Ordonanța Guvernului nr. 75/2000 privind autorizarea experților criminaliști care pot fi recomandați de părți să participe la efectuarea expertizelor criminalistice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 407 din 29 august 2000, aprobată cu modificări prin Legea nr. 488/2002, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:
1. Titlul ordonanței se modifică și va avea următorul cuprins:
privind organizarea activității de expertiză criminalistică"
2. Articolul 1 se modifică și va avea următorul cuprins:
"Art. 1. - (1) Expertizele criminalistice judiciare se efectuează de experți criminaliști autorizați care își desfășoară activitatea în cadrul institutelor publice sau în cadrul laboratoarelor publice ori private de specialitate, constituite conform dispozițiilor legale. Expertul criminalist trebuie să fie imparțial și independent în exprimarea și formularea opiniilor științifice.
(2) La efectuarea expertizelor criminalistice judiciare pot participa și experți criminaliști autorizați, numiți de organele judiciare la recomandarea părților.
(3) Institutele publice, laboratoarele publice sau private de specialitate, precum și experții criminaliști autorizați sunt cuprinși în Tabelul nominal cuprinzând experții criminaliști autorizați, constituit la nivel național, întocmit pe specialități și actualizat de Ministerul Justiției. Tabelul se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, și se afișează pe pagina de internet a Ministerului Justiției.
(4) Experții din cadrul aceluiași institut public sau laborator de expertize criminalistice public ori privat nu pot avea și calitatea de experți numiți de organele judiciare la recomandarea părților."
3. După articolul 1 se introduce un nou articol, articolul 1^1, cu următorul cuprins:
"Art. 1^1. - Autorizarea laboratoarelor private de expertize criminalistice se face potrivit regulamentului prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta ordonanță."
4. La articolul 2, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:
"(2) Specialitățile de expertiză criminalistică în care se poate obține calitatea de expert criminalist autorizat sunt următoarele:
a) expertiza grafică și tehnică a documentelor;
b) expertiza dactiloscopică a urmelor palmare și plantare;
c) expertiza traseologică a urmelor lăsate de ființe și obiecte;
d) expertiza balistică a armelor și a munițiilor;
e) expertiza fizico-chimică a probelor materiale;
f) expertiza criminalistică în accidentele de trafic terestru;
g) expertiza criminalistică în accidentele de trafic aerian;
h) expertiza criminalistică în accidentele de trafic fluvial și maritim;
i) expertiza criminalistică în explozii și incendii;
j) expertiza vocii și vorbirii;
n) expertiza aplicațiilor și datelor informatice;
o) expertiza pentru detecția comportamentului simulat (poligraf);
p) expertiza drogurilor și a stupefiantelor."
5. La articolul 3, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:
"(2) Examenul pentru dobândirea calității de expert criminalist autorizat, precum și procedura de retragere a acestei calități sunt reglementate potrivit regulamentului aprobat prin ordin al ministrului justiției."
6. La articolul 3, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (6), cu următorul cuprins:
"(6) Calitatea de expert criminalist autorizat în cadrul institutelor și laboratoarelor publice se dobândește prin examen, organizat de către acestea, în condițiile legii."
7. La articolul 4 alineatul (1), litera c) se abrogă.
8. La articolul 4 alineatul (1), literele d), f) și g) se modifică și vor avea următorul cuprins:
"d) a desfășurat în mod neîntrerupt o activitate de profil de cel puțin 4 ani și are studii superioare de specialitate, dovedite cu diplomă de licență, în domeniul genului de expertiză criminalistică pentru care candidează;
..................................................................
f) nu a suferit o condamnare definitivă pentru o infracțiune săvârșită în împrejurări legate de exercitarea profesiei sau pentru o altă infracțiune săvârșită cu intenție;
g) a fost declarată admisă la examenul organizat în acest scop."
9. La articolul 4, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins:
"(4) Retragerea calității de expert criminalist autorizat se face prin ordin al ministrului justiției, în situația în care expertul criminalist autorizat în condițiile art. 3 nu mai îndeplinește condițiile prevăzute la alin. (1) lit. b), c), e) și f)."
10. Articolul 5 se modifică și va avea următorul cuprins:
"Art. 5. - (1) Persoana care îndeplinește condițiile prevăzute la art. 4 este înscrisă, la cerere, în Tabelul nominal cuprinzând experții criminaliști autorizați.
(2) Experții criminaliști autorizați care își desfășoară activitatea în cadrul institutelor și laboratoarelor publice sunt înscriși în Tabelul nominal cuprinzând experții criminaliști autorizați.
(3) Calitatea de expert criminalist autorizat și specialitatea se dovedesc cu legitimația de expert eliberată de Ministerul Justiției."
11. La articolul 7, alineatul (2) se abrogă.
12. Articolul 8 se modifică și va avea următorul cuprins:
"Art. 8. - (1) Partea din proces care solicită să participe la efectuarea expertizei judiciare și un expert criminalist autorizat recomandat de ea va achita acestuia un onorariu stabilit de comun acord, adus la cunoștință, în scris, organului judiciar care numește expertul.
(2) Cuantumul maxim al onorariilor ce pot fi solicitate și încasate pentru efectuarea expertizelor criminalistice este stabilit prin ordin al ministrului justiției.
(3) Sumele provenind din impozitele încasate din onorariile experților criminaliști autorizați constituie venituri la bugetul de stat și se cuprind distinct în bugetul de venituri și cheltuieli al Ministerului Justiției, având destinația prevăzută de dispozițiile legale în vigoare."
13. La articolul 9 alineatul (1), litera d) se modifică și va avea următorul cuprins:
"d) în urma condamnării definitive pentru comiterea unei infracțiuni săvârșite în împrejurări legate de exercitarea profesiei sau a unei alte infracțiuni săvârșite cu intenție."
14. Articolul 10 se modifică și va avea următorul cuprins:
"Art. 10. - (1) Experții criminaliști autorizați își desfășoară activitatea de efectuare a expertizelor criminalistice judiciare în cadrul institutelor sau laboratoarelor publice de specialitate ori în cadrul laboratoarelor private de expertize criminalistice, în condițiile prevăzute de lege privind autorizarea laboratoarelor private de expertize criminalistice.
(2) Experții criminaliști autorizați pot să își exercite activitatea și individual sau în societăți civile profesionale, constituite potrivit legii, care au ca obiect de activitate participarea la efectuarea expertizelor criminalistice, în condițiile legii."
15. La articolul 11, alineatul (2) se abrogă.
16. După articolul 12^1 se introduce un nou articol, articolul 12^2, cu următorul cuprins:
"Art. 12^2. - Experții criminaliști autorizați au obligația de a respecta regulile Codului deontologic, care se aprobă prin ordin comun al ministrului justiției și al ministrului administrației și internelor."
17. După articolul 14 se introduce anexa "Regulament privind autorizarea laboratoarelor private de expertize criminalistice", având cuprinsul prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta lege.
Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.197 din 14 decembrie 2004, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:
1. Titlul legii se modifică și va avea următorul cuprins:
privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice"
2. Articolul 1 se modifică și va avea următorul cuprins:
"Art. 1. - Prezenta lege reglementează statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, precum și al personalului de specialitate criminalistică și al personalului care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică din cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice."
3. Articolul 2 se modifică și va avea următorul cuprins:
"Art. 2. - (1) În înfăptuirea actului de justiție, munca personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești constituie un sprijin pentru judecători și procurori, competența acestei categorii de personal și îndeplinirea corectă a sarcinilor care îi revin jucând un rol important în buna desfășurare a întregii activități a instanțelor judecătorești și a parchetelor de pe lângă acestea.
(2) Activitatea de efectuare a expertizelor criminalistice dispuse de instanțele judecătorești sau de organele de urmărire penală, realizată de personalul care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice, constituie un factor important în sporirea eficienței activității organelor judiciare, în cadrul procesului de înfăptuire a justiției."
4. Articolul 3 se modifică și va avea următorul cuprins:
"Art. 3. - (1) Personalul auxiliar de specialitate funcționează în cadrul compartimentelor auxiliare ale instanțelor judecătorești și parchetelor de pe lângă acestea, organizate potrivit art. 116-118 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
(2) Personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea este format din grefieri, grefieri statisticieni, grefieri documentariști, grefieri arhivari, grefieri registratori și specialiști IT.
(3) Corpul grefierilor este alcătuit din grefieri cu studii superioare și grefieri cu studii medii.
(4) Sunt conexe personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea funcțiile de agent procedural, aprod și șofer."
5. După articolul 3 se introduce un nou articol, articolul 3^1, cu următorul cuprins:
"Art. 3^1. - (1) Personalul de specialitate criminalistică și personalul care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice și al laboratoarelor interjudețene de expertize criminalistice, denumite în continuare INEC, organizate potrivit Hotărârii Guvernului nr. 368/1998 privind înființarea Institutului Național de Expertize Criminalistice - I.N.E.C., cu modificările ulterioare.
(2) Personalul de specialitate criminalistică este format din experți criminaliști și asistenți criminaliști.
(3) Personalul care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică este format din tehnicieni criminaliști și secretari-dactilografi laborator expertize criminalistice."
6. Articolul 4 se modifică și va avea următorul cuprins:
"Art. 4. - Personalul prevăzut la art. 3 și 3^1 este obligat ca, prin întreaga sa activitate, să respecte drepturile și libertățile persoanelor, precum și egalitatea lor în fața legii și să asigure un tratament juridic nediscriminatoriu tuturor participanților la procedurile judiciare, indiferent de calitatea acestora, să respecte normele deontologice ale profesiei și să participe la formarea profesională continuă."
7. După articolul 89 se introduce un nou capitol, capitolul VII^1, alcătuit din articolele 89^1 - 89^44, cu următorul cuprins:
Personalul de specialitate criminalistică și personalul care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică din cadrul INEC
Secțiunea 1 Principiile exercitării profesiei de expert criminalist
Art. 89^1. - Expertul criminalist care funcționează în cadrul INEC este independent în formularea opiniilor exprimate în conținutul raportului de expertiză criminalistică.
Art. 89^2. - Expertul criminalist are obligația să își îndeplinească îndatoririle de serviciu cu imparțialitate, profesionalism și obiectivitate.
Art. 89^3. - Expertul criminalist trebuie să se abțină de la orice comportament, act sau manifestare de natură să altereze încrederea în imparțialitatea și independența acestuia, precum și de la orice faptă care ar putea aduce prejudicii prestigiului justiției și al instituției în care funcționează.
Art. 89^4. - Expertul criminalist trebuie să cunoască și să respecte limitele competenței sale în activitatea de efectuare a expertizelor criminalistice.
Secțiunea a 2-a Incompatibilități și interdicții
Art. 89^5. - Funcția de expert criminalist este incompatibilă cu orice alte funcții publice sau private, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior, a celor de instruire din cadrul instituțiilor de formare profesională, precum și a funcțiilor de cercetare.
Art. 89^6. - Experților criminaliști le este interzis:
a) să participe la efectuarea expertizelor criminalistice în perioada în care dețin calitatea de experți criminaliști în cadrul INEC;
b) să efectueze expertize criminalistice în afara celor realizate în cadrul INEC;
c) să exercite orice activități de natură să lezeze prestigiul instituției din care fac parte.
Art. 89^7. - Expertul criminalist nu poate acorda consultații de specialitate, în legătură cu atribuțiile ce îi revin, persoanelor care nu funcționează în cadrul INEC.
Art. 89^8. - (1) Expertul criminalist este obligat să dea, anual, o declarație pe propria răspundere în care să menționeze dacă soțul, rudele ori afinii până la gradul al IV-lea inclusiv exercită o funcție sau desfășoară o activitate juridică ori activități de investigare sau cercetare penală, precum și locul de muncă al acestora.
(2) Declarația se înregistrează și se depune la dosarul profesional personal al fiecărui expert.
Art. 89^9. - (1) Experții criminaliști nu pot fi lucrători operativi, inclusiv acoperiți, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informații.
(2) Experții criminaliști completează anual o declarație autentică pe propria răspundere, potrivit legii penale, din care să rezulte că nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiți, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informații.
(3) Consiliul Suprem de Apărare a Țării verifică, din oficiu sau la sesizarea ministrului justiției, realitatea declarațiilor prevăzute la alin. (2).
Art. 89^10. - Dispozițiile art. 77 alin. (2) și (3), art. 78, 79 și 81 se aplică în mod corespunzător.
Art. 89^11. - Prevederile prezentei secțiuni se aplică și celorlalte categorii de personal care funcționează în cadrul INEC.
Secțiunea a 3-a Recrutarea și numirea în funcție a personalului de specialitate criminalistică și a personalului care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică
Art. 89^12. - Recrutarea personalului de specialitate criminalistică și a personalului care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică se realizează prin concurs pentru ocuparea posturilor vacante, cu respectarea principiilor transparenței și egalității, în condițiile legii.
Art. 89^13. - (1) La concursul pentru ocuparea funcțiilor de specialitate criminalistică se poate înscrie persoana care îndeplinește cumulativ următoarele condiții:
a) are cetățenia română și capacitate deplină de exercițiu;
b) are studii superioare de lungă durată, cu diplomă de licență în domeniul specializării în care candidează;
c) nu are antecedente penale, nu are cazier fiscal și se bucură de o bună reputație;
d) cunoaște limba română și are domiciliul în România;
e) are cunoștințe de operare pe calculator;
f) este aptă din punct de vedere medical și psihologic pentru exercitarea funcției;
g) nu a fost agent sau colaborator al organelor de securitate ca poliție politică;
h) cunoaște o limbă străină de circulație internațională, la nivel mediu.
(2) Concursul prevăzut la alin. (1) se organizează de INEC, potrivit regulamentului aprobat prin ordin al ministrului justiției.
Art. 89^14. - (1) La concursul pentru ocuparea funcțiilor auxiliare de specialitate criminalistică se poate înscrie persoana care îndeplinește cumulativ următoarele condiții:
a) are cetățenia română, domiciliul în România și capacitate deplină de exercițiu;
b) nu are antecedente penale, nu are cazier fiscal și se bucură de o bună reputație;
c) cunoaște limba română și are domiciliul în România;
d) este aptă din punct de vedere medical pentru exercitarea funcției;
e) are studii medii, cunoștințe de operare pe calculator sau de dactilografiere.
(2) Concursul prevăzut la alin. (1) se organizează de INEC, potrivit regulamentului aprobat de directorul institutului, la propunerea Consiliului institutului.
Secțiunea a 4-a Formarea profesională continuă și evaluarea personalului de specialitate criminalistică și a personalului care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică
Art. 89^15. - (1) Formarea profesională continuă a personalului de specialitate criminalistică se realizează în scopul îmbunătățirii pregătirii profesionale a acestuia și al creșterii calității nivelului științific al rapoartelor de expertiză criminalistică.
(2) Formarea profesională continuă trebuie să țină seama de evoluția procedeelor tehnice de analiză și interpretare din diversele discipline științifice care concură la investigarea probelor materiale din punct de vedere criminalistic, în concordanță cu standardele interne și internaționale în materie.
(3) Formarea profesională continuă a personalului de specialitate criminalistică se realizează ținându-se seama de necesitatea specializării acestuia pe genuri de expertiză criminalistică.
Art. 89^16. - Responsabilitatea pentru formarea profesională continuă a personalului de specialitate criminalistică revine conducerii institutului prin Consiliul acestuia, șefilor laboratoarelor interjudețene, precum și fiecărui expert și asistent în parte, prin pregătire individuală.
Art. 89^17. - (1) Personalul de specialitate criminalistică participă la programe de formare profesională continuă organizate de INEC, de instituții de învățământ superior din țară și din străinătate, precum și la alte forme de perfecționare profesională.
(2) Directorul institutului aprobă anual programul de formare profesională continuă a personalului de specialitate criminalistică propus de Consiliul institutului.
Art. 89^18. - (1) Pentru verificarea îndeplinirii criteriilor de competență și performanță profesională a personalului de specialitate criminalistică, activitatea acestuia este supusă evaluării anuale.
(2) Evaluarea prevăzută la alin. (1) se realizează de superiorul ierarhic și se avizează de directorul institutului.
(3) Prin raportul de evaluare a activității profesionale a personalului de specialitate criminalistică se poate acorda unul dintre următoarele calificative: foarte bine, bine, satisfăcător sau nesatisfăcător.
(4) Experții criminaliști și asistenții criminaliști care nu sunt de acord cu calificativul acordat pot face contestație la Consiliul institutului, în termen de 30 de zile de la comunicarea raportului de evaluare de către institut. Hotărârea pronunțată de Consiliul institutului este definitivă.
Art. 89^19. - (1) Experții și asistenții criminaliști care primesc calificativul "satisfăcător" în urma a două evaluări consecutive sunt obligați să urmeze, pentru o perioadă cuprinsă între 3 și 6 luni, cursuri speciale de formare profesională organizate de INEC.
(2) Cursurile prevăzute la alin. (1) se încheie prin susținerea unui examen.
(3) Expertul care primește în urma a două evaluări consecutive calificativul "nesatisfăcător" și care nu a promovat examenul prevăzut la alin. (2) este eliberat din funcție pentru incapacitate profesională, la propunerea Consiliului institutului, de către director.
Art. 89^20. - (1) Evaluarea și calificativele anuale obținute de personalul de specialitate criminalistică se păstrează la dosarul profesional personal.
(2) Dosarele profesionale personale ale personalului de specialitate criminalistică se întocmesc și se păstrează de INEC.
(3) Dispozițiile art. 75 alin. (2) și (3) se aplică în mod corespunzător.
Art. 89^21. - (1) Activitatea personalului care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică este evaluată anual de superiorul ierarhic, prin acordarea calificativelor prevăzute la art. 89^18 alin. (3).
(2) Dispozițiile art. 89^18 alin. (4) și art. 89^20 se aplică în mod corespunzător.
Secțiunea a 5-a Promovarea în grade profesionale și accesul la funcții de conducere al personalului de specialitate criminalistică și al personalului care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică
§1. Promovarea - Art. 89^22. - (1) Promovarea personalului de specialitate criminalistică și a personalului care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică în grade profesionale se face numai prin examen. Transferul de la o structură la alta în cadrul INEC nu constituie promovare.
(2) Modul de organizare și desfășurare a examenului prevăzut la alin. (1) se stabilește prin regulament aprobat de directorul institutului la propunerea Consiliului institutului.
§2. Accesul - Art. 89^23. - Directorul și directorul adjunct ai institutului sunt numiți și eliberați din funcție prin ordin al ministrului justiției dintre experții cu grad profesional maxim și cu studii juridice care funcționează în cadrul institutului.
Art. 89^24. - (1) Numirea în celelalte funcții de conducere se face de către directorul institutului.
(2) Pentru numirea în funcția de șef laborator interjudețean, precum și pentru numirea în funcția de șef de sector în cadrul institutului este necesară o vechime de peste 10 ani în profesia de expert criminalist și minimum 3 ani vechime în cadrul INEC.
(3) Numirea șefilor de laboratoare interjudețene nou-înființate se poate face și prin derogare de la condițiile de vechime prevăzute la alin. (2), dar numai în situația în care numirea nu se poate face în condițiile alin. (2).
Secțiunea a 6-a Suspendarea din funcție a personalului de specialitate criminalistică și a personalului care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică
Art. 89^25. - (1) Personalul de specialitate criminalistică și personalul care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică este suspendat din funcție în cazurile prevăzute la art. 48 alin. (1).
(2) Suspendarea din funcție se dispune de către directorul institutului, cu avizul Consiliului institutului, prin decizie motivată.
(3) Dispozițiile art. 48 alin. (3) se aplică în mod corespunzător.
Art. 89^26. - Decizia prevăzută la art. 89^25 alin. (2) este comunicată de îndată de către directorul institutului persoanei împotriva căreia s-a dispus măsura suspendării din funcție.
Art. 89^27 . - Dispozițiile art. 49 alin. (2) și (3), art. 50 și 51 se aplică în mod corespunzător.
Secțiunea a 7-a Eliberarea din funcție a personalului de specialitate criminalistică și a personalului care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică
Art. 89^28 . - (1) Personalul de specialitate criminalistică și personalul care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică este eliberat din funcția de execuție sau de conducere în cazurile prevăzute la art. 52.
(2) Eliberarea din funcție se dispune prin decizie a directorului institutului.
(3) Prevederile art. 54 sunt aplicabile și pentru categoriile de personal prevăzute la alin. (1).
Secțiunea a 8-a Delegarea, detașarea și transferul personalului de specialitate criminalistică și al personalului care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică
Art. 89^29. - (1) În cazul în care institutul sau un laborator interjudețean din subordinea acestuia nu poate funcționa normal datorită volumului prea mare de lucrări, a lipsei temporare a personalului, a existenței de posturi vacante ori a altor asemenea cauze obiective, directorul institutului poate delega, prin decizie motivată, personal de specialitate criminalistică sau personal care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică din cadrul INEC.
(2) Dispozițiile art. 55 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.
Art. 89^30. - Personalul de specialitate criminalistică și personalul care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică poate fi detașat sau transferat prin decizie motivată a directorului institutului în condițiile prevăzute la art. 56 și 58, care se aplică în mod corespunzător.
Art. 89^31. - Prevederile art. 57 sunt aplicabile și în cazul delegării sau detașării personalului de specialitate criminalistică sau a personalului care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică.
Secțiunea a 9-a Drepturile personalului de specialitate criminalistică și ale personalului care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică
Art. 89^32. - Stabilirea drepturilor și îndatoririlor personalului de specialitate criminalistică și ale personalului care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică se face ținându-se seama de locul și rolul acestora în desfășurarea activității de justiție, de răspunderea și complexitatea îndeplinirii funcției deținute, de interdicțiile și incompatibilitățile prevăzute de lege pentru aceste categorii de personal și urmărește garantarea independenței și imparțialității acestora.
Art. 89^33. - Pentru activitatea desfășurată, personalul de specialitate criminalistică și personalul care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică din cadrul INEC au dreptul la o remunerație stabilită în raport cu funcția deținută, cu vechimea și cu alte criterii prevăzute de lege.
Art. 89^34. - (1) Personalul de specialitate criminalistică și personalul care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică pot participa la elaborarea de publicații sau studii de specialitate, a unor lucrări literare ori științifice.
(2) Personalul prevăzut la alin. (1) poate fi numit membru al unor comisii de examinare, de acreditare sau al unor comisii de elaborare a proiectelor de acte normative, precum și a unor documente interne ori internaționale.
(3) Personalul prevăzut la alin. (1) poate fi membru al societăților științifice ori academice, precum și al asociațiilor sau fundațiilor care au scop științific ori profesional.
Art. 89^35. - (1) Personalul de specialitate criminalistică și personalul care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică au dreptul și îndatorirea de a-și perfecționa în mod continuu pregătirea profesională.
(2) Pe perioada în care personalul prevăzut la alin. (1) urmează forme de perfecționare profesională, beneficiază de drepturile salariale cuvenite, în situația în care acestea sunt:
a) organizate la inițiativa ori în interesul INEC;
b) urmate la inițiativa acestuia, cu acordul directorului institutului;
c) organizate de Ministerul Justiției sau de alte instituții specializate din țară ori din străinătate.
(3) În cazul în care formarea și perfecționarea profesională, în formele prevăzute la alin. (2), se organizează în afara localității în care își are sediul laboratorul, personalul de specialitate criminalistică și personalul care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică beneficiază de drepturile de delegare, în condițiile prezentei legi.
(4) Pentru acoperirea cheltuielilor programelor de formare și perfecționare profesională a personalului de specialitate criminalistică și a personalului care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică, organizate în condițiile alin. (2) lit. a) și c), INEC și Ministerul Justiției au obligația să prevadă în bugetul propriu fondurile necesare.
Art. 89^36. - (1) INEC are obligația să asigure personalului de specialitate criminalistică și personalului care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică condiții normale de muncă și igienă, de natură să le asigure sănătatea și integritatea fizică și psihică.
(2) Personalul de specialitate criminalistică și personalul care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică au dreptul la asigurarea în mod gratuit a echipamentului de protecție adaptat specificului activității desfășurate în cadrul INEC.
Secțiunea a 10-a Răspunderea personalului de specialitate criminalistică și a personalului care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică
Art. 89^37. - Personalul de specialitate criminalistică și personalul care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică răspund disciplinar, civil, administrativ și penal, în condițiile legii.
Art. 89^38. - Personalul de specialitate criminalistică și personalul care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică răspund disciplinar pentru abaterile de la îndatoririle de serviciu, precum și pentru faptele care afectează prestigiul justiției.
Art. 89^39. - Constituie abateri disciplinare:
a) refuzul de a executa la timp sarcinile încredințate în mod legal de superiorul ierarhic, precum și neexecutarea acestora din neglijență, în condițiile cerute și conform indicațiilor primite;
b) părăsirea locului de muncă și lipsa de la serviciu fără aprobarea celui în drept să acorde învoiri;
c) încălcarea normelor de protecție, igienă și securitate a muncii, precum și a regulilor de prevenire și stingere a incendiilor;
d) încălcarea normelor de comportare civică și etică sau folosirea unui limbaj inadecvat în cadrul relațiilor de muncă.
Art. 89^40. - (1) Constituie abatere disciplinară gravă oricare dintre următoarele fapte:
a) absența nemotivată de la serviciu timp de 3 zile consecutiv;
b) plecarea în concediu de odihnă sau concediu fără plată înainte ca acesta să fie aprobat de angajator;
c) refuzul repetat de a executa la timp sarcinile încredințate în mod legal de superiorul ierarhic, precum și neexecutarea acestora din neglijență, în condițiile cerute și conform indicațiilor primite;
d) asumarea de obligații sau responsabilități față de persoane, organe ori organizații, interne sau internaționale, în numele INEC sau în nume propriu, pe baza calității de salariat, fără acordul sau împuternicirea prealabilă a angajatorului.
(2) Săvârșirea de către salariat a oricăreia dintre abaterile disciplinare grave prevăzute la alin. (1) se sancționează cu desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă, independent de existența unor antecedente disciplinare ale acestuia.
Art. 89^41. - Pentru abaterile disciplinare săvârșite de personalul de specialitate criminalistică sau de personalul care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică, în raport cu gravitatea acestora, se aplică sancțiunile disciplinare prevăzute la art. 85 alin. (1) lit. a)-d) și f).
Art. 89^42. - (1) Nicio sancțiune, cu excepția celei prevăzute la art. 85 alin. (1) lit. a), nu poate fi aplicată înainte de efectuarea unei cercetări disciplinare prealabile.
(2) Cercetarea prealabilă este efectuată de comisia de disciplină, numită de directorul INEC.
(3) În vederea desfășurării cercetării disciplinare prealabile, salariatul va fi convocat în scris de comisia de disciplină care realizează cercetarea, precizându-se obiectul, data, ora și locul întrevederii.
Art. 89^43. - Comisia de disciplină are următoarele atribuții principale:
a) cercetează abaterile disciplinare pentru care a fost sesizată;
b) stabilește persoanele care urmează să fie audiate;
c) audiază salariatul a cărui faptă constituie obiectul sesizării, persoana care a formulat sesizarea, precum și orice alte persoane ale căror declarații pot înlesni soluționarea cazului;
d) poate solicita declarații scrise persoanelor prevăzute la lit. c);
e) poate solicita orice documente care sunt de natură să înlesnească soluționarea cazului;
f) propune aplicarea uneia dintre sancțiunile disciplinare, în raport cu gravitatea abaterii disciplinare săvârșite;
g) întocmește rapoarte cu privire la cauzele pentru care a fost sesizată, pe care le înaintează directorului institutului.
Art. 89^44. - (1) Cercetarea disciplinară prealabilă se efectuează în termen de 30 de zile de la data luării la cunoștință a săvârșirii abaterii disciplinare, dar nu mai târziu de un an de la data săvârșirii faptei. Sancțiunea disciplinară este dispusă de către directorul institutului, prin decizie, emisă în termen de cel mult 10 zile de la data finalizării cercetării disciplinare.
(2) Decizia se comunică persoanei sancționate în cel mult 5 zile de la data emiterii și produce efecte de la data comunicării.
(3) Prevederile art. 89 alin. (3)-(5) se aplică în mod corespunzător."