REGULAMENT din 10 noiembrie 2010

(1) Legea este aplicabilă tuturor mărcilor individuale, colective sau de certificare, fie că sunt mărci de produse sau de servicii.

(2) Indicațiile geografice ale produselor sunt protejate în România conform dispozițiilor legii, reglementărilor comunitare și convențiilor internaționale la care România este parte.

(1) Solicitantul, titularul sau orice persoană interesată poate fi reprezentat(ă) în procedurile în fața OSIM printr-un mandatar autorizat, cu domiciliul sau sediul în România.

(2) Dacă solicitantul, titularul sau persoana interesată nu este reprezentat(ă) de un mandatar și nici nu are domiciliul, sediul sau vreo unitate industrială sau comercială efectivă și funcțională pe teritoriul României, trebuie să își aleagă o adresă de corespondență în România, pe care o comunică la OSIM, în scopul efectuării oricăror proceduri în fața OSIM. Modificarea adresei de corespondență prin menționarea unei noi adrese sau renunțarea la adresa de corespondență se face numai după achitarea taxei prevăzute de lege pentru modificări în situația juridică a mărcii.

(3) Solicitantul, titularul sau persoana interesată, care nu are nici domiciliul, nici sediul și nici o unitate industrială sau comercială efectivă și funcțională pe teritoriul Uniunii Europene ori în Spațiul Economic European, va fi reprezentat în mod obligatoriu, prin mandatar autorizat, cu excepția procedurii de depunere a unei cereri.

(4) Desemnarea mandatarului se face printr-o comunicare scrisă la OSIM, denumită procură, care va conține numele și semnătura solicitantului, titularului mărcii sau persoanei interesate, după caz, întinderea mandatului, data acordării și durata acestuia; desemnarea mandatarului după depunerea cererii de marcă atât pe cale națională, cât și pe cale internațională se face cu achitarea taxei legale.

(5) Procura se va putea referi la una sau mai multe cereri de înregistrare ori mărci înregistrate sau la toate cererile de înregistrare ori la toate mărcile înregistrate, existente sau viitoare, ale persoanei care a dat mandatul.

(6) Când o procură generală a fost dată conform alin. (5), comunicarea la OSIM a unui exemplar va fi suficientă, sub condiția ca mandatarul să indice în fiecare cerere ulterioară procura în baza căreia acționează.

(7) Orice act solicitat prin mandatar cu privire la renunțarea la o cerere de înregistrare a unei mărci, de retragere a unei mărci, precum și orice cerere vizând un transfer de drepturi cu privire la o marcă vor putea fi făcute numai pe baza unui mandat special, care să menționeze expres actul renunțării, retragerii ori al transmiterii.

(8) În cazul în care solicitantul cererii de înregistrare a unei mărci este reprezentat prin mandatar, acesta poate semna cererea pe baza procurii date de solicitant.

(9) Orice corespondență privind o cerere de înregistrare a mărcii sau o marcă înregistrată transmisă în numele solicitantului sau titularului nu are efect în lipsa procurii de reprezentare. Dacă procura nu este depusă într-un termen de cel mult 2 luni, procedurile continuă cu solicitantul sau titularul, după caz. Actul procedural efectuat în lipsa procurii de reprezentare în numele solicitantului sau titularului este considerat nerealizat în cazul în care nu este confirmat de către persoana reprezentată în termen de 10 zile de la primirea notificării din partea OSIM în acest sens.

(10) Solicitantul, titularul sau persoana interesată nu poate avea decât un mandatar. Dacă mai multe persoane sunt indicate în procura de reprezentare, numai cea indicată pe primul loc este considerată mandatar.

(11) Când OSIM constată că un mandatar a fost desemnat pentru o cerere de înregistrare a unei mărci sau pentru o marcă înregistrată înscrie în Registrul mărcilor mențiunea că solicitantul ori titularul are mandatar, precum și numele ori denumirea și adresa sau sediul mandatarului.

(12) Orice înscriere cu privire la desemnarea unui mandatar conform alin. (11) este radiată, dacă radierea este cerută printr-o comunicare scrisă semnată de solicitant, titular sau mandatar.

(13) Înscrierea mandatarului este radiată din oficiu de către OSIM când un nou mandatar este desemnat sau în cazul în care o schimbare de titular a fost înscrisă fără ca noul titular să își desemneze un mandatar.

(14) Radierea înscrierii mandatarului produce efect de la data la care OSIM a primit comunicarea de solicitare a radierii conform alin. (12) sau, după caz, de la data la care OSIM a radiat din oficiu înscrierea mandatarului, potrivit alin. (13).

(1) Când mai multe persoane sunt solicitanți sau titulari ai unei mărci, aceștia vor desemna unul dintre solicitanți sau titulari pentru corespondență cu OSIM; în caz contrar, OSIM va purta corespondență cu prima persoană indicată în cererea de înregistrare a mărcii.

(2) În cazul pluralității de solicitanți sau titulari ai unei cereri de înregistrare de marcă sau ai unei mărci înregistrate, reprezentarea se poate face printr-un singur mandatar desemnat.

(1) Termenele stabilite pe zile cuprind zile calendaristice și nu includ nici ziua când a început și nici ziua când s-a împlinit termenul. Termenele stabilite pe luni se împlinesc în ziua lunii corespunzătoare zilei de plecare.

(2) Termenul care, începând la 29, 30, 31 ale lunii, se împlinește într-o lună care nu are asemenea zi, se va socoti împlinit în prima zi a lunii următoare. Termenul care se împlinește într-o zi de sărbătoare legală sau într-o zi nelucrătoare se va prelungi până la sfârșitul primei zile de lucru următoare.

(3) Termenele încep să curgă de la data comunicării actelor de procedură, înțelegându-se prin aceasta data la care actul emis de OSIM a fost primit de solicitant, titular, persoana interesată sau mandatar, după caz. Confirmarea primirii actului se face prin orice mențiune din partea destinatarului care atestă în mod explicit data primirii actului de către acesta.

(4) Actele de procedură, trimise prin poștă la OSIM, se socotesc îndeplinite în termen dacă au fost predate la oficiul poștal înainte de împlinirea termenului.

(5) Abrogat.

(6) Neîndeplinirea actelor de procedură în termen nu atrage sancțiunile prevăzute de lege și de prezentul regulament, dacă solicitantul dovedește că a fost împiedicat printr-o împrejurare mai presus de voința lui și dacă îndeplinește procedura într-un termen de două luni de la încetarea cauzei, dar nu mai mult de un an de la data la care procedura trebuia îndeplinită.

(7) Solicitantul sau titularul care fără intenție nu a respectat un termen în procedurile în fața oficiului poate fi repus în situația anterioară, dacă dovedește că a depus toate diligențele pentru ca procedura în fața OSIM să fie îndeplinită în termenele legale, dar s-a aflat într-un caz fortuit, în termen de două luni de la încetarea cauzei care a împiedicat respectarea procedurii, dar nu mai mult de un an de la termenul nerespectat.

(8) Pentru aplicarea dispozițiilor alin. (7) nerespectarea termenului trebuie să fie un fapt al părții în procedura în fața OSIM și nu un fapt al reprezentantului.

(9) Dispozițiile alin. (7) nu sunt aplicabile cu privire la:

(1) Când un document nu a fost semnat de solicitant, titular, persoana interesată sau mandatar, după caz, data la care documentul a fost prezentat la OSIM este recunoscută cu condiția ca acesta să fie semnat ulterior în termen de maximum 30 de zile.

(2) În cazul în care este utilizată comunicarea prin mijloace electronice, condițiile tehnice privind transmiterea documentelor prin mijloace electronice se stabilesc potrivit instrucțiunilor aprobate de directorul general al OSIM.

(1) Cererea de înregistrare a mărcii se întocmește într-un singur exemplar, pe un formular-tip pus la dispoziție pe pagina de internet a OSIM - www.osim.ro.

(2) Cererea trebuie să conțină următoarele elemente:

(3) Cererea de înregistrare a mărcii va fi însoțită de dovada de plată a taxelor de depunere și de publicare a acesteia, care se examinează potrivit art. 18 din lege.

(4) Documentele de plată a taxelor legale trebuie să conțină indicarea numărului de depozit sau a numărului de înregistrare a mărcii, precum și a procedurii pentru care se achită taxa; în caz contrar, documentele de plată nu sunt luate în considerare.

(5) Cererea de înregistrare a mărcii va fi completată suplimentar cu următoarele documente, după caz:

(6) În aplicarea alin. (5) lit. b), solicitantul va depune certificatul de prioritate de expoziție sau un document echivalent, care va conține cel puțin următoarele informații:

(7) Cererea poate include si o declarație a solicitantului că semnul a dobândit caracter distinctiv prin utilizare, în sensul prevăzut de art. 5 alin. (2) din lege, precum și dovezi în acest sens.

(1) Marca trebuie să fie reprezentată într-o formă corespunzătoare cu ajutorul tehnologiei general disponibile, astfel încât aceasta să poată fi reprodusă în Registrul mărcilor într-un mod clar, precis, autonom, ușor accesibil, inteligibil, durabil și obiectiv și să permită autorităților competente și publicului să stabilească cu claritate și cu precizie obiectul protecției conferite titularului.

(2) În funcție de tipul mărcii solicitate, reprezentarea trebuie să îndeplinească următoarele cerințe:

(3) În cazul în care cererea de înregistrare a mărcii se referă la oricare dintre tipurile de mărci enumerate la alin. (2), aceasta va conține o mențiune expresă în acest sens. Reprezentarea mărcii și descrierea, acolo unde este necesară, trebuie să fie în concordanță.

(4) În cazul în care marca nu corespunde niciunuia dintre tipurile enumerate la alin. (2), reprezentarea sa trebuie să corespundă cerințelor prevăzute la alin. (1) și poate fi însoțită de o descriere.

(5) În cazul în care reprezentarea mărcii este furnizată electronic, formatele și dimensiunea fișierului electronic, precum și orice alte specificații tehnice relevante sunt prevăzute prin instrucțiuni aprobate de directorul general al OSIM.

(6) În cazul în care reprezentarea nu este furnizată electronic, marca este reprodusă pe o filă de hârtie separată, care nu trebuie să depășească dimensiunea din A4, respectiv 29,7 cm înălțime și 21 cm lățime, și care trebuie să aibă o margine de cel puțin 2,5 cm de jur-împrejur și să conțină toate imaginile sau vizualizările relevante.

(7) În cazul în care orientarea corectă a mărcii nu este evidentă, ea trebuie indicată prin mențiunea «sus» pe fiecare reproducere.

(8) Reproducerea mărcii trebuie să fie de o calitate care să permită micșorarea sau mărirea acesteia la o dimensiune de 8/8 cm.

(9) Prezentarea unui eșantion sau a unei mostre nu constituie o reprezentare corespunzătoare a mărcii.

(1) Lista cuprinzând produsele și serviciile pentru care protecția mărcii este solicitată trebuie să fie stabilită în termeni preciși, astfel încât denumirea produselor și serviciilor să permită clasificarea fiecărui produs sau serviciu numai într-o singură clasă a Clasificării de la Nisa.

(2) Dacă este necesar, Serviciul mărci OSIM, în procedura de examinare preliminară a cererii de înregistrare a mărcii, procedează la clasificarea listei depuse în conformitate cu Clasificarea de la Nisa și notifică solicitantului lista de produse și/sau servicii clasificată, precum și taxa prevăzută de lege pentru această procedură efectuată.

(3) Când lista produselor/serviciilor este depusă de solicitant deja clasificată conform Clasificării de la Nisa, OSIM procedează la verificarea clasificării listei depuse, iar în cazul unor erori îi comunică solicitantului varianta corectă, urmând ca acesta să achite taxa de reclasificare efectuată.

(4) Cererea care conține indicații sau termeni neclari sau impreciși se respinge dacă solicitantul nu completează în mod corespunzător lipsurile notificate de OSIM în conformitate cu prevederile art. 19 alin. (3) din lege.

(1) Înregistrarea unei mărci se solicită la OSIM de către persoane fizice sau juridice de drept public sau de drept privat, direct ori printr-un mandatar.

(2) Depunerea unei cereri de înregistrare a unei mărci la OSIM se poate face:

(3) Pe cererile depuse în condițiile alin. (2) OSIM menționează anul, luna și ziua primirii și le înscrie în ordinea primirii.

(4) Cererea de înregistrare a mărcii se repartizează Serviciului mărci OSIM pentru a fi examinată.

(1) În termen de 7 zile de la data primirii cererii de înregistrare a mărcii la OSIM, Serviciul mărci examinează dacă cererea îndeplinește condițiile prevăzute la art. 9 alin. (1) din lege și în caz afirmativ atribuie dată de depozit cererii.

(2) Serviciul mărci verifică lista de produse și servicii din punctul de vedere al concordanței cu Clasificarea de la Nisa, iar în cazul în care marca conține și un element figurativ, clasifică elementul figurativ în concordanță cu Clasificarea de la Viena.

(3) În cazul în care din cererea de înregistrare a mărcii lipsesc unele dintre elementele prevăzute la art. 9 alin. (2) din lege, OSIM notifică solicitantului lipsurile constatate. Dacă solicitantul completează lipsurile în termenul prevăzut la art. 18 alin. (2) din lege, data depozitului va fi data la care toate aceste elemente au fost comunicate la OSIM.

(4) În cazul în care solicitantul nu completează cererea în termenul prevăzut la art. 18 alin. (2) din lege, OSIM va decide respingerea cererii.

(5) În cazul în care solicitantul cererii de înregistrare a mărcii este din afara Uniunii Europene sau a Spațiului Economic European și nu a desemnat în formularul cererii un mandatar, OSIM constată că nu sunt îndeplinite condițiile de constituire a depozitului reglementar și acordă un termen de 30 de zile pentru completarea cererii, conform dispozițiilor art. 18 alin. (2) din lege.

(6) Notificarea privind atribuirea datei de depozit se comunică solicitantului în termen de 10 zile de la atribuirea datei de depozit.

(1) Solicitantul sau titularul poate cere divizarea cererii de înregistrare a mărcii sau a mărcii înregistrate, în condițiile art. 17 din lege, declarând că în cazul produselor sau serviciilor enumerate în cererea divizionară cererea de înregistrare a mărcii trebuie să fie tratată ca o cerere separată.

(2) Declarația de divizare va conține următoarele elemente:

(3) OSIM constituie un dosar separat pentru fiecare cerere divizionară, care conține o copie completă a dosarului cererii inițiale, declarația de divizare și corespondența aferentă. Fiecare cerere divizionară primește un număr nou de înregistrare și păstrează data de depozit și/sau de prioritate din cererea inițială.

(4) Publicarea cererii divizionare conține elementele prevăzute la art. 16 alin. (2).

(1) Dacă este revendicată prioritatea unui depozit sau a unor depozite reglementare anterioare în aplicarea art. 12 alin. (2) din lege, solicitantul dispune de un termen de 30 de zile, cu începere de la data depunerii cererii de înregistrare a mărcii, pentru a comunica la OSIM documentul eliberat de administrația națională care atestă prioritatea invocată, din care să rezulte numărul de depozit atribuit cererii anterioare ori numărul înregistrării anterioare și traducerea prevăzută la art. 10 alin. (5) lit. a).

(2) Dacă o prioritate de expoziție, în sensul art. 13 din lege, este revendicată, solicitantul dispune de un termen de 30 de zile, cu începere de la data depunerii cererii de înregistrare a mărcii, pentru a comunica la OSIM documentul prevăzut la art. 10 alin. (5) lit. b).

(1) Cererile de înregistrare a mărcilor pentru care se constată că sunt îndeplinite condițiile legale se publică în BOPI, în format electronic, pe pagina de internet a OSIM, conform prevederilor art. 19 din lege.

(2) Publicarea cererii de înregistrare a mărcii va conține:

(3) În aplicarea dispozițiilor art. 19 alin. (2) din lege, solicitantul primește o decizie, care poate fi contestată în termenul și cu procedura prevăzute la art. 97 din lege. Dacă decizia nu a fost desființată printr-o hotărâre definitivă, taxa de publicare se restituie solicitantului.

(4) Atunci când publicarea unei cereri de înregistrare sau a unei mărci înregistrate comportă, din motive imputabile OSIM, o eroare sau anumite lipsuri, OSIM procedează la rectificare din oficiu ori la cererea solicitantului. Rectificarea nu va fi supusă niciunei taxe și se publică în BOPI.

(1) Observația formulată potrivit dispozițiilor art. 20 din lege se face în scris, cu indicarea numărului cererii de înregistrare la care se referă, și nu este supusă niciunei taxe.

(2) Abrogat.

(3) În cadrul procedurii Observației, persoana menționată la alin. (1) nu poate dobândi calitatea de parte în procedura de examinare a cererii și nu va primi nicio comunicare din partea OSIM.

(4) Observația formulată se comunică solicitantului, care poate prezenta comentarii în procedura de examinare a cererii.

(5) Observația se analizează în cadrul procedurii de examinare a cererii de înregistrare.

(1) OSIM examinează pe fond cererea de înregistrare a mărcii conform dispozițiilor art. 21 din lege, cu condiția achitării taxei de examinare.

(2) Dacă după constituirea depozitului reglementar și publicarea cererii se constată că taxa de examinare și, după caz, taxa de reclasificare nu sunt achitate, OSIM acordă solicitantului un termen de 30 de zile de la depunerea cererii pentru regularizarea plății.

(3) În cazul în care taxa de examinare nu a fost achitată în termenul prevăzut la art. 16 alin. (1) din lege, OSIM va decide respingerea cererii de înregistrare a mărcii.

(4) În cazul în care în urma examinării motivelor absolute de refuz rezultă că există unul sau mai multe dintre motivele legale care împiedică înregistrarea mărcii, OSIM transmite solicitantului un aviz de refuz provizoriu, invitându-l să își prezinte într-un termen de 30 de zile un punct de vedere asupra acestui refuz.

(5) Termenul prevăzut la alin. (4) poate fi prelungit cu o nouă perioadă de 30 de zile la cererea solicitantului, cu condiția plății taxei legale; cererea de prelungire împreună cu dovada achitării taxei legale aferente se depun la OSIM anterior expirării termenului inițial; în caz contrar, solicitarea de prelungire nu este luată în considerare.

(6) În cazul în care solicitantul nu răspunde în termen la avizul de refuz provizoriu sau argumentele prezentate nu sunt în măsură să înlăture motivele de refuz, OSIM va decide, după caz, admiterea cererii de înregistrare a mărcii cu limitarea listei de produse/servicii solicitate sau respingerea cererii de înregistrare a mărcii.

(7) În cazul în care răspunsul solicitantului la avizul de refuz provizoriu conține argumente și motive temeinice privind înregistrarea mărcii, acestea pot fi admise în tot sau în parte. În această situație OSIM poate decide admiterea cererii de înregistrare a mărcii.

(8) OSIM finalizează examinarea cererii de înregistrare a mărcii printr-o decizie de admitere sau de respingere a cererii de înregistrare, care se comunică solicitantului în termen de 7 zile de la emitere. Decizia de admitere poate fi parțială, atunci când se constată, în urma examinării de fond, că numai pentru unele produse/servicii dintre cele indicate inițial în cerere sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 5 din lege.

(9) În cadrul procedurii de examinare a motivelor absolute de refuz la înregistrarea mărcii sunt refuzate la înregistrare semnele conținând embleme sau părți din emblema europeană a cărui titular este Consiliul Europei.

(10) Pentru a aprecia dacă o marcă conține semne cu înaltă valoare simbolică, în special un simbol religios, OSIM poate să ceară avizul autorităților competente.

(11) Pentru a aprecia asupra îndeplinirii condițiilor prevăzute de art. 5 alin. (1) lit. n), o) și p) din lege, OSIM poate cere solicitantului să depună avizul sau autorizația autorităților competente.

(12) La examinarea îndeplinirii condițiilor prevăzute de art. 5 alin. (1) lit. g), h), i) și j) din lege vor fi consultate și registrele aferente ale Comisiei Europene, la care accesul este public.

(13) În aplicarea dispozițiilor art. 22 din lege, declarația privind neinvocarea unui drept exclusiv asupra unui element neesențial al mărcii cerute de OSIM este avută în vedere la examinarea pe fond a cererii. Declarația depusă de solicitant din proprie inițiativă nu este luată în considerare la examinarea pe fond a cererii dacă se constată că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 22 alin. (1) din lege care impun o astfel de declarație.

(1) Deciziile de admitere a cererilor de înregistrare a mărcilor emise în urma examinării de fond se publică în BOPI în format electronic, pe pagina de internet a OSIM, în vederea formulării opozițiilor prevăzute la art. 26 din lege.

(2) Publicarea deciziilor prevăzute la alin. (1) va conține:

(3) Dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică și în cazul în care o decizie de respingere a unei cereri de înregistrare a unei mărci a fost desființată printr-o hotărâre rămasă definitivă.

(1) Orice persoană interesată poate formula opoziție la înregistrarea unei mărci pentru motivele relative de refuz, prevăzute la art. 6 din lege. Argumente referitoare la motive absolute de refuz sunt inadmisibile în cadrul procedurii de opoziție.

(2) Actul de opoziție trebuie să conțină:

(3) Actul de opoziție va fi însoțit de dovada achitării taxei legale de examinare a opoziției.

(4) Actul de opoziție poate conține, de asemenea, o prezentare detaliată a motivelor, faptelor și argumentelor pe care se bazează opoziția, precum și înscrisurile doveditoare.

(5) Termenul pentru formularea opoziției în cazul mărcilor naționale curge de la data publicării deciziei de admitere a cererii de înregistrare în format electronic în BOPI, iar pentru mărcile înregistrate pe cale internațională termenul pentru formularea opoziției curge de la publicarea în format electronic în Gazeta OMPI a admiterii la înregistrare a acestora în urma examinării de fond, în conformitate cu dispozițiile Regulamentului comun.

(6) În cazul în care actul de opoziție nu este conform cu cerințele prevăzute la alin. (2) și (3), iar în urma notificării transmise de OSIM oponentul nu dovedește că cerințele respective erau îndeplinite anterior expirării termenului de formulare a opoziției, se consideră că opoziția nu a fost făcută.

(7) În cazul în care au fost formulate mai multe opoziții împotriva aceleiași cereri de înregistrare a mărcii, acestea pot fi conexate și examinate într-o procedură unică, la finalul căreia va fi emisă o singură decizie.

(8) OSIM comunică opoziția solicitantului numai dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la alin. (2) și (3) și notifică părțile privind acordarea unui termen de 2 luni pentru soluționarea amiabilă, data încheierii acestui termen urmând a fi indicată în notificare. Termenul poate fi prelungit cu o perioadă care nu va depăși 3 luni, la cererea comună a părților, care se depune la OSIM anterior expirării termenului inițial de 2 luni, cu menționarea explicită a perioadei pentru care se solicită prelungirea.

(9) Dacă în termenul prevăzut la alin. (8) părțile ajung la o înțelegere și opoziția sau cererea de înregistrare a mărcii este retrasă ori cererea de marcă este limitată la produse sau servicii care nu fac obiectul opoziției, OSIM constată încheierea procedurii de opoziție printr-o decizie emisă de Comisia de opoziții.

(10) Dacă în termenul prevăzut la alin. (8) părțile nu ajung la o înțelegere, OSIM notifică oponentul conform art. 27 alin. (2) din lege pentru a prezenta înscrisurile și argumentele în susținerea opoziției, acordând un termen de 30 de zile în acest sens.

(11) Înscrisurile depuse conform alin. (10) se comunică solicitantului mărcii, care își poate prezenta punctul de vedere cu privire la motivele opoziției în termenul prevăzut la art. 27 alin. (3) din lege.

(12) Dacă în termenul prevăzut la art. 27 alin. (2) din lege oponentul nu depune înscrisuri și argumente, solicitantul cererii de marcă este notificat pentru a depune punctul de vedere cu privire la opoziția care i-a fost comunicată conform alin. (8).

(13) La cererea solicitantului, depusă la OSIM nu mai târziu de data la care expiră termenul prevăzut la art. 27 alin. (3) din lege, titularul mărcii opuse va prezenta OSIM dovada că:

(14) Dispozițiile alin. (13) sunt aplicabile dacă procedura de înregistrare a mărcii anterioare s-a încheiat conform dispozițiilor art. 32 alin. (2) din lege, cu cel puțin 5 ani anterior datei de depunere a cererii sau datei de prioritate a cererii de înregistrare a mărcii cu privire la care s-a făcut opoziție. În ceea ce privește mărcile care au făcut obiectul unei înregistrări în temeiul acordurilor internaționale care produc efecte în România, perioada de 5 ani se calculează de la data la care marca nu mai poate fi respinsă sau nu mai poate face obiectul unei opoziții.

(15) În lipsa depunerii dovezilor de utilizare a mărcii opuse în maximum 2 luni de la primirea notificării transmise de OSIM oponentului, actul de opoziție va fi respins.

(16) Dacă marca anterioară nu a fost utilizată decât pentru o parte dintre produsele/serviciile pentru care a fost înregistrată, aceasta se consideră înregistrată în sensul examinării opoziției, doar pentru acea parte de produse sau servicii.

(17) Dovezile de utilizare a mărcii opuse pot fi: ambalaje, etichete, cataloage, facturi, fotografii, anunțuri în jurnale, declarații scrise sau alte documente, pe baza cărora să poată fi stabilite locul, durata, întinderea și natura utilizării mărcii anterioare pentru bunurile sau serviciile pentru care marca a fost înregistrată.

(18) Dovezile de utilizare a mărcii opuse depuse în termenul indicat la alin. (15) se comunică solicitantului cererii de înregistrare a mărcii, care își poate prezenta punctul de vedere cu privire la acestea în termen de 30 de zile de la comunicare.

(19) Punctul de vedere al solicitantului mărcii formulat în condițiile prevăzute la alin. (11) și (18) se comunică oponentului, care poate prezenta un răspuns în termen de 30 de zile de la comunicare. În lipsa punctului de vedere al solicitantului, OSIM poate decide asupra opoziției bazându-se numai pe documentele aflate la dosar.

(20) Opoziția formulată conform art. 26 din lege se soluționează de o comisie formată din 3 specialiști desemnați de șeful Serviciului mărci, dintre care unul va fi examinatorul căruia i s-a repartizat cererea de înregistrare a mărcii.

(21) Comisia poate decide admiterea sau respingerea, în tot ori în parte, a opoziției sau poate lua act de retragerea opoziției, printr-o decizie motivată care se comunică părților.

(1) Când procedura de opoziție a fost suspendată pentru motivele prevăzute la art. 29 alin. (1) din lege, decizia de suspendare a opoziției conține cel puțin următoarele mențiuni:

(2) Oricând pe perioada suspendării, OSIM poate solicita părților să furnizeze informații sau documente din care să reiasă dacă mai subzistă motivul suspendării.

(3) Atunci când se constată că motivele care au stat la baza suspendării opoziției nu mai subzistă, procedura de opoziție se reia, părțile urmând a fi notificate în acest sens.

(1) Pentru a aprecia dacă o marcă este notorie sau de renume este necesar ca aceasta să fie larg cunoscută:

(2) În sensul alin. (1) lit. b), segmentul de public va fi stabilit pe baza următoarelor elemente:

(3) La opoziție sunt examinate motivele de refuz privind mărcile notorii sau de renume, cu respectarea criteriilor prevăzute la art. 23 alin. (1) din lege.

(4) În aplicarea criteriului prevăzut la art. 23 alin. (1) lit. c) din lege, gradul de cunoaștere a unei mărci de către public poate fi apreciat în funcție de promovarea acesteia, inclusiv publicitatea și promovarea la târguri sau expoziții a produselor ori serviciilor la care se aplică marca.

(5) Notorietatea sau renumele unei mărci poate fi dovedit prin orice mijloc de probă.

(6) În susținerea notorietății sau renumelui unei mărci pot fi prezentate acte cum ar fi cele privind:

(1) OSIM înscrie în Registrul mărcilor acele mărci admise la înregistrare pentru care s-a încheiat procedura de înregistrare și eliberează certificatul de înregistrare a mărcii, cu plata taxei legale, în termen de 30 de zile de la data notificării titularului mărcii privind încheierea procedurii de înregistrare a mărcii.

(2) Înscrierea înregistrării mărcii în Registrul mărcilor, publicarea acesteia, precum și eliberarea certificatului de înregistrare al mărcii sunt supuse unei singure taxe în cuantumul prevăzut la nr. crt. 8 din anexa nr. 4 la Ordonanța Guvernului nr. 41/1998 privind taxele în domeniul protecției proprietății industriale și regimul de utilizare a acestora, republicată, cu modificările ulterioare.

(3) Titularul poate solicita eliberarea de copii ale certificatului de înregistrare, conform cu originalul, cu plata taxei legale; duplicate pot fi cerute numai dacă se face dovada unui anunț public de pierdere a certificatului inițial și a achitării taxei legale de eliberare a certificatului.

(4) Mărcile înscrise în Registrul mărcilor conform dispozițiilor alin. (1) se publică în BOPI în format electronic, cu mențiunea următoarelor elemente:

(5) Publicarea în BOPI a deciziei de respingere a cererii de înregistrare a mărcii în conformitate cu dispozițiile art. 25 alin. (5) din lege se face cu menționarea elementelor prevăzute la art. 17^2 alin. (2) lit. a)-h).

(1) Cererea de înregistrare internațională a unei mărci, întocmită, după caz, conform art. 3 din Aranjamentul de la Madrid sau conform art. 3 din Protocolul referitor la aranjament, dar și potrivit prevederilor regulamentului comun, se depune la Biroul Internațional al OMPI, prin intermediul OSIM. Cererea semnată de solicitant și OSIM, ca oficiu de origine, se transmite la OMPI.

(2) Odată cu cererea de înregistrare internațională a mărcii se depune și dovada achitării taxei pentru transmitere la OMPI.

(3) Aceleași cerințe se aplică și pentru transmiterea desemnării ulterioare a unei mărci internaționale OSIM.

(4) Taxele internaționale datorate, după caz, în baza art. 8.2 din Aranjamentul de la Madrid sau art. 8.2 din Protocolul referitor la aranjament, se plătesc de solicitant direct la Biroul Internațional al OMPI.

(1) Mărcile care fac obiectul unei cereri de înregistrare internațională și a căror protecție este solicitată prin desemnarea României sunt supuse examinării de fond analizându-se motivele de refuz prevăzute de lege; comunicarea rezoluției dată ca urmare a examinării se va transmite la OMPI, conform regulamentului comun.

(1^1) Notificările emise de OSIM și orice alte comunicări adresate solicitantului în cadrul procedurii de înregistrare a mărcilor internaționale a căror protecție este solicitată prin desemnarea României se transmit în conformitate cu prevederile regulamentului comun.

(1^2) În sensul aplicării art. 20 din lege, pentru mărcile a căror înregistrare este solicitată pe cale internațională, termenul pentru formularea observației curge de la publicarea înregistrării internaționale în format electronic în Gazeta OMPI în conformitate cu dispozițiile Regulii 32(1)(a)(i) din regulamentul comun.

(1^3) În notificarea privind acordarea protecției pentru o marcă internațională transmisă la OMPI în conformitate cu regulamentul comun se va menționa data la care s-a încheiat procedura de înregistrare a mărcii respective.

(2) Înregistrarea internațională, la OMPI, a unei mărci a cărei protecție se extinde și pe teritoriul României, conform art. 3 ter din Aranjamentul de la Madrid sau conform art. 3 ter din Protocolul referitor la aranjament, produce aceleași efecte ca marca înregistrată pe cale națională.

(3) Înregistrarea internațională a unei mărci a cărei protecție își produce efectele pe teritoriul României este înscrisă în Registrul mărcilor.

(1) O cerere de marcă a Uniunii Europene sau o marcă a Uniunii Europene înregistrată poate fi transformată în cerere de marcă națională conform art. 139-141 din Regulamentul privind marca Uniunii Europene.

(2) OSIM primește cererile de conversie/transformare a cererilor de mărci/mărcilor Uniunii Europene și le introduce în baza de date națională cu data de depozit a cererii de înregistrare a mărcii Uniunii Europene.

(3) OSIM notifică necesitatea achitării taxelor de depunere și publicare, acordând un termen de 2 luni care curge de la data notificării. Dispozițiile art. 6 alin. (2) și (3) se aplică în mod corespunzător.

(4) Publicarea cererii de marcă în urma conversiei/ transformării unei cereri sau mărci a Uniunii Europene se face în condițiile prevăzute la art. 16, cu mențiunea că cererea rezultă din conversia unei cereri sau mărci a Uniunii Europene, la data prezentării de către solicitant a dovezii de achitare a taxei legale; în caz contrar, cererea va fi respinsă.

(5) Cererile prevăzute la alin. (2) sunt supuse examinării de fond.

(1) O solicitare pentru modificarea unei cereri de înregistrare a unei mărci trebuie să conțină următoarele elemente:

(2) Solicitarea de modificare a unei cereri de înregistrare a unei mărci va fi luată în considerare numai după efectuarea plății taxei legale; în caz contrar, solicitarea de modificare a cererii nu produce efecte.

(3) OSIM poate acorda un termen de o lună pentru remedierea iregularităților privind solicitarea de modificare a cererii; în cazul în care aceste iregularități nu sunt remediate în termenul acordat, OSIM va respinge solicitarea de modificare a cererii de înregistrare a mărcii.

(4) Dacă solicitantul dorește modificarea aceluiași element în mai multe cereri este suficientă prezentarea unei singure solicitări de modificare; modificarea este supusă plății taxei prevăzute de lege pentru fiecare dintre cererile ce urmează a fi modificate.

(5) Solicitarea privind modificarea numelui sau adresei solicitantului/mandatarului desemnat de solicitant nu este supusă niciunei taxe în situația în care aceasta intervine independent de voința solicitantului/mandatarului.

(6) Dacă cererea conține erori materiale imputabile solicitantului, rectificarea va fi efectuată la cererea acestuia și va fi publicată în BOPI numai după prezentarea dovezii de achitare a taxei legale.

(1) O cerere de modificare a înregistrării unei mărci va conține următoarele elemente:

(2) Cererea de modificare este considerată a fi depusă numai după ce plata taxei legale a fost achitată de titularul mărcii; în caz contrar, cererea este considerată ca o simplă corespondență și nu produce efecte.

(3) OSIM poate acorda un termen de o lună pentru remedierea iregularităților privind cererea de modificare a înregistrării mărcii; în cazul în care aceste iregularități nu sunt remediate în termenul acordat, OSIM va respinge cererea de modificare.

(4) Când modificarea se referă la același element conținut în mai multe mărci înregistrate care aparțin aceluiași titular, este suficientă prezentarea unei singure cereri de modificare. Taxa legală va fi achitată pentru fiecare înregistrare a mărcii ce urmează a fi modificată.

(5) Dacă înregistrarea mărcii sau înregistrarea publicată comportă o eroare imputabilă OSIM, rectificarea va fi efectuată din oficiu ori la solicitarea titularului. Cererea de rectificare prezentată de titular nu va fi supusă niciunei taxe. Rectificările efectuate se publică în BOPI.

(6) Dacă înregistrarea mărcii sau înregistrarea publicată comportă o eroare imputabilă titularului, rectificarea va fi efectuată la solicitarea titularului și va fi publicată în BOPI numai după prezentarea dovezii de achitare a taxei legale.

(1) O cerere de modificare a numelui/denumirii sau adresei/sediului titularului unei mărci înregistrate va conține următoarele elemente:

(2) În cazul în care în cerere se menționează că titularul a desemnat un mandatar, odată cu cererea de modificare trebuie să se facă dovada depunerii procurii de reprezentare.

(3) O singură cerere poate fi prezentată pentru modificarea numelui/denumirii sau adresei/sediului în două ori mai multe înregistrări ale aceluiași titular.

(4) OSIM poate acorda un termen de o lună pentru remedierea unor iregularități din cererea de modificare a numelui/denumirii sau adresei/sediului titularului; în cazul în care aceste iregularități nu sunt remediate în termenul acordat, OSIM va respinge cererea de modificare.

(5) Dispozițiile alin. (1)-(4) sunt aplicabile și cu privire la modificarea numelui/denumirii sau adresei/sediului mandatarului desemnat de titular.

(6) Când OSIM este înștiințat cu privire la modificarea denumirii adresei intervenită independent de voința titularului mărcii ori a mandatarului, pentru înscrierea modificării nu se datorează taxe.

(7) Pentru corectitudinea elementelor prevăzute la alin. (1), răspunderea aparține persoanei care formulează cererea de modificare.

(8) Dispozițiile alin. (1)-(7) sunt aplicabile și în cazul în care modificările privind numele sau denumirea și adresa ori sediul titularului sau mandatarului intervin asupra cererilor de înregistrare a mărcilor, până la încheierea procedurii legale de înregistrare.

(1) Cererea de reînnoire a înregistrării unei mărci, formulată într-un termen de 6 luni anterior datei de expirare a protecției mărcii, trebuie să conțină următoarele elemente:

(2) Cererea de reînnoire poate fi depusă și taxa legală poate fi achitată și în următoarele 6 luni de la expirarea duratei de protecție, cu majorarea prevăzută de lege.

(3) Dacă cererea de reînnoire nu conține unul dintre elementele prevăzute la alin. (1), OSIM notifică solicitantului iregularitățile constatate, acordând un termen de 30 de zile pentru remedierea acestora.

(4) În situația în care unul dintre elementele prevăzute la alin. (1) lit. b) sau c) nu corespunde cu datele înscrise în Registrul mărcilor la momentul depunerii cererii de reînnoire se aplică dispozițiile art. 30 sau 32, după caz.

(5) În situația în care cererea de reînnoire îndeplinește condițiile legale, OSIM eliberează certificatul de reînnoire și îl comunică titularului mărcii, numai dacă se face dovada achitării taxei de eliberare a certificatului. Reînnoirea se înscrie în registru și se publică în BOPI.

(6) Dacă remedierile notificate nu sunt efectuate în termenul acordat, cererea de reînnoire a înregistrării mărcii se respinge, printr-o decizie motivată care se comunică titularului și care poate fi contestată în termenul și cu procedura prevăzute la art. 97 alin. (1) din lege.

(1) Cererea de înscriere a cesiunii va fi depusă la OSIM de către titular sau persoana care a devenit noul titular al mărcii înregistrate.

(2) Cererea de înscriere a cesiunii unei mărci va conține următoarele elemente:

(3) Odată cu depunerea cererii de înscriere a cesiunii se depune și dovada achitării taxei legale; în caz contrar, cererea nu produce efecte.

(4) În situația în care unul dintre elementele prevăzute la alin. (2) lit. a) sau c) nu corespunde cu datele înscrise în Registrul mărcilor la momentul depunerii cererii de înscriere a cesiunii, se aplică dispozițiile art. 30.

(5) O singură cerere de înscriere a cesiunii unei mărci este suficientă în cazul cesiunii a două sau mai multe mărci, cu condiția ca pentru toate aceste mărci să existe același titular, iar cesiunea să se efectueze către un unic titular.

(6) Dispozițiile alin. (1)-(5) se aplică și în cazul cererilor de înscriere a transmiterii de drepturi care rezultă dintr-o fuziune, pe cale succesorală, în baza unei hotărâri judecătorești sau prin orice altă modalitate prevăzută de lege pentru transferul dreptului de proprietate.

(1) Când schimbarea titularului rezultă dintr-un contract de cesiune, cererea de înscriere a cesiunii unei mărci va fi însoțită de unul dintre următoarele documente:

(2) Când schimbarea titularului rezultă dintr-o fuziune, cererea de înscriere va fi însoțită de actul de fuziune, în copie conformă cu originalul.

(3) Când schimbarea titularului rezultă din alte motive decât un contract de cesiune sau fuziune, cum ar fi schimbarea pe cale succesorală, prin executarea silită a debitorului ori în baza unei hotărâri judecătorești sau altă modalitate prevăzută de lege pentru transferul dreptului de proprietate, cererea de înscriere a schimbării titularului va indica în mod expres, suplimentar cerințelor prevăzute la art. 32 alin. (2), motivul schimbării titularului și va fi însoțită de documentul justificativ, în copie conformă cu originalul.

(1) Când OSIM constată că au fost depuse toate documentele prevăzute de art. 32 sau 33, după caz, și s-a făcut dovada achitării taxei legale, înscrie transmiterea de drepturi în Registrul mărcilor și o publică în BOPI, în termen de 30 de zile de la primirea cererii.

(2) Dacă, în termenul prevăzut la alin. (1), OSIM constată că cererea nu este însoțită de toate documentele prevăzute la art. 32 sau 33, acordă un termen de 2 luni pentru depunerea acestora. În cazul în care documentele nu sunt depuse în termenul acordat, OSIM decide respingerea cererii privind înscrierea transmiterii de drepturi.

(3) În cazul transmiterilor de drepturi care nu se referă la totalitatea produselor și serviciilor pentru care a fost înregistrată marca, OSIM creează o înregistrare distinctă în registru și constituie un dosar separat pentru noua înregistrare, căreia îi atribuie un nou număr de înregistrare și care conține copia integrală a dosarului mărcii inițiale, cererea privind înscrierea transmiterii parțiale și corespondența aferentă acesteia.

(1) Cererea de înscriere a unei licențe cu privire la o marcă va conține următoarele elemente:

(2) Când marca face obiectul unei licențe pentru o parte din produsele și serviciile pentru care marca este înregistrată sau când licența este limitată teritorial ori în timp, cererea de înscriere a licenței va indica, după caz:

(3) Cererea de înscriere a unui drept real sau a unor măsuri de executare silită cu privire la o marcă trebuie să conțină cel puțin următoarele elemente:

(4) Cererea de înscriere a mențiunilor prevăzute la art. 51 alin. (3) din lege trebuie să conțină mențiuni cu privire la:

(5) Odată cu depunerea cererii de înscriere a unei licențe a unui drept real, a unor măsuri de executare silită sau a mențiunilor prevăzute la art. 51 alin. (3) din lege se depun documentele doveditoare, în copie conformă cu originalul, precum și dovada achitării taxei legale.

(6) Cererea de înscriere a unei licențe se depune la OSIM de către titularul mărcii înregistrate sau beneficiarul licenței și va fi însoțită de un extras din contractul de licență indicând drepturile transmise, în copie conformă cu originalul.

(7) Când cerințele prevăzute la alin. (1)-(6) nu sunt îndeplinite, OSIM notifică persoana care a formulat cererea și acordă un termen de 30 de zile pentru remedierea lipsurilor. În cazul în care lipsurile nu sunt remediate în termenul acordat, OSIM decide respingerea cererii.

(8) În cazul unei licențe exclusive privind o marcă, aceasta este înscrisă în Registrul mărcilor și publicată în BOPI sub mențiunea «licență exclusivă».

(9) O singură cerere conținând elementele prevăzute la alin. (1), (3) sau (4) poate fi prezentată pentru două sau mai multe mărci cu condiția ca acestea să aibă același titular și, acolo unde este cazul, același beneficiar al licenței sau al dreptului real, iar numerele tuturor înregistrărilor în discuție să fie indicate în cerere și taxa legală aferentă înscrierii să fie achitată pentru fiecare marcă în parte.

(1) Dispozițiile art. 32-35 se aplică prin analogie și în cazul cererii de înregistrare a unei mărci.

(2) Când o cerere de înregistrare a unei mărci nu are încă număr sau numărul nu este cunoscut de solicitant ori mandatar, cererea de înscriere a modificării trebuie să conțină elemente care să permită identificarea cererii de înregistrare a mărcii.

(1) Când înregistrarea unei mărci nu este reînnoită, la împlinirea termenului prevăzut la art. 33 alin. (5) din lege, OSIM înscrie în Registrul mărcilor mențiunea că înregistrarea acestei mărci a expirat la data încheierii ultimei perioade de protecție de 10 ani.

(2) Informarea prevăzută la art. 33 alin. (7) din lege se poate face printr-o mențiune în registru, cu 6 luni anterior expirării perioadei legale de protecție.

(1) Declarația de renunțare la o marcă va conține următoarele elemente:

(2) Dacă o licență a fost înscrisă, renunțarea va fi înscrisă în Registrul mărcilor numai după un termen de 3 luni de la data la care titularul mărcii a prezentat la OSIM un document din care să rezulte că titularul a informat licențiatul despre intenția sa de renunțare la marcă. Dacă, înainte de expirarea acestui termen, titularul prezintă la OSIM dovezi privind acordul licențiatului, renunțarea va fi de îndată înregistrată.

(3) Dacă anterior depunerii la OSIM a declarației de renunțare la marcă au fost înscrise în Registrul mărcilor sau au fost depuse cereri de înscriere a unor garanții reale sau măsuri de executare silită, renunțarea la marcă poate fi înscrisă numai cu acordul scris al beneficiarului garanției sau după radierea înscrierii măsurii de executare silită.

(4) În cazul în care nu sunt îndeplinite toate condițiile prevăzute la alin. (1)-(3), OSIM acordă persoanei care solicită înscrierea renunțării la marcă un termen de 3 luni pentru remedierea acestor lipsuri. Dacă lipsurile nu sunt remediate în termenul acordat, OSIM decide respingerea înscrierii renunțării la marcă în Registrul mărcilor.

(5) Renunțarea la marcă produce efecte numai de la data înscrierii în Registrul mărcilor. Renunțarea se publică în BOPI.

(1) O cerere de decădere a titularului din drepturile conferite de marcă sau o cerere de anulare a înregistrării unei mărci poate fi formulată de orice persoană interesată, pentru motivele prevăzute la art. 46 sau, după caz, art. 47 din lege, la Tribunalul București - Secția civilă.

(2) Cererea de decădere sau cererea în anulare va conține cel puțin următoarele:

(3) În cazul în care cererea în anulare este întemeiată pe dispozițiile art. 47 alin. (1) lit. b) din lege, se vor depune precizări asupra dreptului pe care este fondată această cerere și, după caz, documentele care dovedesc faptul că persoana care solicită anularea înregistrării unei mărci este abilitată să invoce dreptul anterior.

(4) În cazul în care cererea în anulare este întemeiată pe unul dintre motivele prevăzute la art. 47 alin. (1) lit. d) sau e) din lege, se vor depune precizări privind dreptul pe care este fondată cererea în anulare și, după caz, documente care dovedesc că persoana care solicită anularea înregistrării unei mărci este titularul dreptului pe care-l invocă.

(5) Hotărârea judecătorească definitivă și prin care, după caz, titularul a fost decăzut din drepturile conferite de marcă sau prin care înregistrarea mărcii a fost anulată se va comunică la OSIM de către persoana interesată.

(1) Cererea de înregistrare a unei mărci colective prezentată conform cerințelor prevăzute la art. 10 va fi însoțită de un regulament de utilizare a mărcii.

(2) Regulamentul de utilizare trebuie să conțină cel puțin următoarele elemente:

(3) În situația unei mărci colective constituite din semne sau indicații care pot servi pentru desemnarea, în comerț, a provenienței geografice a produselor sau a serviciilor, regulamentul de utilizare va indica persoanele ale căror produse sau servicii provin din zona respectivă care sunt autorizate să folosească marca colectivă și condițiile care trebuie îndeplinite pentru a deveni membru al asociației care este titulara mărcii.

(4) Dacă depozitul unei mărci colective nu îndeplinește una dintre condițiile prevăzute la art. 8 sau dacă regulamentul de utilizare a mărcii colective nu conține toate elementele prevăzute la alin. (2), OSIM poate acorda solicitantului un termen de 30 de zile pentru completarea lipsurilor. În cazul în care lipsurile nu sunt remediate în termenul acordat, OSIM va decide respingerea cererii de înregistrare a mărcii sau, după caz, nerecunoașterea priorității invocate.

(5) Titularul unei mărci colective poate cere în justiție, în numele persoanelor abilitate să utilizeze marca, repararea prejudiciului suferit de acestea, ca urmare a folosirii neautorizate a mărcii de către terți.

(1) Cererea de înregistrare a unei mărci de certificare întocmită conform cerințelor prevăzute la art. 10 va fi însoțită de:

(2) Dacă solicitantul este o persoană juridică străină, acesta va prezenta în locul documentelor prevăzute la alin. (1) lit. b) dovada înregistrării sau depunerii spre înregistrare a mărcii de certificare în țara de origine.

(3) Regulamentul de utilizare a mărcii va conține elementele prevăzute la art. 69 alin. (2) din lege.

(4) Autorizarea dată de titular pentru folosirea mărcii de certificare se va face cu plata, de către persoana care a primit această autorizare, a unei remunerații adecvate ce va fi stabilită prin regulamentul de folosire a mărcii.

(5) Titularul unei mărci de certificare poate cere în justiție, în numele persoanelor abilitate să utilizeze marca, repararea prejudiciului suferit de acesta, ca urmare a folosirii neautorizate a mărcii de către terți.

(6) Folosirea mărcii de certificare este interzisă pentru produsele sau serviciile titularului mărcii ori care aparțin unei întreprinderi a cărei activitate este strâns legată în plan economic de cea a titularului.

(1) O indicație geografică va fi protejată, potrivit art. 72 din lege, numai dacă există o legătură strânsă între produsele la care se referă indicația geografică și locul de origine al acestora în ceea ce privește calitatea, reputația ori alte caracteristici ale produselor. O indicație geografică nu poate fi protejată pentru simplul fapt că produsul la care se referă indicația geografică este originar dintr-o anumită regiune.

(2) În cazul indicațiilor geografice omonime pentru vinuri, fiecare indicație va fi însoțită de mențiunea denumirii asociației de producători a vinurilor respective. Protecția va fi acordată fiecărei indicații geografice, cu condiția ca indicația geografică în cauză să fie folosită în mod tradițional și constant pentru a descrie și prezenta un vin produs în zona geografică la care se referă.

(3) În sensul art. 76 lit. b) din lege, este generic și nu poate fi protejat ca indicație geografică numele unui produs care, deși se referă la locul sau regiunea în care acesta a fost inițial fabricat, produs ori comercializat, a devenit nume comun pentru un anumit tip de produse.

(4) O indicație geografică înregistrată nu va putea fi considerată că a devenit generică și nici nu se va putea considera că a intrat în domeniul public.

(1) Cererea de înregistrare a unei indicații geografice va conține:

(2) Cererea de înregistrare a indicației geografice va fi însoțită de:

(3) Dacă solicitantul înregistrării unei indicații geografice este o asociație de producători străină, cererea va fi însoțită de următoarele documente:

(4) Caietul de sarcini anexat la cererea de înregistrare a indicației geografice va conține cel puțin următoarele elemente:

(1) În termen de 3 luni de la depunerea la OSIM, cererea de înregistrare a unei indicații geografice este supusă examinării condițiilor prevăzute la art. 73, 75 și 76 din lege și la art. 43 din prezentul regulament.

(2) Dacă cererea îndeplinește condițiile legale, OSIM decide înregistrarea indicației geografice și acordarea dreptului de utilizare a acesteia asociației de producători solicitante. În termen de două luni de la luarea acestei decizii, OSIM publică în BOPI indicația geografică și lista cuprinzând persoanele autorizate să utilizeze indicația geografică.

(3) O opoziție la înregistrarea unei indicații geografice poate fi formulată în termen de două luni de la publicarea cererii, pentru nerespectarea dispozițiilor art. 76 din lege sau dacă o persoană are un interes legitim fondat pe un drept de proprietate industrială anterior protejat, cu care indicația geografică ar intră în conflict.

(4) OSIM notifică o copie a opoziției solicitantului înregistrării indicației geografice pentru ca acesta să își poată prezenta observațiile asupra motivelor opoziției.

(5) Dacă motivele opoziției sunt întemeiate OSIM va respinge cererea de înregistrare a indicației geografice și va publică decizia de respingere în BOPI.

(6) În caz contrar situației prevăzute la alin. (5), OSIM înregistrează indicația geografică în Registrul indicațiilor geografice, o publică în BOPI și eliberează asociației de producători solicitante certificatul de înregistrare a indicației geografice și de acordare a dreptului de utilizare a acesteia; OSIM va publică în BOPI și va menționa în Registrul indicațiilor geografice și organul competent să efectueze controlul produselor, stabilit prin caietul de sarcini al indicațiilor geografice.

(1) Persoanele autorizate de OSIM să utilizeze indicația geografică înregistrată pot solicita modificarea caietului de sarcini, când evoluția cunoștințelor științifice și tehnice sau revizuirea delimitării geografice o impune.

(2) Cererea de modificare a caietului de sarcini va fi supusă procedurii prevăzute la art. 44, în afara cazului în care modificările cerute sunt neesențiale.

(3) OSIM va înscrie în Registrul indicațiilor geografice modificările aduse caietului de sarcini și le va publică în BOPI.

(1) Persoanele autorizate de OSIM să utilizeze indicația geografică pot înainte de expirarea fiecărei perioade de 10 ani să solicite la OSIM reînnoirea dreptului de utilizare.

(2) Cererea de reînnoire va fi însoțită de o confirmare din partea autorității publice centrale de specialitate cu privire la menținerea caracteristicilor produselor, precum și de dovada achitării taxei legale.

(3) În lipsa documentelor prevăzute la alin. (2), OSIM decide respingerea cererii de reînnoire.

(1) Deciziile OSIM privind indicațiile geografice se iau de către examinatorul dosarului în cauză.

(2) Dacă o cerere în anularea înregistrării unei indicații geografice a fost prezentată în justiție, hotărârea judecătorească definitivă se comunică la OSIM de persoana interesată; în situația în care înregistrarea indicației geografice a fost anulată, OSIM va publică hotărârea și va radia indicația geografică din Registrul indicațiilor geografice.

(3) Dacă printr-o hotărâre judecătorească definitivă persoanele autorizate de OSIM să utilizeze o indicație geografică au fost decăzute din acest drept, OSIM va publică hotărârea în BOPI și va înscrie decăderea în Registrul indicațiilor geografice.

(4) Orice persoană care dovedește un interes legitim poate solicita în justiție, în temeiul art. 82 alin. (1) din lege, interzicerea folosirii unei indicații geografice de către o persoană neautorizată, chiar dacă pe produs este indicată originea reală a acestuia sau mențiuni precum: gen, tip, imitație și altele asemenea.

(5) Indicațiile geografice pentru vinuri sau produse spirtoase beneficiază de o protecție suplimentară, persoanele autorizate să folosească aceste indicații având dreptul de a interzice actele prevăzute la art. 82 alin. (2) din lege, fără a fi necesar să se dovedească inducerea în eroare a consumatorului sau producerea unor acte de concurență neloaială.

(1) Comisia este formată din:

(2) Secretariatul Comisiei este asigurat de un referent din cadrul Direcției apeluri/strategie.

(3) Directorul general al OSIM va aproba componența nominală a Comisiei și termenele pentru soluționarea contestațiilor.

(4) Comisia de contestații va fi competentă să soluționeze contestațiile formulate împotriva deciziilor OSIM, prevăzute la art. 86 alin. (1) și (2) din lege.

(1) Contestațiile se fac în scris și se depun la Registratura generală a OSIM, prin poștă sau pe cale electronică, în termen de 30 de zile de la comunicarea sau, după caz, de la publicarea în BOPI a deciziilor OSIM.

(2) Contestația se redactează în limba română și va conține următoarele elemente:

(3) Contestația va fi însoțită de dovezi, sub formă de înscrisuri, în susținerea acesteia, de dovada achitării taxei prevăzute de lege pentru examinarea unei contestații și, dacă este cazul, de procură.

(4) Contestația și dovezile se vor depune în atâtea copii câte părți sunt. Copiile vor fi certificate conform cu originalul de partea care le depune. Dacă înscrisurile sunt redactate într-o limbă străină, se vor depune traduceri ale acestora în limba română, certificate de partea care le depune.

(5) Procedura se desfășoară cu citarea părților.

(6) Intimatul va putea depune răspuns la contestație cu cel puțin 5 zile înainte de termenul fixat pentru soluționarea contestației.

(7) Contestația poate fi depusă și susținută în fața Comisiei direct sau printr-un reprezentant.

(8) În fața Comisiei părțile se pot prezenta personal sau pot fi reprezentate de un consilier în proprietate industrială autorizat ori de un avocat. Persoanele juridice se pot prezenta în fața Comisiei prin reprezentant legal sau prin consilier juridic, cu delegație.

(1) Pregătirea ședinței de contestații va fi asigurată de secretarul Comisiei, care va ține evidența contestațiilor, înregistrate în ordine cronologică, într-un registru cu această destinație.

(2) Președintele Comisiei fixează termenele ședințelor de contestații și dispune cu privire la invitarea părților.

(3) Dacă partea convocată nu se prezintă la termenul fixat, procedura în fața Comisiei se poate desfășura în lipsa părții.

(4) Prezența părților la termenul de soluționare a contestațiilor acoperă neregularitățile referitoare la procedura de invitare a părților.

(5) Punctul de vedere cu privire la contestația formulată, redactat de un examinator din cadrul Serviciului mărci, va fi atașat la dosarul cauzei cu cel puțin 5 zile înainte de termenul fixat pentru soluționarea contestației.

(6) Punctul de vedere va conține răspunsul la motivele invocate de contestator în susținerea contestației sale.

(7) Dosarele cererilor de înregistrare a mărcilor sau a indicațiilor geografice vor fi puse la dispoziția Comisiei de către Serviciul mărci, la solicitarea acesteia.

(1) Ședința este publică. Comisia poate dispune ședință secretă dacă dezbaterea publică ar aduce o vătămare uneia dintre părți sau ordinii publice.

(2) Președintele Comisiei deschide, suspendă și ridică ședința.

(3) Secretarul Comisiei verifică dacă procedura este completă și dacă a fost achitată taxa pentru examinarea contestației și îl informează pe președinte.

(4) La termenul fixat, dacă părțile sunt prezente sau dacă se constată că procedura a fost legal îndeplinită, președintele Comisiei deschide dezbaterile, dând cuvântul părții care a introdus contestația.

(5) Președintele este în drept să pună întrebări părților care să ducă la lămurirea celor arătate prin contestație sau răspunsul la contestație și va putea pune în dezbatere orice împrejurare pentru soluționarea cauzei, chiar dacă acestea nu sunt cuprinse în contestație.

(6) Membrii Comisiei pot pune întrebări părților numai prin mijlocirea președintelui, care poate încuviința ca aceștia să pună întrebări direct.

(7) Susținerile prezentate de părți în ședință vor fi consemnate de secretarul Comisiei în condica de ședințe.

(8) La cererea temeinic justificată a părților sau când din dezbateri rezultă necesitatea producerii de noi dovezi, Comisia poate acorda un nou termen pentru completarea motivelor și probelor în susținerea contestației sau, după caz, pentru completarea motivelor și probelor în apărare, părțile prezente luând cunoștință de noul termen.

(9) În situațiile prevăzute la alin. (8), Comisia va dispune amânarea soluționării contestației, printr-o încheiere de ședință semnată de președinte și secretar.

(1) După încheierea dezbaterilor, Comisia deliberează în lipsa părților și pronunță hotărârea în aceeași zi în ședință sau în cazuri deosebite, în funcție de complexitatea cauzei, poate amâna pronunțarea, dar nu mai mult de 3 săptămâni. Președintele ascultă părerile membrilor Comisiei și se pronunță cel din urmă.

(2) În situația în care Comisia constată că sunt necesare noi lămuriri sau acte în dosarul cauzei, poate repune cauza pe rol, fixând o nouă ședință cu invitarea părților.

(3) Dezbaterile din ședință și hotărârea Comisiei sunt consemnate de secretarul Comisiei în condica de ședințe.

(4) Hotărârea Comisiei va fi luată numai pe baza faptelor și dovezilor prezentate de părți în dosarul cauzei și în ședința de contestație.

(5) După luarea hotărârii, dispozitivul acesteia se înscrie în condica de ședințe, iar raportorul va redacta proiectul de hotărâre.

(6) Hotărârea Comisiei trebuie să cuprindă:

(7) Hotărârile Comisiei se iau cu majoritate de voturi.

(8) Hotărârile se întocmesc într-un singur exemplar original, care se depune la dosarul de hotărâri al Comisiei și se păstrează de secretariatul Comisiei.

(9) Hotărârile se comunică părților de secretarul Comisiei, în copie certificată pentru conformitate cu originalul.

(10) În soluționarea contestației, Comisia va putea lua una dintre următoarele hotărâri:

(11) În cazul în care o contestație a fost formulată înainte ca o decizie să fi fost luată de OSIM, Comisia va lua act prin încheierea de ședință despre contestația prematur formulată și va transmite dosarul Serviciului mărci în vederea continuării procedurilor prevăzute de lege și prezentul regulament.

(12) În situația în care Comisia constată că taxa de contestație nu a fost achitată sau contestația nu a fost motivată, va respinge contestația pentru lipsa taxei de contestație respectiv ca nemotivată.

(13) Toate cheltuielile ocazionate de soluționarea contestației vor fi suportate de partea care a angajat cheltuielile respective.

(14) Prevederile art. 51-53 referitoare la procedura de soluționare a contestațiilor se completează, în mod corespunzător, cu dispozițiile Codului de procedură civilă.

(1) Procedura de soluționare a contestațiilor depuse la Comisie se evidențiază în următoarele documente: Registrul de contestații în formă electronică, Condica de ședințe și Registrul de hotărâri ale Comisiei.

(2) Registrul de contestații în care se înregistrează contestațiile conține următoarele elemente:

(3) În condica de ședințe se consemnează discuțiile din ședință.

(4) Registrul de hotărâri ale Comisiei cuprinde:

(5) Evidența contestațiilor se ține anual, începându-se în fiecare an de la numărul de ordine 1.

(1) În procedurile în fața OSIM vor fi utilizate formulare pentru:

(2) OSIM furnizează gratuit formularele prevăzute la alin. (1).

(1) Registrul mărcilor va conține următoarele elemente:

(1^1) Elementele prevăzute la alin. (1) lit. a), c) și f)-k) se regăsesc în mod obligatoriu și în certificatul de înregistrare al mărcii.

(2) Sunt, de asemenea, înscrise în Registrul mărcilor:

(3) Directorul general al OSIM poate decide înscrierea și a altor mențiuni în Registrul mărcilor.

(1) Registrul indicațiilor geografice va conține următoarele elemente:

(2) În Registrul indicațiilor geografice sunt, de asemenea, înscrise:

(3) Directorul general al OSIM poate decide înscrierea și a altor mențiuni în Registrul indicațiilor geografice.

(1) În cazul în care solicitantul sau titularul are un mandatar desemnat potrivit art. 6, notificările și alte comunicări emise de OSIM și adresate mandatarului respectiv au același efect ca în cazul în care ar fi adresate persoanei reprezentate.

(2) În cazul în care există mai mulți solicitanți ai unei cereri de înregistrare sau mai mulți titulari ai unei mărci înregistrate, notificările și alte comunicări emise de OSIM adresate și transmise solicitantului/titularului desemnat pentru corespondență cu OSIM conform art. 7 alin. (1) se consideră transmise și celorlalți solicitanți/titulari.

(3) În cazul în care o parte a indicat mai multe persoane în procura de reprezentare, comunicarea se efectuează în conformitate cu art. 6 alin. (10). În cazul în care mai multe părți la o procedură au desemnat un mandatar comun este suficientă comunicarea adresată mandatarului comun, într-un singur exemplar.

(4) Orice comunicare adresată OSIM de către mandatarul desemnat conform art. 6 sau de către reprezentantul stabilit conform art. 7 are același efect ca și când ar proveni de la persoana reprezentată.

(5) În cazul în care solicitantul, titularul, persoana interesată sau mandatarul, după caz, indică detalii de contact pentru comunicarea prin mijloace electronice, această modalitate de comunicare va fi utilizată cu prioritate de OSIM pentru transmiterea notificărilor sau a altor comunicări. În acest caz, în lipsa unei confirmări exprese din partea destinatarului, data primirii corespondenței de către acesta se consideră a fi prima zi lucrătoare următoare datei transmiterii prin mijloace electronice a corespondenței de către OSIM.

(1) În exercitarea atribuțiilor prevăzute de lege și de prezentul regulament, OSIM solicită și prelucrează date cu caracter personal.

(2) În sensul prezentului regulament, prelucrarea datelor cu caracter personal se efectuează în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE), seria L, nr. 119 din 4 mai 2016.