Articolul 1
La punctul 4 din Cartea verde a Comisiei intitulată "De la provocări la oportunități: către crearea unui cadru strategic comun pentru finanțarea cercetării și inovării în UE", punctul de vedere al Senatului este următorul:
I. La subpunctul 4.1, intitulat "Colaborare pentru realizarea obiectivelor Europa 2020", răspunsurile la întrebările 1-8 sunt:
1. În ce mod ar trebui cadrul strategic comun să sporească atractivitatea pentru participanți a finanțării UE în domeniul cercetării și inovării și să faciliteze accesul acestora la ea? Ce mai este necesar pe lângă: un punct unic de intrare cu instrumente IT comun, un ghișeu unic pentru asistență, un set raționalizat de instrumente de finanțare care să acopere întregul lanț al inovării și înaintarea în continuare către simplificarea administrativă?
Senatul consideră că:
a) pentru a genera schimbări viabile, strategiile EU trebuie să fie clare, vizibile, precise, să nu descrie numai obiective-dorințe, ci să ofere soluții și flexibilitate pentru realizarea acestora;
b) cadrul strategic comun ar trebui să reunească un set cuprinzător și coerent de instrumente, care să se armonizeze cât mai bine cu interesul potențialilor participanți la finanțarea UE în domeniul cercetării și inovării;
c) cadrul strategic comun ar trebui să prevadă pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM) implementarea unor instrumente financiare de sprijin, adoptate și aplicabile la nivel UE, cum ar fi: facilități economice stimulative, acordarea de garanții pentru împrumuturi, preluarea riscurilor generate în urma revizuirilor bugetare, aplicarea stimulentelor financiare pentru rezultate deosebite și pentru implicarea tinerilor și altele asemenea;
d) cadrul strategic comun ar trebui să cuprindă o categorie de instrumente destinate compatibilizării și armonizării instrumentelor sale operaționale cu instrumentele și cadrul legal specific finanțării cercetării și inovării la nivel național;
e) este necesară îmbunătățirea accesului la rețeaua IT pentru categorii largi de potențiali utilizatori: extinderea rețelei IT în zone neconectate, puncte publice de acces IT, precum și asistență tehnică publică în domeniul aplicării pentru proiecte de finanțare;
f) sistemul alocării fondurilor trebuie să fie simplu și flexibil, una dintre soluții fiind aceea a creării unor centre naționale/regionale, care să lucreze relativ independent și să aibă un acces facil la fonduri;
g) ar trebui pus accentul atât pe aplicația imediată a rezultatului cercetării, cât și pe cercetarea precompetitivă, a cărei durată medie, de la idee la aplicație, cu potențial de exploatare pe piață, este de aproximativ 8 ani și care generează cunoaștere nouă și fără de care nu pot exista inovarea și aplicarea;
h) ar trebui pusă la punct o rețea de firme de consultanță, acceptată de UE, care să fie certificate pentru consultanța la aplicațiile de proiect, consultanță care ar putea fi acordată și de cei care au finalizat sau care derulează proiecte de succes;
i) ar fi necesară apariția unui program de susținere financiară a invențiilor care pot fi brevetate UE, costul unui brevet depășind, în prezent, resursele unei instituții medii;
j) cadrul strategic comun trebuie să contribuie la crearea unei baze științifice de talie mondială în spațiul UE, iar pentru aceasta trebuie să ia în considerare programe care sprijină cercetarea și inovarea și care funcționează cu bune rezultate la nivelul Europei, de asemenea să utilizeze experiența și rezultatele lor, ca de exemplu EUREKA - inițiativa europeană în domeniul tehnologiilor avansate.
2. Care este cel mai bun mod în care ar trebui finanțarea UE să acopere întregul ciclu al inovării, de la cercetare la comercializare?
Senatul consideră că:
a) ar trebui abordat ciclul integrat al rezolvării unei comenzi economice sau/și sociale concrete, comandă generată de piața de utilizare/comercializare, ținându-se cont de evoluțiile dinamice ale cererii de pe piața reală;
b) este nevoie de instrumente de cercetare specifice fiecărui stadiu al cercetării;
c) ar trebui ca cercetarea fundamentală, precompetitivă, să fie finanțată preponderent ascendent (bottom-up), alocându-i-se cel puțin 40% din fondurile publice pe bază de excelență științifică, urmărindu-se calitatea ideii, a echipei de cercetare, a rezultatelor sub formă de lucrări și brevete etc.;
d) pentru cercetarea aplicativă orientată, competitivă, care se poate desfășura atât în regim ascendent (bottom-up), avându-se în vedere cercetările care duc la aplicații de tip produs sau tehnologie, cât și în regim descendent (top-down), avându-se în vedere aplicații cerute de piață sau societate, neconcretizate, dar pentru care există cunoaștere suficientă pentru a le transpune în practică, finanțarea publică ar trebui să fie de circa 30%, cu implicare financiară explicită din partea potențialilor beneficiari, mai ales în cazul temelor lansate în regim descendent (top-down), iar rezultatele urmând a fi brevete, produse și tehnologii înregistrate ca atare;
e) ar trebui ca dezvoltării tehnologice și transferului tehnologic să li se aloce o finanțare publică de maximum 10%, cu participare financiară majoritară din partea sectorului privat direct interesat;
f) ar trebui ca lipsa spiritului antreprenorial și a măsurilor financiare și fiscale să fie soluționată, pe termen lung, prin crearea unor module educaționale specifice, iar, pe termen scurt, prin atragerea diasporei cu spirit antreprenorial din țări precum SUA și Japonia.
Senatul propune:
a) crearea unei baze de date cu rezultatele neaplicabile, obținute în cadrul proiectelor de cercetare;
b) crearea, la nivel european, a unor instrumente de susținere financiară și logistică a entităților care vor prelua, aplica și dezvolta rezultatele cu mare potențial, încă neaplicate;
c) organizarea, la nivel european, a unei campanii pentru promovarea de clustere pe domenii prioritare, pentru statele recent intrate în UE;
d) creșterea suportului nerambursabil din partea UE de la 50% la 75%.
3. Care sunt caracteristicile finanțării UE care sporesc la maximum beneficiile unei acțiuni la nivelul UE? Ar trebui să se pună un accent puternic pe mobilizarea altor surse de finanțare?
Senatul consideră că beneficiile unei acțiuni la nivelul UE pot fi sporite la maximum prin:
a) finanțare stimulativă prin susținere nerambursabilă și finanțare formativă prin întărirea spiritului comunitar;
b) siguranța finanțării la nivelul stabilit de evaluatori, asigurarea unui avans de 90% din valoarea proiectului;
c) continuitate în derularea proiectelor care nu depind de bugete anuale;
d) corelarea investițiilor în cercetare și inovare;
e) utilitatea finanțării pentru comunitățile mari;
f) susținerea programelor de finanțare la nivel UE prin programe coerente la nivel național, corelându-se obiectivele de la nivel european cu obiectivele și interesele acțiunilor corespondente la nivel național, precum și la nivelul diferitelor categorii de operatori economici și sociali;
g) corelarea optimă între investițiile din cercetare/inovare naționale și cele europene;
h) susținerea alocării unui anumit procent din PIB pentru cercetare-inovare, sprijinită prin politici comune la nivel UE, ajungând la un nivel comparativ.
Senatul consideră că:
a) este nevoie de mobilizarea resurselor naționale publice și private în diferite cadre de cooperare, concomitent cu impunerea bugetelor multianuale și cu crearea unor politici de stimulare a activităților de cercetare-dezvoltare-inovare (CDI), coroborate cu cele din domeniul financiar și fiscal;
b) ar trebui atrase și surse de finanțare din sectorul privat, atât sub forma finanțării directe a cercetării de interes pentru o firmă sau alta, cât și sub forma burselor și a granturilor;
c) ar trebui ca marile companii să fie stimulate să înființeze fundații, care să acorde granturi de cercetare pe baza competiției, pe tematici de interes pentru dezvoltarea ulterioară a firmei;
d) ar trebui ca sursele de finanțare să fie diversificate cât mai mult, pentru a permite oricărui cercetător să își verifice potențialul și ideile în competiție cu alți cercetători.
4. Care ar fi cel mai bun mod de utilizare a finanțării cercetării și inovării în UE pentru a pune în comun resursele statelor membre? Cum ar trebui sprijinite inițiativele de programare în comun între grupuri de state membre?
Senatul consideră că punerea în comun a programelor sau inițiativelor naționale, specifice fiecărui stat, ar putea fi realizată prin dezvoltarea și susținerea unor inițiative de tip cluster, prin care fiecare stat partener să poată participa cu cea mai bună expertiză pentru dezvoltarea unui produs sau a unei tehnologii, care prezintă interes major pe piața europeană.
Senatul susține:
a) realizarea unor politici comune privind obiectivele de interes paneuropean;
b) stabilirea priorităților prin politici europene, priorități care devin obligatorii la nivel național pentru țările membre (educație, cercetare-inovare etc.);
c) lărgirea inițiativelor transfrontaliere și a celor de tip ERANet;
d) stimularea prin finanțare suplimentară a grupurilor de state care promovează programe comune.
5. Care ar trebui să fie proporția între proiectele mai mici, specializate, și cele mai mari, de ordin strategic?
Senatul nu consideră potrivită programarea unei proporții între proiectele mici, specializate, și cele mari, de ordin strategic, întrucât finanțarea proiectelor trebuie să fie determinată, în primul rând, de noutatea, fezabilitatea și eficacitatea acestora, precum și de aplicabilitatea și utilitatea rezultatelor.
Fiecare tip de proiect are specificul său, iar efectul socioeconomic al acestor proiecte este diferit. Proiectele mici pot contribui atât la dezvoltarea tehnologică, cât și la dezvoltarea economică prin IMM-urile implicate. Aceste tipuri de proiecte pot fi specifice programelor naționale sau interregionale.
Spre deosebire de acestea, proiectele de ordin strategic ar putea fi implementate la nivel regional sau european. Impactul acestora este la nivel macroeconomic. De obicei, consorțiile unor astfel de proiecte cuprind companii mari, cu putere financiară și logistică deosebite.
6. Cum ar putea Comisia să asigure un echilibru între un set unic de reguli care să permită o simplificare radicală și necesitatea de a păstra un anumit grad de flexibilitate și diversitate pentru a atinge obiectivele unor instrumente diferite și pentru a răspunde nevoilor diferiților beneficiari, în special ale IMM-urilor?
Senatul consideră că ar fi util un set standardizat de reguli administrative elaborat de către Comisie, iar flexibilitatea ar trebui să vină din modul de utilizare a fondurilor, adoptarea și implementarea regulilor, precum și a practicilor contabile proprii, în mod special cele referitoare la TVA, achiziții publice și amortismente.
7. Care ar trebui să fie măsura succesului pentru finanțarea cercetării și inovării în UE? Ce indicatori de performanță s-ar putea utiliza?
Având în vedere Comunicarea Comisiei Europene "Strategia Europa 2020 - O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii", Senatul consideră că un set primar de indicatori de performanță s-ar putea baza pe gradul de contribuție la realizarea obiectivelor acestei strategii.
Alți indicatori pe care Senatul îi propune sunt:
a) indicatori de performanță din punct de vedere academic: numărul de lucrări publicate în reviste științifice cotate ISI; numărul de citări, conform sistemului ISI, Web of Science; factorul de impact al revistelor cotate ISI; numărul de cereri de brevete publicate; numărul de brevete acordate; numărul de citări ale brevetelor;
b) indicatori de performanță din punctul de vedere al efectelor economice ale cercetărilor: numărul de brevete aplicate; locuri de muncă nou-create; număr de spin-off uri create; alte dovezi privind efecte economice, de mediu, sociale, precum numărul de aplicații industriale rezultate, cererea pieței față de produsul generat, reducerea impactului antropic asupra mediului ș.a.;
c) dezvoltarea parcurilor științifice și tehnologice unde să se desfășoare activități de formare postuniversitară, de stagiatură pe meserie și incubatoare de afaceri productive ar putea crește rata de succes a aplicațiilor CDI.
8. Cum ar trebui să fie legată finanțarea cercetării și inovării în UE de finanțarea regională și națională? Cum ar trebui această finanțare să completeze fondurile viitoarei politici de coeziune, concepută pentru a ajuta regiunile din UE mai puțin dezvoltate, și programele de dezvoltare rurală?
Senatul propune:
a) crearea unor instrumente pentru finanțarea prioritară a proiectelor de cercetare/inovare, coordonate de țări avansate din UE, cu parteneri din regiuni mai puțin dezvoltate, ale căror rezultate să fie aplicate în aceste țări, pentru diminuarea decalajului. Aceste instrumente ar trebui să fie susținute la nivel național și cofinanțate cu prioritate;
b) cofinanțarea în timp real și respectarea contractelor de cercetare, cu privire la sumele globale și la rezultate, precum și răspunderea pentru neîndeplinirea datoriilor contractuale similare din partea statului și din partea cercetătorilor;
c) ar trebui evitată dubla finanțare, regională și comunitară, pentru obiective similare. Finanțarea regională ar trebui să urmărească obiective specifice. Programele naționale de dezvoltare pe termen mediu și lung trebuie adoptate, astfel încât fondurile de coeziune să completeze fondurile naționale în mod eficient.
II. La subpunctul 4.2, intitulat "Abordarea provocărilor societale", răspunsurile la întrebările 9-13 sunt:
9. În ce mod ar trebui acordarea unei importanțe mai mari provocărilor societale să afecteze echilibrul dintre cercetarea determinată de curiozitate și activitățile determinate de un program?
Senatul consideră că activitățile determinate de programe stabilite prin strategii europene/naționale urmează să se regăsească în proiecte mici specializate, cu aplicabilitate imediată, motor de dezvoltare economico-socială prin IMM-uri.
Cercetarea aplicativă de tip bricolaj poate fi susținută și din fondurile de risc ale băncilor. Cercetarea determinată de curiozitate ar trebui să se regăsească în cercetarea fundamentală, cu fonduri alocate special. Aceasta ar trebui să definească proiecte cu risc mare și să aibă acces la infrastructuri unicat. Cercetarea determinată de curiozitate ar trebui să se raporteze la o tematică de vârf europeană.
10. Ar trebui să se acorde un loc mai important activităților ascendente (bottom-up)?
Senatul consideră că ar trebui să se acorde un loc mai important activităților ascendente, deoarece acestea identifică cel mai bine provocările reale cu care se confruntă societatea și valorifică cel mai bine potențialul uriaș de imaginație, idei și creativitate de care dispune omul.
11. Care este cel mai bun mod în care finanțarea cercetării și a inovării în UE ar trebui să sprijine activitățile de elaborare a politicilor și a celor orientate către viitor?
Senatul consideră că ar trebui constituit un fond special din bugetul UE, eventual un procent din contribuția la fondul de cercetare al UE al statului respectiv, din care, după metodologia UE, să se organizeze licitații de proiecte la nivel și pe problematică strict naționale. De asemenea, Senatul consideră că stimularea de scheme și programe colaborative la nivel regional și comunitar ar putea să contribuie la aplicarea mai eficientă a acestora. Finanțarea cercetării și a inovării în UE trebuie să se bazeze pe dezvoltarea relațiilor bilaterale și multilaterale, naționale și internaționale, în vederea identificării bunelor practici și a implementării lor.
12. În ce mod ar trebui îmbunătățit rolul Centrului Comun de Cercetare al Comisiei în ceea ce privește sprijinirea activităților de elaborare a politicilor și abordarea provocărilor societale?
Senatul consideră că rolul Centrului Comun de Cercetare al Comisiei ar trebui îmbunătățit prin:
a) reprezentarea acestui centru în fiecare stat membru;
b) o comunicare și interacțiune mai eficiente cu actorii din societate, care sunt beneficiarii activității acestui centru;
c) promovarea schimburilor științifice dintre universitățile și institutele din UE;
d) dezvoltarea de politici proactive, inclusiv de natură fiscală, de susținere a transferurilor tehnologice;
e) identificarea și susținerea domeniilor de vârf, cu potențial pentru performanță.
13. Cum ar putea să atragă activitățile de cercetare și inovare din UE un mai mare interes și o mai mare implicare din partea cetățenilor și a societății civile?
Senatul propune:
a) consultarea reală a cetățenilor în elaborarea politicilor publice dedicate cercetării și inovării;
b) o politică de promovare activă la nivelul societății a produselor cercetării și a efectelor lor asupra creșterii calității vieții;
c) crearea unor structuri de legătură cu presa la nivelul unităților de cercetare, care să asigure o comunicare accesibilă cu cetățenii;
d) educarea prin implicare, dezvoltarea unor programe educaționale și mici proiecte de cercetare de către universitățile și centrele de cercetare destinate elevilor;
e) implementarea conceptelor de "porți deschise", "zilele științei", "noaptea cercetării" ș.a.;
f) organizarea de târguri, expoziții, acțiuni-pilot în care să fie prevăzută desfășurarea unor activități demonstrative în mijlocul societății.
III. La subpunctul 4.3 "Consolidarea competitivității", răspunsurile la întrebările 14-20 sunt:
14. Care este cel mai bun mod în care finanțarea UE ar trebui să țină seama de caracterul amplu al inovării, care include inovare netehnologică, ecoinovare și inovare socială?
Senatul consideră că finanțarea proiectelor de inovare netehnologică, ecoinovare și inovare socială ar trebui să țină cont de:
a) dreptul la cunoaștere, care este important în construcția societății civile, fiind parte esențială a ecoinovării și inovării sociale. Trebuie recunoscut rolul societății civile în implementarea dezvoltării durabile și promovarea de parteneriate public-privat-ONG;
b) definirea clară a termenilor "inovare netehnologică", "ecoinovare" și "inovare socială";
c) evaluarea efectelor finanțării proiectelor de acest tip ar trebui să aducă dovezi clare privind progresul înregistrat în integrarea protecției mediului și dezvoltării durabile, în politicile și activitățile de dezvoltare.
15. În ce mod ar trebui întărită participarea industriei la programele de cercetare și inovare ale UE? În ce mod ar trebui sprijinite inițiativele tehnologice comune (precum cele lansate în temeiul actualului program-cadru) sau diferitele forme de "parteneriate public-privat"? Care ar trebui să fie rolul platformelor tehnologice europene?
Senatul consideră că participarea industriei la programele de cercetare și inovare ale UE depinde de armonizarea intereselor și de complementaritatea orientărilor și obiectivelor programelor proprii de cercetare-inovare ale firmelor cu programele UE. Ar trebui intensificate întâlnirile și diversificate tematicile de interes pentru entitățile din cercetare și industrie. După stabilirea unor priorități comune pentru societate și pentru industrie se poate trece la finanțarea comună a cercetării. Încurajarea participării industriei la proiectele de cercetare se poate realiza doar printr-o finanțare adecvată, care să permită IMM-urilor realizarea de achiziții, angajarea de fonduri cu rate preferențiale pentru sprijinirea cofinanțării, dar, mai ales, să se țină cont de realitatea economică existentă.
IMM-urile care participă la proiecte de cercetare ar trebui să fie încurajate financiar, să beneficieze de anumite reduceri, pe perioade limitate și în funcție de performanță și rezultate. În plus, IMM-urile ar trebui ajutate financiar pentru introducerea standardizării ISO a produselor lor care să le permită intrarea pe piața UE.
În ceea ce privește parteneriatele public-privat, Senatul consideră că acestea ar trebui definite pe principiul responsabilității comune, dar diferențiate, iar termenii de cofinanțare ar trebui gândiți astfel încât să reflecte situația economică reală. Participarea unui IMM într-un proiect de cercetare ar trebui să nu conducă la cheltuieli prea mari. De asemenea, contractele și termenii de finanțare ar trebui gândiți astfel încât un proiect contractat să fie realizat 100%, fără intervenții de tăiere a fondurilor, în condițiile în care partenerii își respectă țintele asumate.
Senatul consideră că platformele tehnologice europene dintr-un domeniu specific ar trebui să contribuie la:
a) identificarea și dezvoltarea tehnologiilor specifice de pe filiera producției, în condiții de maximă eficiență economică și impact pozitiv asupra mediului;
b) crearea unei industrii puternice și accelerarea dezvoltării acesteia în țările UE, prin orientarea și promovarea cercetării în domeniu, prin activități de bune practici, de promovare și demonstrare;
c) la procesul de analiză și elaborare a politicilor de cercetare-inovare, în care ar trebui cooptați și reprezentanții inițiativelor tehnologice comune.
16. În ce mod ar trebui sprijinite întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) la nivelul UE și ce tipuri de IMM-uri ar trebui sprijinite? În ce mod ar trebui acest sprijin să completeze schemele de la nivel național și regional? Ce tip de măsuri ar trebui luate pentru a facilita în mod decisiv participarea IMM-urilor la programele de cercetare și inovare ale UE?
Senatul consideră că:
a) modalitatea concretă de sprijinire a IMM-urilor trebuie corelată cu reglementările privind ajutorul de stat, care sunt unitare atât la nivelul UE, cât și la nivel național;
b) schemele de ajutor de stat la nivel național și regional ar trebui completate cu activități care includ inovare netehnologică, ecoinovare și inovare socială;
c) este nevoie de sprijin pentru realizarea și depunerea cererilor de finanțare, prin simplificarea procedurilor și utilizarea unor termeni clari privind finanțarea, în vederea eliminării situațiilor de genul: proiect câștigat în cadrul UE, dar nefinanțabil pe schema națională. Ar trebui definit clar conceptul managing authority pentru fiecare program în parte, astfel încât să se poată oferi informații clare și pertinente în timp real;
d) ar fi utilă crearea unor asociații regionale pe domenii tehnologice, care să reunească fonduri comune pentru cercetare;
e) ar trebui sprijinite toate tipurile de IMM-uri performante;
f) participarea IMM-urilor la programele de cercetare și inovare ale UE ar trebui să fie încurajată prin introducerea de instrumente de cofinanțare asociate, compuse din fonduri proprii, fonduri nerambursabile ale UE și fonduri de capital de risc;
g) ar trebui instituit un sistem de evaluare a proiectelor cât mai transparent și care să țină cont de valoarea ideii, finanțându-se produsul și nu firma.
Pentru a facilita în mod decisiv participarea IMM-urilor la programele de cercetare și inovare ale UE, Senatul propune:
a) încurajarea financiară de participare la aceste tipuri de proiecte și accelerarea decontărilor pentru cheltuielile angajate;
b) structuri guvernamentale care să promoveze parteneriate guvern-bănci, pentru simplificarea creditelor de tip scrisoare de confort.
17. Cum ar trebui să fie proiectate schemele de implementare deschise, ușoare și rapide (de exemplu pe baza acțiunilor actuale FET și a proiectelor de replicare pe piață în domeniul ecoinovării din cadrul CIP) pentru a permite explorarea și comercializarea flexibilă a ideilor inovatoare, în special de către IMM-uri? Fonduri proprii și împrumut pentru a fi folosite pe scară mai largă?
Senatul consideră că schemele de implementare ar trebui să se bazeze mai mult pe conlucrarea dintre asociațiile IMM-urilor și structurile/organizațiile de cercetare-dezvoltare. Examinarea în comun a cerințelor/problemelor de pe piață de către producătorii de bunuri și servicii și generatorii de idei contribuie la diagnosticarea cât mai precisă și stabilirea tratamentului/soluției celei mai adecvate.
Senatul propune:
a) durata de recuperare a banilor de către IMM, dintr-o etapă, să fie cât mai scurtă;
b) renunțarea la birocrație și forme simplificate de raportare;
c) elaborarea unei baze de date cuprinzând rezultate din toată cercetarea europeană;
d) susținere financiară prin proiecte pentru IMM-urile care vor să le aplice, eventual achitarea parțială a brevetului sau a licențelor de către UE și/sau statul membru.
18. În ce mod ar trebui utilizate instrumentele financiare de la nivelul UE (bazate pe fonduri proprii și împrumut) pentru a fi folosite pe scară mai largă?
Senatul consideră că folosirea instrumentelor de finanțare, bazate pe fonduri proprii și împrumut, este cu atât mai atractivă cu cât răspunde mai bine intereselor utilizatorilor la un moment dat și în condițiile echilibrului între riscul asumat și beneficiile previzionate, combinat cu o politică stimulativă a dobânzilor.
În prezent, cofinanțarea este destul de mare, iar împrumutul de la bănci nu reprezintă o soluție viabilă în termenii actuali.
Una din problemele IMM-urilor este aceea că prin proiectele UE nu se încurajează deloc achiziția de echipamente de cercetare care ar ajuta și pe viitor la dezvoltarea IMM-urilor. Ar fi dezirabilă existența unor entități care să îi ajute la realizarea unor planuri financiare și studii de impact privind timpul în care se va amortiza investiția.
19. Ar trebui introduse noi abordări în privința sprijinului pentru cercetare și inovare, în special prin achiziții publice, inclusiv prin reguli cu privire la achizițiile înainte de comercializare și/sau premii de stimulare?
Senatul consideră că cercetarea și inovarea ar trebui să fie stimulate să genereze soluții cât mai potrivite la problemele cu care se confruntă economia și societatea. Ar fi utilă înființarea unor fonduri de risc alocate cercetării, care să susțină valorificarea rezultatelor activității de cercetare și inovare și care să asigure finanțarea IMM-urilor în cadrul proiectelor de cercetare. Achizițiile publice sunt foarte importante pentru stimularea inovării.
20. În ce mod ar trebui regulile de proprietate intelectuală care guvernează finanțarea UE să realizeze echilibrul corect între aspectele legate de competitivitate și necesitatea accesului la rezultatele științifice și a diseminării acestora?
Senatul consideră că rezultatele activităților de cercetare și inovare finanțate din fondurile UE ar trebui să fie accesibile tuturor cetățenilor și operatorilor economici din statele membre. De asemenea, ar trebui elaborate reguli clare și neinterpretabile privind dreptul de proprietate intelectuală asupra tuturor rezultatelor unui proiect, în baza cărora să se poată aborda problemele de competitivitate, accesul la rezultatele științifice și diseminarea acestora. Ar fi utilă înființarea unui organism la nivel european privind protejarea proprietății intelectuale.
IV. La subpunctul 4.4 "Consolidarea bazei științifice a Europei și a Spațiului european de cercetare", răspunsurile la întrebările 21-27 sunt:
21. Cum ar trebui întărit rolul Consiliului European pentru Cercetare (CEC) în ceea ce privește sprijinirea excelenței de nivel mondial?
În vederea întăririi rolului CEC, Senatul propune următoarele măsuri:
a) competențe sporite în identificarea, evaluarea și selectarea centrelor/polilor de excelență și punerea la dispoziția CEC a capacității și instrumentelor necesare folosirii acestor competențe;
b) finanțare asigurată la nivelul UE, la nivelul țărilor membre, la nivel regional și din fonduri de risc create de bănci comerciale;
c) susținerea activităților de tip suport, prin suplimentarea fondurilor alocate programelor specifice de finanțare, care includ aceste tipuri de activități, cum ar fi programul FP7 - Regions of Knowledge, Research Potențial;
d) stabilirea și implementarea unor măsuri de stimulare financiară a unor rezultate științifice deosebite;
e) identificarea specialiștilor și realizarea, pe domenii de interes comun, a unor structuri gen institute/centre de cercetare la nivel UE, cu structură mixtă virtuală/reală; fiecare specialist lucrează în țara de origine, cu stagii în alte țări și laboratoare și cu sesiuni la sediul institutului;
f) crearea unor granturi pentru grupuri de cercetare, eventual pentru parteneriate în domeniul cercetării de bază;
g) promovarea științelor inginerești, precum academiile tehnice naționale.
22. În ce mod ar trebui sprijinul UE să ajute statele membre la dezvoltarea excelenței?
În vederea sprijinirii de către UE a statelor membre la dezvoltarea excelenței, Senatul propune următoarele măsuri:
a) crearea cadrului atractiv pentru personalități recunoscute, capabile să dezvolte și să promoveze excelența, pentru evitarea situațiilor în care laureați ai Premiului Nobel aleg să lucreze în laboratoare din SUA;
b) diminuarea decalajelor între statele membre în domeniul CDI prin decizii politice, ca de exemplu plasarea infrastructurilor mari în țări mai puțin dezvoltate;
c) identificarea și evaluarea unor centre/poli de excelență și finanțarea complementară a activității acestora, corelat cu finanțarea națională corespunzătoare nivelului de excelență rezultat din evaluare;
d) stimularea activităților de cercetare și inovare în mod corespunzător;
e) suplimentarea programelor-suport la nivel regional, spre exemplu FP7 - Regions of Knowledge, Research Potențial, care au ca scop diminuarea decalajelor tehnico-științifice între centrele de cercetare europene;
f) finanțarea de centre de cercetare-dezvoltare în universități și IMM-uri, în scopul constituirii infrastructurii tehnologice destinate uzului industrial;
g) conectarea industriilor naționale la platformele tehnologice create de UE, inclusiv prin cofinanțarea unui institut european de cercetare într-unul dintre domeniile de interes pentru UE.
23. Cum ar trebui întărit rolul acțiunilor Marie Curie în ceea ce privește promovarea mobilității cercetătorilor și dezvoltarea unor cariere atrăgătoare?
Senatul propune următoarele măsuri pentru întărirea rolului acțiunilor Marie Curie:
a) extinderea acțiunilor Marie Curie și la nivelul seniorilor, cu impunerea unor limite;
b) amplificarea schimburilor dintre industrie și mediul academic, care pot facilita atât mobilitatea, cât și formarea unor cariere cât mai atrăgătoare;
c) bonitarea entităților formatoare/angajatoare în competițiile de proiecte, precum acordarea unui punctaj entităților formatoare care angajează specialiști formați în acțiuni Marie Curie;
d) permiterea mobilității la nivel național și crearea de instrumente ușor accesibile pentru reintegrare, mai ales pentru diaspora țărilor estice;
e) încurajarea proiectelor care implică astfel de mobilități.
24. Ce acțiuni ar trebui luate la nivelul UE pentru a spori și mai mult rolul femeilor în știință și inovare?
Pentru sporirea rolului femeilor în știință și inovare, Senatul propune următoarele acțiuni:
a) schimbarea, prin educație, a mentalităților cu privire la promovarea femeilor;
b) impunerea unui procent privind participarea femeilor în cadrul proiectelor cu finanțare europeană și prin recurența națională;
c) atragerea femeilor în organisme de coordonare a activităților privind strategia în domeniu pe termen mediu și lung;
d) stimularea unor acțiuni de schimb de experiență și bune practici la nivelul fiecăruia din grupuri, inclusiv cel al femeilor - om de știință, cercetător.
25. Cum ar trebui sprijinite, la nivelul UE, infrastructurile de cercetare (inclusiv e-infrastructurile care acoperă întreaga Uniune)?
Senatul propune următoarele acțiuni de sprijinire a infrastructurilor de cercetare:
a) suportarea costurilor privind accesul cercetătorilor la aceste infrastructuri, atât ca mobilitate, cât și ca efort financiar al administratorului acesteia, pe baza unor proiecte științifice de interes;
b) susținerea activităților de tip suport, prin suplimentarea fondurilor alocate programelor specifice de finanțare, care includ aceste tipuri de activități;
c) promovarea transferului tehnologic de la unități academice către industrie, prin cooperare între companii și programe de cercetare;
d) crearea de consorții constituite din companii industriale și institute de cercetare pentru dezvoltarea în comun de tehnologii competitive;
e) finanțarea de centre de cercetare-dezvoltare în universități, în scopul constituirii infrastructurii tehnologice destinate uzului industrial;
f) lansarea de competiții de proiecte care să aibă în vedere utilizarea infrastructurilor de cercetare.
26. Cum ar trebui sprijinită cooperarea internațională cu țările care nu fac parte din UE - de exemplu, în ceea ce privește domeniile prioritare de interes strategic, instrumentele, reciprocitatea (inclusiv în chestiuni care țin de drepturile de proprietate intelectuală) - sau cooperarea cu statele membre?
Senatul consideră că pentru sprijinirea cooperării internaționale cu țările care nu fac parte din UE sau a cooperării cu statele membre ar trebui inițiate următoarele acțiuni:
a) suplimentarea programelor specifice parteneriatelor dintre UE și țări precum SUA, China și Rusia, existente la nivelul FP7, cu definirea clară a domeniilor de interes strategic pe termen scurt, mediu și lung;
b) atragerea către cercetarea comunitară a țărilor terțe UE, prin deschiderea unor programe care să poată mobiliza competențele existente în aceste țări;
c) crearea unui organism unic la nivel european pentru brevete, cu reprezentare în fiecare stat membru și/sau stat care dorește să adere la acest organism. Astfel, indiferent de țara membră a comunității europene unde a fost acordat brevetul, acesta să aibă recunoaștere europeană;
d) susținerea totală/parțială a costurilor pentru protejarea proprietății intelectuale;
e) reducerea taxelor vamale la echipamente cu nivel tehnic mai bun decât al celor din UE achiziționate în cadrul proiectului;
f) deschiderea utilizării infrastructurii de cercetare a UE;
g) susținerea financiară a utilizării infrastructurilor de cercetare din țările membre UE în cadrul unor programe comune.
27. Care sunt problemele și obstacolele principale legate de SEC pe care ar trebui să încerce să le soluționeze instrumentele de finanțare ale UE și care sunt cele care ar trebui rezolvate prin alte măsuri (de exemplu, legislative)?
Senatul consideră că principalele obstacole în activitatea de finanțare a cercetării și inovării sunt riscul economic, riscul fiscal, raport slab între risc-randament, resursele limitate ale organizațiilor de transfer tehnologic, piața fragmentată și ineficace, obiective nerealiste ale întreprinzătorului, capacitate managerială scăzută. Instrumentele financiare ale UE ar trebui să preia o parte din risc și să fie orientate către proiecte realiste, bazate pe excelență științifică și capacitate managerială crescută.
Birocrația ar trebui redusă semnificativ, accentul fiind pus pe cercetarea generatoare de cunoaștere, iar aspectele economice trebuie sprijinite, în măsura în care întorc către societate beneficiile obținute.
Programele-cadru de cooperare care impun finanțări naționale pot fi periclitate de politicile naționale în domeniu, de aceea trebuie impuse reguli foarte clare, cu caracter de obligativitate, tuturor statelor care participă la astfel de inițiative.
Rezolvarea problemelor legate de libera circulație este de natură să faciliteze și să rezolve unele aspecte legate de un spațiu comun al cercetării la nivelul UE. Fiecare stat membru al UE ar trebui să acționeze pentru crearea unei arii proprii a cercetării, pentru armonizarea intereselor, corelarea eforturilor și evitarea fragmentării între diferite zone/comunități în care se desfășoară activități de cercetare și inovare. Aceste arii naționale ale cercetării ar putea fi elementele sistemice structurale, interconectate și intercorelate ale Spațiului european al cercetării.