatice 1. Funcțiile de relație: a) Sistemul nervos II. Funcțiile fundamentale ale organismului umanFiziologia vederii: vederea și defectele de vedere 1. Funcțiile de relație: b) Analizatorii II. Funcțiile fundamentale ale organismului umanPrintre diferitele glande studiate vom reține: 1. Funcțiile de relație:- Fiziologia glandei tiroide și disfuncții ale acesteia c) Glandele endocrine- Fiziologia pancreasului și disfuncții ale acestuia II. Funcțiile fundamentale ale organismului umanTransformări fizico-chimice ale alimentelor. 2. Funcțiile de nutriție:Absorbția intestinală. Noțiuni elementare de igienă, patologie a) Digestia și absorbția II. Funcțiile fundamentale ale organismului umanSisteme reproducătoare: componente, fiziologie 3. Funcția de reproducere I. GeneticaStructura și funcția acizilor nucleici [] Genetica moleculară I. GeneticaDeterminismul genetic al principalelor caractere fenotipice umane [] Genetica umană II. Ecologie umanăImpactul antropic asupra ecosistemelor naturale II. Celula - unitatea structurală și funcțională a lumii viiOrganite celulare ▪ Eucariot b) Citoplasma - Organite celulare II. Celula - unitatea structurală și funcțională a lumii viiNucleul - structură, ultrastructură și rol ▪ Eucariot c) Nucleu II. Celula - unitatea structurală și funcțională a lumii viiMitoza: faze și importanță [] Diviziunea celulară III. Ereditatea și variabilitatea organismelor viiLegea purității gameților [] Mecanismele de transmitere a caracterelor ereditareLegea segregării independente a perechilor de caractere - Legile mendeliene ale ereditățiiAbateri de la separarea mendeliană II. Structura și funcțiile fundamentale ale organismelor viiFotosinteza [] Funcțiile de nutriție ▪ Nutrița autotrofă II. Structura și funcțiile fundamentale ale organismelor viiRespirația la mamifere [] Funcțiile de nutriție ▪ Respirația - Respirația la animale II. Structura și funcțiile fundamentale ale organismelor viiMediul intern la mamifere [] Funcțiile de nutriție ▪ Circulația - Circulația la animale II. Structura și funcțiile fundamentale ale organismelor viiTranspirația și influența factorilor de mediu asupra transpirației [] Funcțiile de nutriție ▪ Excreția - Excreția la plante II. Structura și funcțiile fundamentale ale organismelor viiTropisme, nastii, tactisme la plante [] Funcțiile de relație Sensibilitatea la planteDISCIPLINA ISTORIE Competențe specificeDomenii de conținut/teme reținute 1.1. Construirea unor explicații și argumente intra- și multidisciplinare cu privire la evenimente și procese istoriceOamenii, societatea și lumea ideilor Viziuni asupra modernizării în Europa secolelor XIX și XX; curente și politici culturale; identități naționale și identitate europeană 1.2. Utilizarea termenilor/conceptelor specifice istoriei în contexte care implică interpretări și explicații interdisciplinare Secolul XX între democrație și totalitarism Ideologii și practici politice în România și în Europa 2.3. Descoperirea constantelor în desfășurarea fenomenelor istorice studiate Constituțiile din România 3.2. Analizarea mesajelor transmise de surse istorice variate prin compararea terminologiei folosite 4.2. Integrarea cunoștințelor obținute în medii nonformale de învățare în analiza fenomenelor istorice studiate 4.3. Analiza punctelor de vedere similare, opuse și complementare în legătură cu fenomenele istorice 1.3. Utilizarea termenilor/conceptelor specifice istoriei în contexte care implică interpretări și explicații interdisciplinareStatul și politica România postbelică. Stalinism, național- comunism și dizidența anticomunistă 2.1. Construirea unor demersuri de tip analitic cu privire la situații și contexte economice, sociale, politice, culturale 2.2. Proiectarea unui demers de cooperare pentru identificarea și realizarea de scopuri comune 2.4. Descoperirea constantelor în desfășurarea fenomenelor istorice studiate 3.2. Analizarea mesajelor transmise de surse istorice variate prin compararea terminologiei folosite 2.1. Construirea unor demersuri de tip analitic cu privire la situații și contexte economice, sociale, politice, culturaleRelațiile internaționale România și concertul european: de la "criza orientală" la marile alianțe ale secolului XX 2.3. Descoperirea constantelor în desfășurarea fenomenelor istorice studiateRomânia în perioada războiului rece 4.3. Analiza punctelor de vedere similare, opuse și complementare în legătură cu fenomenele istoriceDISCIPLINA GEOGRAFIE Competențe specificeTeme reținute 1.1. Prezentarea orală a aspectelor definitorii ale spațiului european și național, utilizând corect și coerent termenii specifici domeniuluia. Elemente de geografie umană ale Europei și ale României: d) harta politică a Europei; România ca stat al Europei 1.3. Realizarea unor corelații între elemente, date, fapte, procese, utilizând limbajul specific domeniului e) populația și caracteristicile ei geodemografice 1.4. Identificarea informațiilor specifice problematicii geografice a Europei și a României, valorificând adecvat semnificațiile termenilor-cheie de specialitatef) sistemul de orașe al Europei, analiza geografică a unor orașe (4 orașe europene, orașul București și două orașe din România) 2.1. Explicarea proceselor naturale din mediul înconjurător (geografic) la nivelul continentului, prin conexiuni sugerate de analiza modelelor grafice, cartografice și a imaginilorb. Mediul înconjurător și peisajele: d) caracteristici ale unor medii și peisaje geografice din Europa și din România e) Carpații - studiu de caz al unei regiuni geografice 2.4. Explicarea relațiilor observabile dintre sistemele naturale și umane ale mediului geografic european, utilizând date statistice, modele grafice și cartografice adecvate f) țările vecine României (studiu de caz) 3.1. Prezentarea unor date, fapte, procese, prin interpretarea reprezentărilor grafice, cartografice și imagistice Competențe specificeTeme reținute 1.1. Prezentarea orală a aspectelor definitorii referitoare la elemente geografice ale Franței, utilizând corect și coerent termenii specifici domeniului▪ Statele Uniunii Europene c) Studiu de caz: Franța d) Organizarea și amenajarea spațiului geografic în Uniunea Europeană și în România (organizarea teritoriului, migrația populației și a forței de muncă, disparițiile regionale, evoluția agriculturii) 1.4. Identificarea informațiilor specifice problematicii geografice a Franței și a României, valorificând adecvat semnificațiile termenilor-cheie de specialitate 2.4. Explicarea relațiilor observabile dintre sistemele naturale și umane ale mediului geografic al Franței, utilizând date statistice, modele grafice și reprezentări cartografice adecvate 3.1. Transferul informației statistice, grafice sau cartografice în alte forme de prezentare: texte, plan demonstrativ, probleme, situații-problemă Competențe specificeTeme reținute 1.1. Prezentarea orală a aspectelor definitorii referitoare la rolul Europei în sistemul economic și geopolitic mondial, utilizând corect și coerent terminologia specifică domeniuluie) Rolul Europei în construirea lumii contemporane 2.4. Explicarea relațiilor observabile între sistemele lumii contemporane și Europa 3.4. Interpretarea datelor statistice și a modelelor grafice referitoare la Europa, Uniunea Europeană, România și lumea contemporanăDISCIPLINA ECONOMIE
TEMELE
din programele de bacalaureat la disciplinele pentru care elevii susțin
probele specifice în vederea obținerii mențiunii speciale
"secție bilingvă francofonă" pe diploma de bacalaureat
1. Tipuri de clase
Examenul scris la matematică se adresează următoarelor tipuri de clase, care fac parte din proiectul bilingv "De la învățământul bilingv către filierele francofone":
a) clasă bilingvă, filiera teoretică, profil umanist;
b) clasă bilingvă, filiera teoretică, profil real;
c) clasă bilingvă, filiera tehnologică.
2. Competențe de evaluat
1. Utilizarea corectă a terminologiei specifice matematicii în diferite contexte de aplicare
2. Prelucrarea datelor de tip cantitativ, structural, contextual cuprinse în enunțuri matematice
3. Utilizarea corectă a algoritmilor matematici și a raționamentelor în rezolvarea de probleme de diferite grade de dificultate
4. Exprimarea și redactarea corectă și într-o manieră coerentă, în limbaj formal sau în limbaj cotidian, a rezolvării sau a strategiilor de rezolvare a unei probleme
5. Analiza de situații-problemă și determinarea ipotezelor necesare pentru a obține o concluzie
6. Generalizarea unor proprietăți prin modificarea contextului inițial de definire a problemei sau prin generalizarea algoritmilor
În plus, vor fi urmărite competențe specifice ale programei școlare.
3. Teme reținute
Funcții:
- generalități (clasele a IX-a, a X-a);
- funcții particulare (funcția de gradul 1, funcția de gradul 2, funcția radical, funcția exponențială, funcția logaritm);
- aplicații ale derivatelor (profil real);
- calcul integral (profil real).
Combinatorică:
- permutări, aranjamente, combinări;
- binomul lui Newton.
Geometrie analitică în plan:
- reper cartezian, dreapta;
- distanța de la un punct la o dreaptă (profilul real);
- cercul (profilul real).
Numere complexe:
- forma algebrică - interpretare geometrică;
- forma trigonometrică;
- operații - adunare, scădere, înmulțire, împărțire, putere, rădăcină de ordinul n;
- ecuații binome.
Șiruri:
- definiție, șir crescător/descrescător, șiruri limitate;
- șiruri particulare (șiruri aritmetice, șiruri geometrice);
- limita unui șir, șiruri convergente (profilul real).
NOTĂ:
Nu va fi necesar ca totalitatea temelor să fie predate în limba franceză, dar se va urmări ca elevii să dispună de un lexic suficient pentru rezolvarea exercițiilor.
1. Tipuri de clase
Examenul scris la fizică se adresează următoarelor tipuri de clase din liceele care fac parte din proiectul bilingv "De la învățământul bilingv către filierele francofone":
a) clasă bilingvă, filiera teoretică, profil umanist;
b) clasă bilingvă, filiera teoretică, profil real;
c) clasă bilingvă, filiera tehnologică.
2. Competențe de evaluat și teme reținute:
Fiecare dintre temele studiate va putea fi abordată din mai multe perspective - experimental, istoric etc.
1. Tipuri de clase
Examenul scris la chimie se adresează următoarelor tipuri de clase, care fac parte din proiectul bilingv "De la învățământul bilingv către filierele francofone":
a) clasă bilingvă, filiera teoretică, profil real;
b) clasă bilingvă, filiera tehnologică;
c) clasă bilingvă, filiera teoretică, profil umanist (pentru acest profil, un asterisc va preceda părțile din programă care îi sunt destinate).
2. Competențe de evaluat și teme reținute
1. Tipuri de clase
Examenul scris la biologie se adresează următorului tip de clasă, care face parte din proiectul bilingv "De la învățământul bilingv către filierele francofone":
- clasă bilingvă, filiera teoretică, profil real (specialitate matematică-informatică, științele naturii).
2. Teme reținute
1. Tipuri de clase
Examenul scris la istorie îi privește în special pe elevii din clasa a XII-a, profil umanist (două ore/săptămână). Pentru elevii de la profilul real care vor alege istoria ca probă de bacalaureat, structura subiectului va fi păstrată, iar competențele evaluate vor fi adaptate la programa lor (o oră/săptămână).
2. Teme reținute
Oamenii, societatea și lumea ideilor
Viziuni asupra modernizării în Europa secolelor XIX și XX; curente și politici culturale; identități naționale și identitate europeană
Secolul XX între democrație și totalitarism. Ideologii și practici politice în România și în Europa
Constituțiile din România
Statul și politica
România postbelică. Stalinism, național-comunism și dizidența anticomunistă
Relațiile internaționale
România și concertul european: de la criza orientală la marile alianțe ale secolului XX
România în perioada războiului rece
3. Competențe de evaluat
1. Tipuri de clase
În cadrul examenului de bacalaureat, în vederea obținerii mențiunii speciale "secție bilingvă francofonă", geografia (România-Europa-Uniunea Europeană. Probleme fundamentale) are un statut de disciplină opțională. Examenul scris la geografie se adresează următoarelor tipuri de clase din liceele care fac parte din proiectul bilingv "De la învățământul bilingv către filierele francofone":
a) clasă bilingvă filiera teoretică, profil umanist;
b) clasă bilingvă filiera teoretică, profil real;
c) Clasă bilingvă, filiera tehnologică.
2. Competențe de evaluat:
a) Competențe disciplinare generale:
1. Utilizarea adecvată a termenilor și a limbajelor specifice pentru explicarea elementelor și faptelor din mediul geografic
2. Raportarea elementelor semnificative din societate, știință și tehnologie la mediul înconjurător ca întreg și explicarea relațiilor specifice dintre acestea
3. Capacitatea de a identifica, pe reprezentări grafice, cartografice și imagistice, elemente și fenomene din natură și societate
4. Capacitatea de a construi un plan demonstrativ în condițiile analizei termenilor/surselor de informare, pe fondul achizițiilor dobândite
b) Competențe lingvistice:
1. Receptarea mesajelor transmise oral în diferite situații de comunicare:
1.1. Desprinderea sensului global al unui mesaj/text
1.2. Selectarea unor informații relevante din fragmente de texte, tabele, pentru a îndeplini o sarcină de lucru
2. Producerea de mesaje orale adecvate unor contexte variate de comunicare:
2.1. Oferirea și solicitarea de informații și instrucțiuni pentru îndeplinirea unei sarcini de lucru
2.2. Argumentarea într-o manieră eficientă, convingătoare
3. Teme reținute și competențe evaluate
A. Europa și România - elemente geografice de bază
B. România și Uniunea Europeană
C. Europa și Uniunea Europeană în lumea contemporană
1. Tipuri de clase
Examenul scris la economie se adresează următoarelor tipuri de clase, care fac parte din proiectul bilingv "De la învățământul bilingv către filierele francofone":
a) clasă bilingvă, filiera teoretică, profil real;
b) clasă bilingvă, filiera tehnologică;
c) clasă bilingvă, filiera teoretică, profil umanist.
2. Competențe de evaluat
1. Utilizarea conceptelor specifice științelor sociale pentru organizarea demersurilor de cunoaștere și explicare a unor fapte, evenimente, procese din viața reală
1.1. Identificarea și caracterizarea rolului de consumator pe care îl îndeplinește orice persoană
1.2. Recunoașterea caracteristicilor generale ale pieței în diferite forme concrete de manifestare a acesteia
2. Aplicarea cunoștințelor specifice științelor sociale în rezolvarea unor situații-problemă, precum și în analiza posibilităților personale de dezvoltare
2.1. Analiza eficienței utilizării factorilor de producție
2.2. Compararea unor fenomene și procese specifice dinamicii economice
3. Manifestarea unui comportament social activ și responsabil, adecvat unei lumi în schimbare
3.1. Identificarea tendințelor de integrare și globalizare, specifice dinamicii economice actuale
4. Participarea la luarea deciziilor și la rezolvarea problemelor comunității
4.1. Interpretarea rezultatelor evaluării unor fenomene economice din perspectivă micro- și macroeconomică sau individuală și socială
3. Teme reținute (conform Programei analitice de economie):
- Consumatorul
- Nevoi și resurse
- Consumatorul; costul de oportunitate; utilitatea economică
- Producătorul/Întreprinzătorul
- Factorii de producție și combinarea acestora
- Costurile
- Productivitatea
- Profitul
- Piața - întâlnire a operatorilor economici
- Relația cerere-ofertă-preț în economia de piață
- Economia deschisă
- Uniunea Europeană - mecanisme de integrare economică
___________
Sursă: legislatie.just.ro (Monitorul Oficial). Textul afișat este forma consolidată curentă.
Folosim cookie-uri pentru analiza traficului. Vezi Politica de confidențialitate pentru detalii.