REGULAMENT nr. 18 din 14 decembrie 2006 (*republicat*)

a) capitalul social subscris în sensul prevederilor pct. 54 din Reglementările contabile, aprobate prin Ordinul BNR nr. 13/2008, cu modificările și completările ulterioare, împreună cu primele de capital integral încasate, aferente acestuia, sau, după caz, capitalul de dotare pus la dispoziția sucursalei din România de către instituția de credit din statul terț, care acoperă în întregime pierderile în condiții de asigurare a continuității activității și care, în cazul falimentului sau lichidării instituției de credit, are rang de prioritate inferior față de toate celelalte creanțe. Sumele respective se iau în calcul în măsura în care sunt efectiv vărsate.

b) rezervele legale, statutare și alte rezerve, precum și rezultatul reportat pozitiv al exercițiilor financiare anterioare, rămas după distribuirea profitului conform hotărârii adunării generale a acționarilor;

c) instrumentele, altele decât cele prevăzute la lit. a), care îndeplinesc cerințele stipulate în cadrul secțiunii 1.2 "Cerințe privind instrumentele de capital hibride", precum și pe cele menționate la art. 18 lit. a), lit. c)-e) și la art. 20 din prezentul regulament.

a) valoarea de înregistrare în contabilitate (cost de achiziție) a acțiunilor proprii și a altor instrumente proprii de capital, deținute de instituția de credit;

b) obligațiile casei centrale față de cooperativele de credit afiliate reprezentând diferențe rămase de regularizat ca urmare a recalculării la sfârșitul exercițiului financiar a valorii participațiilor acestora la capitalul social al casei centrale;

c) sumele reprezentând contravaloarea părților sociale aferente aportului cooperativelor de credit la capitalul social al casei centrale la care sunt afiliate, în cazul în care aceste cooperative participă la un proces de fuziune sau de divizare de rețele cooperatiste, în urma căruia vor părăsi rețeaua, sau în cazul în care casa centrală a hotărât dizolvarea lor, urmată de lichidare. Sumele vor fi deduse începând cu data hotărârii consiliului de administrație al casei centrale cu privire la încetarea calității de cooperativă de credit afiliată la respectiva casă centrală;

d) rezultatul reportat, reprezentând pierdere; e) pierderea perioadei curente înregistrată până la data determinării fondurilor proprii;

f) valoarea de înregistrare în contabilitate a imobilizărilor necorporale;

g) alte elemente deductibile din fondurile proprii de nivel 1 stabilite în conformitate cu prevederile art. 26.

(1) Profitul interimar înregistrat până la data determinării fondurilor proprii, precum și profitul ultimului exercițiu financiar înregistrat în rezultatul reportat până la repartizarea sa conform destinațiilor stabilite de adunarea generală a acționarilor, pot fi incluse în fondurile proprii numai dacă sumele aferente au fost verificate de persoane responsabile de auditarea situațiilor financiare și dacă în raportul întocmit în urma verificării se exprimă opinia că sumele respective au fost evaluate în conformitate cu principiile și regulile de contabilizare și sunt nete de orice obligație sau dividend previzibilă/previzibil la data determinării sau, după caz, de repartizări efectuate până la această dată.

(2) În sensul prezentului regulament, prin profit interimar înregistrat până la data determinării fondurilor proprii se înțelege profitul net calculat de instituția de credit la data determinării fondurilor proprii, conform reglementărilor contabile aplicabile.

(3) Pierderea perioadei curente în sensul art. 5 lit. e) se deduce indiferent dacă a fost sau nu verificată de persoane responsabile de auditarea situațiilor financiare.

(1) La determinarea fondurilor proprii de nivel 1 ale caselor centrale, în cadrul elementelor prevăzute la art. 4 lit. b) nu se includ sumele existente în sold reprezentate de: fondul pentru creșterea surselor proprii de finanțare și alte fonduri constituite în vederea efectuării unor plăți pentru necesitățile casei centrale și ale cooperativelor de credit, fondul social și fondurile de natura fondului social constituite potrivit prevederilor statutare și rezerva mutuală de garantare.

(2) La determinarea fondurilor proprii de nivel 1 ale cooperativelor de credit nu se vor lua în considerare sumele existente în sold reprezentând rezerva de întrajutorare, fondul pentru creșterea surselor proprii de finanțare, fondul social sau fondurile constituite în vederea efectuării unor plăți pentru necesitățile cooperativelor de credit și ale membrilor cooperatori.

a) trebuie să fie emise pe durată nedeterminată sau să aibă scadența, potrivit contractului inițial, de cel puțin 30 de ani. Determinarea scadenței se face de la data includerii sumelor respective în calculul fondurilor proprii;

b) pot include una sau mai multe opțiuni de cumpărare (call options) la discreția exclusivă a emitentului, dar nu pot fi răscumpărate cel puțin 5 ani de la data includerii sumelor aferente acestora în calculul fondurilor proprii;

c) dispozițiile care guvernează instrumentele emise pe durată nedeterminată pot să prevadă un stimulent de răscumpărare pentru instituția de credit doar dacă acesta se consideră a fi moderat și nu va interveni mai devreme de 10 ani de la data emiterii instrumentelor. Banca Națională a României va defini, pentru scopurile acestui regulament, noțiunea de stimulent moderat de răscumpărare;

d) prevederile care guvernează instrumentele emise pe durată determinată nu trebuie să permită un stimulent de răscumpărare la o dată diferită de cea a scadenței;

e) instrumentele emise pe durată determinată și nedeterminată pot fi răscumpărate numai cu aprobarea prealabilă a Băncii Naționale a României;

f) prevederile care guvernează instrumentul trebuie să permită instituției de credit să înceteze, atunci când este necesar, plata dobânzii sau dividendelor pentru o perioadă nelimitată de timp, pe bază necumulativă. Cu toate acestea, instituția de credit trebuie să înceteze aceste plăți dacă nu îndeplinește cerințele de capital prevăzute la art. 2 din Regulamentul BNR-CNVM nr. 13/18/2006 privind determinarea cerințelor minime de capital pentru instituțiile de credit și firmele de investiții, cu modificările și completările ulterioare. Banca Națională a României poate solicita încetarea plăților de dobânzi sau dividende, pe baza situației financiare și a solvabilității instituției de credit. Banca Națională a României va reglementa criteriile avute în vedere la solicitarea încetării plății de dobânzi/dividende de către instituția de credit;

g) prevederile care guvernează instrumentul trebuie să asigure, prin aplicarea unor mecanisme adecvate, că principalul, dobânda sau dividendul neplătite acoperă pierderile și nu împiedică recapitalizarea instituției de credit. Banca Națională a României va reglementa modul în care trebuie să se deruleze aceste mecanisme;

h) în cazul falimentului sau lichidării instituției de credit, instrumentele de capital hibride au rang de prioritate la plată inferior celui aferent elementelor prevăzute la art. 15 alin. (2) lit. c).

(1) Aprobarea prealabilă prevăzută la art. 9 lit. e) se poate obține numai în condițiile în care cererea este făcută la inițiativa instituției de credit emitente și, în opinia Băncii Naționale a României, atât situația financiară, cât și cea a solvabilității instituției de credit nu sunt afectate în mod semnificativ. Banca Națională a României va reglementa condițiile în care se acordă aprobarea prealabilă pentru răscumpărarea instrumentelor de capital hibride de către instituția de credit.

(2) În contextul aprobării prealabile prevăzute la art. 9 lit. e), Banca Națională a României poate solicita instituțiilor de credit să înlocuiască instrumentele de capital hibride cu elemente din categoriile celor prevăzute la art. 4 lit. a) sau c), având aceeași calitate sau o calitate mai bună.

(3) Banca Națională a României solicită suspendarea răscumpărării instrumentelor emise pe durată determinată în cazul în care instituția de credit nu îndeplinește cerințele de capital prevăzute la art. 2 din Regulamentul BNR-CNVM nr. 13/18/2006, cu modificările și completările ulterioare. O astfel de solicitare poate fi adresată și în alte cazuri în funcție de situația financiară și cea a solvabilității instituțiilor de credit.

(4) Banca Națională a României poate acorda în orice moment permisiunea pentru răscumpărarea anticipată a instrumentelor emise pe durată determinată și nedeterminată, în cazul în care regimul fiscal aplicabil sau clasificarea din punct de vedere al reglementărilor prudențiale a respectivelor instrumente suferă o modificare care nu a fost prevăzută la data emiterii acestora, având în vedere totodată și situația financiară și cea a solvabilității instituției de credit.

(1) Orice încetare de plată de dobânzi sau dividende nu va aduce atingere dreptului instituției de credit de a înlocui plata acestora cu o plată sub forma unui instrument menționat la art. 4 lit. a), cu condiția ca orice astfel de mecanism alternativ de plată a dobânzilor/dividendelor să permită instituției de credit păstrarea resurselor financiare.

(2) Banca Națională a României va reglementa condițiile specifice de derulare a mecanismelor alternative de plată a dobânzilor sau dividendelor.

a) elementele prevăzute la art. 5, înregistrate la nivelul organizațiilor cooperatiste de credit, cu excepția celor prevăzute la lit. b);

b) sumele reprezentând contravaloarea părților sociale care urmează să fie restituite de cooperativele de credit din rețea în cazurile de încetare a calității de membru cooperator. Sumele vor fi deduse începând cu data hotărârii consiliului de administrație cu privire la încetarea calității de membru cooperator.

(1) Capitalul inițial al instituțiilor de credit este constituit din suma elementelor menționate la art. 4 lit. a) și b), din care se deduc valorile prevăzute la art. 5 lit. a), d) și e).

(2) Capitalul inițial al unei case centrale este constituit din suma elementelor menționate la art. 4 lit. a) și b), din care se deduc valorile prevăzute la art. 5 lit. a)-e).

(3) Băncile, persoane juridice române, trebuie să dispună la momentul autorizării de un nivel al capitalului inițial de minimum 37 milioane lei.

(4) Băncile de credit ipotecar trebuie să dispună la momentul autorizării de un nivel al capitalului inițial de minimum 25 milioane lei.

(5) Băncile de economisire și creditare în domeniul locativ trebuie să dispună la momentul autorizării de un nivel al capitalului inițial de minimum 25 milioane lei.

(6) Instituțiile emitente de monedă electronică trebuie să dispună la momentul autorizării de un nivel al capitalului inițial de minimum 12 milioane lei.

(7) Sucursalele din România ale instituțiilor de credit din state terțe vor menține permanent capitalul inițial cel puțin la nivelul minim aplicabil stabilit prin prezentul regulament, conform alin. (3)-(6), după caz.

(8) Nivelul minim al capitalului inițial și, respectiv, cel al fondurilor proprii ale unei case centrale se stabilesc la echivalentul în lei a 5 milioane euro.

(9) Limita minimă a fondurilor proprii ale unei cooperative de credit se stabilește la 300 mii lei.

(10) Nivelul minim al capitalului agregat și, respectiv, cel al fondurilor proprii ale unei rețele cooperatiste se stabilește la echivalentul în lei a 10 milioane euro. Capitalul agregat al unei rețele este reprezentat de fondurile proprii de nivel 1, așa cum sunt acestea stabilite la art. 12 și 13.

(1) Fondurile proprii de nivel 2 se compun din:

a) Fonduri proprii de nivel 2 de bază;

b) Fonduri proprii de nivel 2 suplimentar.

(2) Fondurile proprii de nivel 2 de bază se compun din:

a) rezervele din reevaluarea imobilizărilor corporale, ajustate cu obligațiile fiscale aferente, previzibile la data calculării fondurilor proprii;

b) alte elemente care îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 17 alin. (1), inclusiv elementele prevăzute la art. 17 alin. (3);

c) titlurile pe durată nedeterminată și alte instrumente de aceeași natură care îndeplinesc, cumulativ, condițiile prevăzute la art. 18. Acestora li se pot adăuga, fiind asimilate lor, acțiunile preferențiale cumulative, altele decât cele prevăzute la alin. (3).

(3) Fondurile proprii de nivel 2 suplimentar se compun din acțiunile preferențiale cumulative pe durată determinată și capitalul sub formă de împrumut subordonat, cu respectarea condițiilor prevăzute de art. 19.

(4) Pentru determinarea fondurilor proprii de nivel 2 se vor lua în considerare elementele deductibile din acest nivel al fondurilor proprii, stabilite în conformitate cu prevederile art. 26.

(1) La determinarea fondurilor proprii de nivel 2 ale organizațiilor cooperatiste de credit și ale rețelelor cooperatiste nu se vor lua în considerare sumele provenite din elemente de natura celor prevăzute la art. 15 alin. (2) lit. c) și alin. (3) înregistrate de o organizație cooperatistă de credit din cadrul unei rețele cooperatiste față de ceilalți membri ai rețelei.

(2) În vederea determinării fondurilor proprii de nivel 2 de bază la nivelul casei centrale și al rețelelor cooperatiste, se va lua în considerare, în plus față de elementele prevăzute la art. 15 alin. (2), rezerva mutuală de garantare, constituită la nivelul casei centrale.

(1) Cu acordul prealabil al Băncii Naționale a României, pot fi incluse în fondurile proprii de nivel 2 de bază alte elemente, cu condiția ca, indiferent de semnificația lor juridică sau contabilă, acestea să aibă următoarele caracteristici:

a) să fie la dispoziția instituției de credit fără restricții pentru acoperirea riscurilor specifice activității bancare, atunci când pierderile sau minusurile de valoare nu au fost încă identificate;

b) să se regăsească în evidența contabilă internă;

c) nivelul lor să fie stabilit de conducerea instituției de credit, verificat de auditori independenți, comunicat Băncii Naționale a României și supus supravegherii acesteia.

(2) În categoria elementelor prevăzute la alin. (1) pot fi incluse, în particular, subvențiile publice sau private nerambursabile.

(3) În cazul instituțiilor de credit care utilizează abordarea bazată pe modele interne de rating pentru calcularea valorilor ponderate la risc ale expunerilor, valorile pozitive rezultate din calculul efectuat potrivit art. 65 din Regulamentul BNR-CNVM nr. 15/20/2006 privind tratamentul riscului de credit pentru instituțiile de credit și firmele de investiții potrivit abordării bazate pe modele interne de rating, cu modificările și completările ulterioare, pot fi acceptate, în limita de 0,6% din valorile ponderate la risc ale expunerilor calculate potrivit acestei abordări, ca alte elemente componente ale fondurilor proprii de nivel 2 de bază prevăzute la art. 15 alin. (2) lit. b). În acest scop, valorile ponderate la risc ale expunerilor nu includ valorile expunerilor calculate pentru pozițiile din securitizare cărora le-a fost atribuită ponderea de risc de 1250%.

a) rambursarea nu se poate efectua la inițiativa deținătorului sau fără aprobarea prealabilă a Băncii Naționale a României. Aceste condiții trebuie îndeplinite și în cazul răscumpărării titlurilor de către instituția de credit sau de către filialele sale în vederea anulării lor. Rambursarea nu poate fi solicitată de instituția de credit în primii 5 ani de la data includerii sumelor respective în fondurile proprii. Ulterior acestui interval, Banca Națională a României acceptă rambursarea doar dacă este încredințată că, ulterior rambursării, atât situația solvabilității, cât și nivelul și structura fondurilor proprii ale instituției de credit rămân adecvate, cel puțin pe o perioadă de 2 ani;

b) contractul de emisiune trebuie să asigure că instituția de credit are opțiunea de a amâna plata dobânzii aferente;

c) creanțele creditorului asupra instituției de credit trebuie să fie în totalitate subordonate creanțelor tuturor celorlalți creditori nesubordonați;

d) prospectul de emisiune al titlurilor trebuie să specifice faptul că principalul și dobânda neplătite aferente sunt la dispoziția instituției de credit pentru acoperirea pierderilor, în condiții de asigurare a continuității activității;

e) numai sumele integral plătite sunt luate în considerare.

(1) Acțiunile preferențiale cumulative pe durată determinată și capitalul sub formă de împrumut subordonat prevăzute la art. 15 alin. (3) pot fi incluse în fondurile proprii de nivel 2 suplimentar numai dacă, în opinia Băncii Naționale a României, obligațiile contractuale ferme asigură că, în cazul falimentului sau lichidării instituției de credit, acestea au un rang inferior în raport cu creanțele tuturor celorlalți creditori și că nu vor fi rambursate decât după ce toate celelalte datorii nerambursate la acea dată au fost achitate. În acest sens prevederile contractuale trebuie să îndeplinească condițiile generale referitoare la datoria subordonată menționate la art. 20.

(2) Elementele prevăzute la art. 15 alin. (3) trebuie să îndeplinească, în opinia Băncii Naționale a României, cumulativ, în plus față de condițiile menționate la alin. (1), următoarele cerințe:

a) numai sumele integral plătite pot fi luate în considerare;

b) scadența inițială să fie de cel puțin 5 ani, după care pot fi rambursate;

c) suma totală luată în considerare la determinarea nivelului fondurilor proprii de nivel 2 suplimentar trebuie să fie redusă gradual începând cu cel puțin 5 ani înaintea scadenței, prin aplicarea unei cote procentuale semestriale egale, astfel încât pentru raportările aferente ultimului semestru înaintea scadenței finale împrumutul să nu mai fie luat în considerare;

d) contractul de credit să nu includă clauze care să conducă, în circumstanțe specificate în acesta, altele decât lichidarea instituției de credit, la rambursarea anticipată a datoriei înainte de data convenită a scadenței.

(3) Pentru scopurile lit. b) a alin. (2), în cazul împrumuturilor a căror scadență nu este fixată, rambursarea este condiționată de efectuarea notificării către Banca Națională a României, cu cel puțin 5 ani înainte de data rambursării, exceptând situațiile în care capitalul sub formă de împrumut subordonat nu mai este inclus în calculul fondurilor proprii de nivel 2 suplimentar.

(4) Banca Națională a României poate aproba rambursarea anticipată a împrumuturilor a căror scadență nu este fixată, doar ulterior expirării perioadei de 5 ani de la data emiterii, în condițiile în care solicitarea este făcută la inițiativa emitentului și, în opinia Băncii Naționale a României, nivelul fondurilor proprii ale instituției de credit împrumutate rămâne adecvat, cel puțin pe o perioadă de doi ani.

(1) Toate formele de datorie subordonată prevăzute la art. 18 și 19 trebuie să îndeplinească următoarele condiții generale pentru a putea fi incluse în fondurile proprii de nivel 2:

a) subordonarea trebuie să fie efectivă;

b) contractul nu trebuie să conțină clauze care pot conduce la rambursarea anticipată a datoriei sau la creșterea costurilor inițiale ale datoriei. Aceasta însă nu trebuie să prejudicieze dreptul creditorului subordonat de a solicita falimentul debitorului, de exemplu, în cazuri de neîndeplinire culpabilă a obligațiilor contractuale. Doar în cadrul procedurilor de realizare a creanțelor, menționate la alin. (2) lit. c), se pot pretinde despăgubiri suplimentare, care se vor încasa odată cu creanța principală, în urma tuturor celorlalte creanțe.

(2) În sensul celor prevăzute la alin. (1) lit. a), clauzele contractuale trebuie să asigure că:

a) creanțele creditorului subordonat au rang inferior față de toți creditorii nesubordonați. În caz de lichidare a instituției de credit, creditorii subordonați nu trebuie să poată primi sau reține orice sume sau active până când toți creditorii nesubordonați au fost plătiți sau despăgubiți în întregime;

b) creditorii renunță la dreptul lor de a putea compensa sumele pe care le datorează instituției de credit cu sumele subordonate datorate lor de către instituția de credit;

c) singurele situații care pot fi admise în contract drept cazuri de neîndeplinire culpabilă a obligațiilor de către debitor (cazuri de culpă) sunt: neplata sumelor datorate conform contractului (dobândă, pe perioada derulării contractului și principalul, la scadență) și, respectiv, falimentul împrumutatului. În aceste situații, creditorul nu trebuie să aibă la dispoziție alte mijloace de realizare a creanței sale în afara posibilității de a solicita falimentul debitorului sau de a-și realiza drepturile într-o procedură de lichidare a acestuia din urmă.

(3) În sensul celor prevăzute la alin. (1) lit. b), prevederile contractuale nu trebuie să conțină:

a) clauză de declarare simultană a exigibilității obligațiilor ca urmare a neîndeplinirii culpabile a uneia dintre ele ("cross default") - clauză conform căreia obligațiile contractuale aferente datoriei subordonate sunt considerate a fi neîndeplinite din culpa debitorului dacă oricare alt împrumut al acestuia intră în stare de nerambursare;

b) clauză de gaj negativ - clauză potrivit căreia constituie caz de culpă constituirea de garanții de către instituția de credit debitoare asupra oricăruia dintre activele sale pentru obligațiuni, titluri sau alte datorii.

(1) Sumele aferente elementelor incluse în fondurile proprii, prevăzute la art. 4, art. 6 alin. (1), art. 15 alin. (2) lit. a) și art. 16 alin. (2) trebuie să fie la dispoziția instituției de credit pentru a fi utilizate imediat și nerestricționat, în vederea acoperirii riscurilor sau pierderilor de îndată ce acestea apar.

(2) La momentul calculării sumelor prevăzute la alin. (1), acestea trebuie să fie nete de orice obligație fiscală, previzibilă în momentul respectiv, sau să fie ajustate corespunzător în măsura în care cheltuielile cu impozitul reduc nivelul până la care elementele respective pot fi utilizate pentru acoperirea riscurilor sau a pierderilor.

(1) Pentru calculul fondurilor proprii, elementele componente ale fondurilor proprii de nivel 2, prevăzute la art. 15 și 16, sunt supuse următoarelor limite:

a) totalul fondurilor proprii de nivel 2 nu poate depăși 100% din fondurile proprii de nivel 1, calculate potrivit art. 4, 5 și art. 6 alin. (1);

b) totalul valorii acțiunilor preferențiale cumulative pe durată determinată și al capitalului sub formă de împrumut subordonat, prevăzute la art. 15 alin. (3), ce poate fi luat în considerare la calculul fondurilor proprii nu poate depăși 50% din valoarea fondurilor proprii de nivel 1, calculate potrivit art. 4, 5 și art. 6 alin. (1).

(2) Fără a aduce atingere prevederilor alin. (1), totalul elementelor prevăzute la art. 4 lit. c) este supus următoarelor limite:

a) valoarea totală a instrumentelor care, prin contract, trebuie să fie convertite în timpul situațiilor de urgență și care, la inițiativa Băncii Naționale a României, pot fi convertite în orice moment, pe baza analizei situației financiare și a solvabilității instituției de credit emitente, în elemente prevăzute la art. 4 lit. a), în limita unui număr maxim de astfel de instrumente, nu poate depăși 50% din valoarea fondurilor proprii de nivel 1, calculată potrivit art. 4, 5 și art. 6 alin. (1);

b) în situația în care valoarea instrumentelor menționată la lit. a) nu atinge limita prevăzută la această literă, în cadrul respectivei limite, toate celelalte instrumente nu pot depăși 35% din valoarea fondurilor proprii de nivel 1, calculată potrivit art. 4, 5 și art. 6 alin. (1);

c) în cadrul limitelor prevăzute la lit. a) și b), instrumentele emise pe durată determinată și instrumentele ale căror prevederi stipulează un stimulent de răscumpărare nu pot depăși 15% din valoarea fondurilor proprii de nivel 1, calculată potrivit art. 4, 5 și art. 6 alin. (1);

d) valoarea elementelor ce excedează limitelor prevăzute la lit. a)-c) este supusă limitării prevăzute în cadrul alin. (1).

(3) Banca Națională a României poate aproba, în situații de urgență, la cererea instituției de credit, depășirea temporară a limitelor prevăzute la alin. (1) și (2).

(1) Pentru determinarea fondurilor proprii, următoarele elemente vor fi deduse, jumătate din fondurile proprii de nivel 1, calculate potrivit art. 4, 5 și art. 6 alin. (1), și jumătate din fondurile proprii de nivel 2, calculate potrivit art. 15 și 16, după aplicarea limitelor prevăzute la art. 24 alin. (1):

a) valoarea acțiunilor și a altor titluri de capital deținute în alte instituții de credit sau financiare care depășesc 10% din capitalul social al acestora;

b) creanțele și instrumentele subordonate, de tipul celor prevăzute de art. 15 alin. (2) lit. c) și alin. (3), pe care o instituție de credit le înregistrează față de instituții de credit sau instituții financiare în capitalul cărora înregistrează dețineri de acțiuni și alte titluri de capital ce depășesc 10% din capitalul social al acestora;

c) partea din valoarea totală a deținerilor de acțiuni și alte titluri de capital mai mici sau egale cu 10% din capitalul social al altor instituții de credit sau instituții financiare, a creanțelor și a instrumentelor subordonate de tipul celor prevăzute de art. 15 alin. (2) lit. c) și alin. (3), pe care o instituție de credit le înregistrează față de instituții de credit sau instituții financiare, altele decât cele prevăzute la lit. a) și lit. b), parte ce depășește 10% din nivelul fondurilor proprii ale instituției de credit determinat înaintea deducerii elementelor prevăzute în prezentul alineat la lit. a)-e);

d) participațiile pe care o instituție de credit le deține în societăți de asigurare, societăți de reasigurare, societăți holding de asigurare;

e) instrumentele de tipul celor prevăzute la art. 15 alin. (2) lit. c) și art. 15 alin. (3) pe care o instituție de credit le deține în societăți de asigurare, societăți de reasigurare, societăți holding de asigurare în care o instituție de credit deține o participație;

f) în cazul instituțiilor de credit care utilizează abordarea bazată pe modele interne de rating pentru calcularea valorilor ponderate la risc ale expunerilor, valorile negative rezultate din calculul efectuat potrivit art. 65 din Regulamentul BNR-CNVM nr. 15/20/2006, cu modificările și completările ulterioare, și valorile pierderii așteptate calculate potrivit art. 61 și art. 62 din cadrul aceluiași regulament;

g) valorile expunerilor aferente pozițiilor din securitizare care primesc o pondere de risc de 1250% în conformitate cu prevederile Regulamentului BNR-CNVM nr. 18/16/2010, cu excepția cazurilor în care au fost luate în considerare la calcularea valorilor ponderate la risc ale expunerilor în vederea determinării cerințelor de capital potrivit art. 126 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările și completările ulterioare, și art. 2 din Regulamentul BNR-CNVM nr. 13/18/2006, cu modificările și completările ulterioare, după cum se menționează în cadrul aceluiași regulament;

h) alte elemente deductibile stabilite în conformitate cu prevederile art. 26 din prezentul regulament.

(2) În vederea determinării fondurilor proprii totale ale cooperativelor de credit, participațiile acestora la casa centrală se vor deduce jumătate din fondurile proprii de nivel 1, calculate potrivit art. 4, 5 și art. 6 alin. (1), și jumătate din fondurile proprii de nivel 2, calculate potrivit art. 15 și art. 16, după aplicarea limitelor prevăzute la art. 24 alin. (1).

(3) În situația în care jumătate din valoarea elementelor deductibile prevăzute la alin. (1) și, după caz, alin. (2) depășește nivelul fondurilor proprii de nivel 2, calculat potrivit prevederilor art. 15 și art. 16, suma aflată în exces se deduce din nivelul fondurilor proprii de nivel 1, calculat potrivit prevederilor art. 4, 5 și art. 6 alin. (1).

a) 2% din valoarea obligațiilor financiare curente aferente monedei electronice emise; și

b) 2% din valoarea totală a obligațiilor financiare aferente monedei electronice, estimată a fi emisă în primele 6 luni de activitate, potrivit datelor din studiul de fezabilitate în baza căruia a fost obținută autorizația de funcționare.