HOTĂRÂRE nr. 568 din 20 septembrie 1997

HOTĂRÂRE Guvernul
Sursa oficială
Vezi pe legislatie.just.ro
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 266 din 6 octombrie 1997
Intrat în vigoare
06.10.1997
Forma consolidată din
06.10.1997

privind organizarea și funcționarea Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului

Guvernul României hotărăște:

Articolul 1

Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului este organul administrației publice centrale de specialitate care aplica strategia dezvoltării și politica Guvernului în domeniile gospodăririi apelor, pădurilor, protecției mediului și controlului activităților nucleare.

Articolul 2

În realizarea obiectului sau de activitate, Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului are următoarele atribuții principale:

a) asigura aplicarea legilor și a hotărârilor Guvernului în concordanta cu respectarea limitelor de autoritate și a principiului autonomiei agenților economici, instituțiilor și organelor locale ale administrației publice;

b) analizează evoluția fenomenelor specifice activităților sale, în corelare cu tendintele pe plan mondial, în scopul armonizării factorilor dezvoltării în condițiile statului de drept și ale economiei de piața, studierii și pregătirii lucrărilor de legiferare;

c) inițiază sau elaborează și, după caz, avizează proiecte de acte normative - legi și hotărâri ale Guvernului -, asigurând fundamentarea acestora;

d) inițiază și negociaza, din împuternicirea Guvernului, încheierea de convenții, acorduri și alte înțelegeri internaționale sau propune acestuia întocmirea formelor de aderare la cele existente;

e) urmărește și controlează aplicarea prevederilor legale, inclusiv a convențiilor și acordurilor internaționale, în funcție de specificul activităților;

f) conlucreaza cu organizațiile și instituțiile de specialitate pentru formarea și perfecționarea pregătirii profesionale a personalului;

g) orienteaza activitatea de cooperare internationala și sprijină dezvoltarea formelor de cooperare guvernamentală și neguvernamentala;

h) reprezintă interesele statului în diferite organe și organisme internaționale, în conformitate cu acordurile și alte înțelegeri stabilite în acest scop, și dezvolta relații de cooperare cu organe și organizații similare din alte state și cu organisme internaționale, interesate în activitatea sa, în condițiile legii;

i) are calitatea de titular al investițiilor cu finanțare de la bugetul de stat sau al acelora pentru finanțarea cărora sunt asigurate garanții de către stat, din domeniul sau de activitate;

j) avizează licentele de import-export, tehnologii de fabricație, echipamente, aparatura și asistența tehnica, legate de domeniile sale de activitate;

k) asigura, la nivel național, controlul respectării, de către persoanele juridice și fizice, a legilor și reglementărilor din domeniile gospodăririi apelor, pădurilor, protecției mediului și activităților nucleare;

l) editează publicații de specialitate și de informare specifice;

m) exercita atribuțiile ce îi revin, potrivit legii, față de regiile autonome care funcționează sub autoritatea sa;

n) în exercitarea atribuțiilor sale, colaborează cu celelalte ministere și organe centrale de specialitate din subordinea Guvernului, cu autoritățile publice locale și cu alte organisme interesate;

o) îndeplinește orice alte atribuții prevăzute de lege.

Articolul 3

Pe lângă atribuțiile prevăzute la art. 2, Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului exercita și următoarele atribuții specifice, pe domenii de activitate:

1. În domeniul gospodăririi apelor:

a) stabilește regimul de utilizare a resurselor de apa și asigura elaborarea de studii de fundamentare a politicii și strategiei naționale în domeniul gospodăririi apelor;

b) asigura reactualizarea schemelor-cadru de amenajare și gospodărire a apelor, pe bazine sau grupe de bazine hidrografice, și elaborează programe de dezvoltare a lucrărilor, instalațiilor și amenajărilor de gospodărire a apelor;

c) acționează pentru amenajarea complexa a bazinelor hidrografice, pentru valorificarea de noi surse de apa, asigurând corelarea tuturor lucrărilor realizate pe ape sau în legătură cu acestea;

d) coordonează activitatea de avizare și de autorizare a lucrărilor care se construiesc pe ape sau în legătură cu apele;

e) organizează întocmirea cadastrului apelor și a evidentei dreptului de folosire cantitativă și calitativă a apelor;

f) stabilește organizarea activității de prognoza, avertizare și informare în domeniul gospodăririi apelor, hidrologiei și meteorologiei;

g) stabilește metodologia de fundamentare a sistemului de plati în domeniul apelor, precum și procedura de elaborare a acesteia;

h) aproba utilizarea fondului apelor, ce se constituie conform legii;

i) dispune măsuri de instituire a unui regim de supraveghere specială sau de oprire a activității poluatorului ori a instalației care provoacă poluarea apelor;

j) abiliteaza persoanele juridice pentru întocmirea studiilor de meteorologie, hidrologie și hidrogeologie, de gospodărire a apelor și de impact asupra resurselor de apa și a zonelor riverane acestora.

2. În domeniul gospodăririi pădurilor:

a) elaborează studii de prognoza privind dezvoltarea durabila a fondului forestier național și strategia de gospodărire și de exploatare rațională a resurselor acestuia și a vegetatiei forestiere din afară fondului forestier;

b) elaborează, potrivit legii, regulamente, instrucțiuni și norme tehnice specifice, privind administrarea și gospodărirea durabila a fondului forestier național, a vegetatiei forestiere din afară acestuia, a fondului cinegetic și a celui piscicol din apele de munte;

c) propune, pe baza amenajamentelor silvice, volumul maxim de masa lemnoasă care se exploatează anual din păduri și din vegetatia forestieră din afară fondului forestier național, pe categorii de destinatari și pe destinații, în condițiile respectării posibilității pădurilor;

d) organizează și coordonează activitatea de cercetare științifică și inginerie tehnologică în domeniu, sprijină dezvoltarea acestora și urmărește folosirea rezultatelor obținute la fundamentarea măsurilor de gospodărire a pădurilor;

e) coordonează și controlează activitatea de elaborare, în conceptie unitară, a amenajamentelor silvice, prin unități specializate pe care le autorizeaza în acest scop;

f) organizează cadastrul de specialitate în domeniul forestier și urmărește furnizarea datelor necesare realizării sistemului de cadastru general;

g) analizează și, după caz, aproba, în condițiile prevăzute de lege, solicitarile de scoatere definitivă sau temporară din producția silvică a unor terenuri forestiere, indiferent de natura proprietății;

h) coordonează, împreună cu factorii responsabili interesați, acțiunile de impadurire a terenurilor degradate, inapte pentru alte folosințe, înființarea perdelelor forestiere de protecție și asigura o conceptie unitară de amenajare a terenurilor degradate și de corectare a torenților pe bazine hidrografice și perimetre de ameliorare; fundamentează necesitatea asigurării fondurilor respective;

i) organizează sistemul de supraveghere a stării de sănătate a pădurilor și ia măsuri pentru reconstructia ecologica forestieră a pădurilor în declin;

j) ia măsuri și sprijină dezvoltarea rețelei de drumuri forestiere, urmărind asigurarea fondurilor necesare, potrivit legii;

k) controlează modul în care se asigura integritatea fondului forestier și a vegetatiei forestiere din afară acestuia;

l) controlează modul de exploatare, valorificare și comercializare a tuturor produselor specifice fondului forestier, precum și legalitatea circulației acestora; controlează legalitatea funcționarii instalațiilor de debitat lemn rotund;

m) controlează modul în care se respecta reglementările privind administrarea fondului forestier proprietate publică și, respectiv, cele referitoare la gospodărirea pădurilor, indiferent de natura proprietății și a vegetatiei forestiere din afară fondului forestier;

n) exercita, în condițiile legii, direct și prin structurile proprii din teritoriu, atributia de administrator al tuturor fondurilor de vânătoare;

o) stabilește și controlează modul de gestionare a vânatului, a fondurilor de vânătoare și salmonicole, precum și cel referitor la organizarea, practicarea vânătorii și a pescuitului în apele de munte; ia, potrivit legii, măsurile necesare privind activitatea cinegetica;

p) urmărește evoluția stării fondului forestier național și prezintă Guvernului rapoarte anuale asupra acesteia.

3. În domeniul protecției mediului:

a) coordonează activitatea de protecție a mediului din cadrul unităților teritoriale subordonate;

b) organizează sistemul național de monitorizare integrată de fond și de impact în domeniul mediului;

c) coordonează elaborarea normelor tehnice privind supravegherea calității mediului;

d) asigura accesul la informațiile privind calitatea mediului;

e) inițiază, coordonează, elaborează și promovează strategia naționala a mediului, în corelatie cu principiile dezvoltării durabile;

f) elaborează norme tehnice și proceduri privind controlul respectării dispozițiilor legale în domeniul mediului;

g) controlează modul de respectare a dispozițiilor legale în vigoare de către persoanele fizice și juridice;

h) elaborează norme tehnice privind reglementarea activităților cu impact asupra mediului, în scopul asigurării dezvoltării durabile;

i) reglementează activitățile economice și sociale cu impact asupra mediului;

j) inițiază și finalizează acțiunile necesare pentru reconstructia ecologica;

k) inițiază și finalizează acțiunile necesare pentru conservarea diversitatii biologice și managementul ariilor protejate;

l) inițiază și elaborează legislația specifică protecției mediului și participa, potrivit dispozițiilor legale, la promovarea acesteia;

m) identifica și pregătește propuneri pentru proiecte și programe cu finanțare internationala; asigura implementarea acestora;

n) coordonează, prin direcțiile de specialitate, programe internaționale în domeniul mediului;

o) asigura îndeplinirea condițiilor necesare respectării convențiilor internaționale în domeniul protecției mediului;

p) inițiază și sprijină dezvoltarea activității de cercetare, precum și programele de instruire a personalului din domeniu;

r) elaborează proiecte de acte normative referitoare la taxele pentru emiterea acordurilor sau autorizațiilor de mediu.

4. În domeniul activităților nucleare:

a) elaborează instrucțiuni cu caracter obligatoriu, precum și reglementări de securitate nucleara privind asigurarea calității și funcționarea în condiții de siguranță a obiectivelor și instalațiilor nucleare, protecția împotriva radiatiilor nucleare a personalului expus profesional, a populației, a mediului înconjurător și a bunurilor materiale, protecția fizica, evidenta, păstrarea și transportul materialelor radioactive și al materialelor fisionabile speciale, precum și gestionarea deșeurilor radioactive;

b) eliberează autorizațiile prevăzute de lege pentru unitățile care desfășoară activități în domeniul nuclear și acorda personalului lor permise de exercitare a acestor activități, în condițiile prevăzute de lege și de reglementările în vigoare;

c) avizează, potrivit legii, planurile de intervenție pentru cazurile de accident nuclear și participa la asigurarea intervenției;

d) controlează respectarea dispozițiilor legale și a condițiilor din autorizațiile eliberate unităților ce desfășoară activități în domeniul nuclear;

e) elaborează proceduri pentru urmărirea permanenta a radioactivitatii mediului și asigura supravegherea radioactivitatii mediului pe teritoriul național;

f) inițiază, cu avizul Ministerului Afacerilor Externe, acțiuni de promovare a intereselor specifice ale României în cadrul Agenției pentru Energie Atomica, Agenției pentru Energie Nucleara și al altor organizații internaționale specializate în domeniul reglementărilor și controlului activităților nucleare; cooperează, în condițiile legii, cu instituții similare din alte state;

g) controlează aplicarea prevederilor acordurilor internaționale în vigoare privind controlul garanțiilor, protecția fizica, transportul materialelor fisionabile și radioactive, protecția contra radiatiilor, asigurarea calității și securitatea nucleara a instalațiilor;

h) cooperează cu alte organisme care au, potrivit legii, atribuții în domeniul funcționarii în condiții de siguranță a obiectivelor și instalațiilor nucleare, în corelatie cu cerințele de protecție a mediului și a populației;

i) îndeplinește orice alte atribuții prevăzute de lege în domeniul reglementărilor și al controlului activităților nucleare.

Articolul 4

(1) Atribuțiile privind desfășurarea în siguranța a activităților nucleare se realizează de către Comisia Naționala pentru Controlul Activităților Nucleare, prevăzută în structura organizatorică a Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului.

(2) Numărul de posturi necesar pentru fiecare compartiment din structura organizatorică a Comisiei Naționale pentru Controlul Activităților Nucleare se stabilește prin ordin al ministrului apelor, pădurilor și protecției mediului, la propunerea președintelui acesteia, în cadrul numărului total de posturi aprobate pentru aparatul propriu al ministerului.

(3) Cheltuielile aferente activității Comisiei Naționale pentru Controlul Activităților Nucleare se suporta din bugetul Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului și din surse extrabugetare, conform prevederilor Legii nr. 111/1996 privind desfășurarea în siguranța a activităților nucleare.

(4) Evidenta economică a tuturor cheltuielilor Comisiei Naționale pentru Controlul Activităților Nucleare se realizează de administrația Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului.

Articolul 5

(1) Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului are în structura organizatorică departamente, direcții generale, inspecții de stat, direcții, servicii și birouri.

(2) Structura organizatorică a Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului este prevăzută în anexa nr. 1. În cadrul acesteia, prin ordin al ministrului apelor, pădurilor și protecției mediului, se pot organiza servicii, birouri și oficii cinegetice teritoriale, precum și colective temporare, conform prevederilor art. 9 din Legea nr. 40/1991, republicată, cu modificările ulterioare.

(3) Numărul maxim de posturi este de 173, inclusiv demnitarii.

Personalul necesar pentru fiecare compartiment din structura organizatorică se stabilește prin ordin al ministrului apelor, pădurilor și protecției mediului.

(4) Pe lângă ministrul apelor, pădurilor și protecției mediului funcționează un colegiu al ministerului, ca organ consultativ. Componenta colegiului se stabilește prin ordin al ministrului.

(5) Pe lângă departamentele și pe lângă Comisia Naționala pentru Controlul Activităților Nucleare, prevăzute în structura organizatorică cuprinsă în anexa nr. 1, funcționează consilii consultative, a căror componenta și atribuții se stabilesc prin decizii ale secretarilor de stat și ale președintelui Comisiei Naționale pentru Controlul Activităților Nucleare.

(6) Președintele Comisiei Naționale pentru Controlul Activităților Nucleare este asimilat cu funcția de subsecretar de stat.

(7) Atribuțiile și modul de funcționare ale compartimentelor din aparatul propriu al Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului se stabilesc prin regulamentul de organizare și funcționare a acestuia și se aproba prin ordin al ministrului apelor, pădurilor și protecției mediului.

Atribuțiile și sarcinile secretarilor de stat și ale președintelui Comisiei Naționale pentru Controlul Activităților Nucleare se stabilesc prin ordin al ministrului apelor, pădurilor și protecției mediului.

(8) Secretarul general îndeplinește atribuțiile ce îi sunt delegate de către ministrul apelor, pădurilor și protecției mediului, acționează pentru aducerea la îndeplinire a ordinelor și măsurilor stabilite de acesta, sprijină secretarii de stat în coordonarea compartimentelor din subordinea lor și asigura buna desfășurare a relațiilor dintre direcții și celelalte compartimente ale ministerului.

Secretarul general este numit în funcție de către ministrul apelor, pădurilor și protecției mediului.

Secretarul general este asimilat, ca salarizare, cu funcția de director general.

Articolul 6

(1) Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului are în subordinea sau sub autoritatea sa unitățile prevăzute în anexa nr. 2.

(2) Structura organizatorică a unităților din subordinea ministerului se aproba prin ordin al ministrului apelor, pădurilor și protecției mediului.

(3) Normativele de personal, criteriile de constituire a compartimentelor și statele de funcții pentru instituțiile publice finanțate de la bugetul de stat, precum și atribuțiile acestora se stabilesc prin ordin al ministrului apelor, pădurilor și protecției mediului.

Articolul 7

Ministrul apelor, pădurilor și protecției mediului conduce întreaga activitate a ministerului și îl reprezintă în raporturile cu celelalte ministere, cu alte autorități publice și organizații, precum și cu persoane juridice și fizice din țara și din străinătate.

Articolul 8

În exercitarea atribuțiilor sale, ministrul apelor, pădurilor și protecției mediului emite ordine și instrucțiuni.

Articolul 9

(1) Pe lângă Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului funcționează următoarele organisme consultative:

a) Comisia Centrala pentru Apărare împotriva Inundatiilor, Fenomenelor Meteorologice Periculoase și Accidentelor la Construcțiile Hidrotehnice;

b) Comisia Naționala pentru Siguranța Barajelor și Lucrărilor Hidrotehnice;

c) Comitetul Național Roman pentru Programul Hidrologic Internațional;

d) Comisia Naționala pentru Evaluarea Trofeelor de Vanat;

e) Consiliul Național de Vânătoare.

(2) Membrii organismelor prevăzute la alin. (1) sunt salarizați de unitățile la care sunt angajați, iar secretariatele tehnice permanente ale acestor organisme se asigura în cadrul numărului de posturi aprobat ministerului.

(3) Comisia Naționala pentru Siguranța Barajelor și Lucrărilor Hidrotehnice, Comitetul Național Roman pentru Programul Hidrologic Internațional și Comisia Naționala pentru Evaluarea Trofeelor de Vanat funcționează conform regulamentelor privind componenta, modul de organizare și atribuțiile prevăzute în anexele nr. 3, 4 și 5.

Articolul 10

Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului are în dotare un parc auto propriu de transport de persoane și activități specifice de control la unitățile din subordine, de apărare împotriva inundațiilor, poluarilor accidentale, incendiilor pădurilor, de administrare a fondurilor de vânătoare și de control al activităților nucleare, stabilit potrivit normelor legale în vigoare.

Articolul 11

Anexele nr. 1-5 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

Articolul 12

Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abroga Hotărârea Guvernului nr. 457/1994 privind organizarea și funcționarea Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 226 din 19 august 1994.

PRIM-MINISTRU

VICTOR CIORBEA

Contrasemnează:

---------------

Ministrul apelor, pădurilor

și protecției mediului,

Ioan Oltean

Ministru de stat,

ministrul finanțelor,

Mircea Ciumara

Ministrul muncii

și protecției sociale,

Alexandru Athanasiu

Anexa 1

MINISTERUL APELOR, PĂDURILOR Numărul maxim de posturi: 173 ȘI PROTECȚIEI MEDIULUI (exclusiv demnitarii) ┌──────────┐ │ MINISTRU │ ┌──────────┐ └────┬─────┘ ┌─────────────────┐ │ SECRETAR │ │ │ Direcția │ │ GENERAL ├──┐ │ ┌───┤control financiar│ └──────────┘ │ │ │ │ propriu │ ├──────────────────┼──────────────────┤ └─────────────────┘ ┌──────────┐ │ │ │ ┌─────────────────┐ │CONSILIERI│ │ │ │ │ Serviciul │ │ ├──┘ │ └───┤ contencios │ └──────────┘ │ └─────────────────┘ ┌───────────────────────┬────────────────────────┴┬──────────────────────┬───────────────┬────────────┐ ┌─────────┴─────────┐ ┌───────────┴────────────┐ ┌──────────┴──────────┐ ┌────────┴────────┐ │ │ │ │ │ │ │ │ │COMISIA NAȚIONALĂ│ │ │ │ DEPARTAMENTUL │ │ DEPARTAMENTUL │ │ DEPARTAMENTUL │ │ PENTRU CONTROLUL│ │ │ │ APELOR │ │ PĂDURILOR │ │ PROTECȚIEI MEDIULUI │ │ ACTIVITĂȚILOR │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ NUCLEARE │ │ │ │ ─ ─ ─ ─ ─ ─ ─ ─ ─ │ │ ─ ─ ─ ─ ─ ─ ─ ─ ─ ─ ─ ─│ │ ─ ─ ─ ─ ─ ─ ─ ─ ─ ─ │ │ ─ ─ ─ ─ ─ ─ ─ ─ │ │ │ │ Secretar de stat │ │ Secretar de stat │ │ Secretar de stat │ │ Președinte │ │ │ └─────────┬─────────┘ └───────────┬────────────┘ └──────────┬──────────┘ └────────┬────────┘ │ │ ┌──────────┘ ┌────────────┘ ┌───────────┘ ┌──────────┘ │ │ │ ┌──────────────────┐│ ┌───────────────────────┐│ ┌────────────────────┐│ ┌─────────────────┐┌─────┴────┐┌──────┴───────┐ │┌┤ Direcția de ││┌┤ Direcția strategii și ││ │Direcția strategii, ││ │Direcția generală││ Direcția ││ Direcția │ │││ gospodărire a ││││ reglementări silvice ││┌┤legislație, economia││ │centrale nuclearo││ generală ││ integrare │ │││ apelor │││└───────────────────────┘│││ mediului și ││┌┤ electrice și ││ de ││ europeană, │ ││└──────────────────┘││┌───────────────────────┐│││dezvoltare durabilă ││││ ciclu de ││dezvoltare││ programe și │ ││┌──────────────────┐│││Direcția fond forestier│││└────────────────────┘└┤│ combustibil ││și resurse││ relații │ │││ Direcția de ││├┤ și reconstructie │││┌────────────────────┐ │└─────────────────┘│ ││internaționale│ │││apărare împotriva ││││ ecologică ││││Direcția conservarea│ │┌─────────────────┐└──────────┘└──────────────┘ └┤┤ inundațiilor, │││└───────────────────────┘│││ diversității │ └┤ Registrul │ ││sinteze, cadastru,│└┤┌───────────────────────┐└┤┤ biologice și │ │ nuclear român*) │ ││informare publică │ ├┤ Inspecția de stat a │ ││managementul ariilor│ └─────────────────┘ │└──────────────────┘ ││ pădurilor*) │ ││ protejate │ │┌──────────────────┐ │└───────────────────────┘ │└────────────────────┘ └┤Inspecția de stat │ │┌───────────────────────┐ │┌────────────────────┐ │ a apelor*) │ └┤ Direcția de vânătoare │ ├┤Direcția monitoring │ └──────────────────┘ │ și salmonicultură**) │ │└────────────────────┘ └───────────────────────┘ │┌────────────────────┐ └┤ Corpul de control │ │ ecologic*) │ └────────────────────┘ ------------ *) Inspecțiile de stat, Corpul de control ecologic și Registrul nuclear român sunt organizate la nivel de direcție generală. **) În cadrul direcției funcționează 10 oficii cinegetice teritoriale, fără personalitate juridică. Structura organizatorică a acestora se aproba prin ordin al ministrului apelor, pădurilor și protecției mediului.

Anexa 2

UNITĂȚILE

din subordinea sau de sub autoritatea Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului

I. Instituții publice finanțate de la bugetul de stat, cu personalitate juridică

1. 42 de agenții de protecție a mediului, județene și a municipiului București - servicii publice descentralizate.

2. Agenția Naționala pentru Supravegherea Radioactivitatii Mediului.

3. Administrația Rezervatiei Biosferei "Delta Dunării".

II. Unități de cercetare științifică, proiectare, documentare și informare

(Cu personalitate juridică și finanțate din venituri extrabugetare)

1. Institutul de Cercetări și Ingineria Mediului București

2. Institutul Roman de Cercetări Marine Constanta

3. Institutul de Cercetări și Proiectari "Delta Dunării" Tulcea

4. Oficiul de Informare-Documentare.

III. Regii autonome

1. Regia Autonomă a Apelor "Apele Române"

2. Regia Naționala a Pădurilor

NOTĂ:

Agențiile de protecție a mediului județene și Administrația Rezervatiei Biosferei "Delta Dunării" utilizează un număr de personal de 2.565 de posturi.

Anexa 3

REGULAMENT DE ORGANIZARE ȘI FUNCȚIONARE

a Comisiei Naționale pentru Siguranța Barajelor și Lucrărilor Hidrotehnice

Capitolul 1 — Prevederi generale ↑ Cuprins

Articolul 1

Deținătorii cu orice titlu de baraje, cu lacurile de acumulare aferente, și ai altor construcții hidrotehnice, denumiți în continuare deținători de lucrări, au obligația sa monteze aparatura de măsura și control necesară urmăririi comportării în timp a lucrărilor, să-și organizeze sistemul și activitatea de urmărire și sa realizeze expertizarea lucrărilor la termenele stabilite.

Articolul 2

Deținătorii de lucrări ale căror avarieri sau distrugeri pot pune în pericol vieți omenești și bunuri sau pot aduce prejudicii mediului sunt obligați sa instaleze sisteme de avertizare-alarmare în caz de pericol și sa organizeze activitatea de supraveghere.

Articolul 3

Se supun prevederilor prezentului regulament deținătorii de baraje, cu lacurile de acumulare aferente, și ai altor construcții hidrotehnice, denumite în continuare lucrări hidrotehnice. Aceste lucrări hidrotehnice pot fi definitive și provizorii, indiferent de categoria de importanța și de tipul acestora, și includ și lucrările de modernizare, modificare, transformare, consolidare, de reparații și de imbunatatire a terenului de fundare a acestora.

Capitolul 2 — Componenta, modul de organizare și atribuțiile Comisiei Naționale pentru Siguranța Barajelor și Lucrărilor Hidrotehnice ↑ Cuprins

Articolul 4

Pentru coordonarea, îndrumarea și urmărirea activității de supraveghere a lucrărilor hidrotehnice, în vederea exploatării în siguranța a acestora, pe lângă Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului funcționează, ca organism cu caracter consultativ, Comisia Naționala pentru Siguranța Barajelor și Lucrărilor Hidrotehnice, constituită din reprezentanți ai ministerelor, regiilor autonome și instituțiilor publice interesate.

Articolul 5

Comisia Naționala pentru Siguranța Barajelor și Lucrărilor Hidrotehnice, denumita în continuare comisia naționala, se compune din președinte, doi vicepreședinți, secretar și are un număr de până la 30 de membri. Prin membrii comisiei naționale se înțelege președintele, vicepreședinții, secretarul și membrii propuși de factorii interesați.

Președintele comisiei naționale este ministrul apelor, pădurilor și protecției mediului, unul dintre vicepreședinți este secretarul de stat din Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, care coordonează activitatea de gospodărire a apelor, iar cel de-al doilea vicepreședinte este reprezentantul Comitetului Național Roman al Marilor Baraje.

Membrii comisiei naționale sunt reprezentanți cu drept de decizie, numiți de ministerele, regiile autonome și instituțiile publice interesate, specialiști din institutele de învățământ superior, de cercetare și proiectare pentru construcții hidrotehnice, precum și specialiști din unitățile de exploatare a construcțiilor hidrotehnice, desemnați de conducerile unităților respective. Lista unităților care sunt reprezentate în comisia naționala se propune de către Direcția de apărare împotriva inundațiilor, sinteze, cadastru, informare publică din cadrul Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului și se aproba de ministrul apelor, pădurilor și protecției mediului.

Articolul 6

Componenta nominală a comisiei naționale se aproba prin ordin al ministrului apelor, pădurilor și protecției mediului, pe baza propunerilor formulate de autoritățile menționate la art. 5.

Articolul 7

Comisia naționala se întrunește într-o ședința ordinară anuală de analiza, precum și în ședințe extraordinare, convocate, ori de câte ori este necesar, de către președinte sau de către biroul operativ al comisiei naționale, când președintele lipsește. Hotărârile comisiei naționale se iau în prezenta a cel puțin două treimi din numărul total al membrilor săi și se aproba cu majoritatea simpla a celor prezenți.

Deciziile operative între ședințele comisiei naționale se adoptă de către biroul operativ al acesteia, care este propus de către Direcția de apărare împotriva inundațiilor, sinteze, cadastru, informare publică din cadrul Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, și se aproba prin ordin al ministrului apelor, pădurilor și protecției mediului.

Articolul 8

La ședințele comisiei naționale pot fi invitați și reprezentanți ai Comisiei Guvernamentale de Apărare împotriva Dezastrelor, ai Comisiei Centrale pentru Apărarea împotriva Inundatiilor, Fenomenelor Meteorologice Periculoase și Accidentelor la Construcții Hidrotehnice, ai comisiilor centrale pentru alte tipuri de dezastre, ai Ministerului Apărării Naționale, ai Inspecției de stat în construcții, lucrări publice, urbanism și amenajarea teritoriului, ai conducerilor unităților de exploatare, interesați în analizarea funcționarii în siguranța a lucrărilor pe care le au în administrare, precum și alți invitați, cu avizul biroului operativ al comisiei naționale.

Articolul 9

În îndeplinirea obiectivelor prevăzute la art. 4, comisia naționala exercita următoarele atribuții:

a) stabilește, împreună cu deținătorii de lucrări, modul de organizare a activității de urmărire a comportării în timp și de exploatare în siguranța a lucrărilor hidrotehnice pe care aceștia le dețin sau le au în administrare, precum și perioadele în care se efectuează expertizele tehnice privind starea de siguranță în exploatare; în acest sens, avizează regulamentele de organizare și funcționare și componenta nominală a comisiilor proprii, organizate la nivel central de către principalii deținători de lucrări;

b) întocmește și actualizează lista lucrărilor hidrotehnice de mare importanța, care prezintă elemente de risc crescut, ținând seama de efectele negative asupra oamenilor și obiectivelor social-economice, în caz de avarii, stabilește și aproba liste de competența privind avizarea documentațiilor de expertiza tehnica privind starea de siguranță în exploatare pentru toate tipurile de lucrări hidrotehnice;

c) analizează și avizează rapoartele anuale de activitate ale comisiilor deținătorilor de lucrări, constituite conform prevederilor art. 14, alte informări și propuneri prezentate de aceste comisii, precum și de ministerele, regiile autonome sau unitățile interesate;

d) analizează, corelează și aproba programele anuale propuse de deținătorii de lucrări, pentru efectuarea expertizelor tehnice la lucrările proprii, efectuează analize asupra măsurilor și lucrărilor de punere în siguranța, propuse de aceștia, și urmărește modul de realizare a lor;

e) colaborează cu Inspecția de stat în construcții, lucrări publice, urbanism și amenajarea teritoriului din cadrul Ministerului Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului, precum și cu alte organisme abilitate de lege, pentru controlul calității lucrărilor și construcțiilor hidrotehnice;

f) dispune expertizarea lucrărilor hidrotehnice, evidentiate, cu risc crescut de avariere, și stabilește, împreună cu Inspecția de stat în construcții, lucrări publice, urbanism și amenajarea teritoriului, măsurile operative imediate și de perspectiva pentru evitarea accidentelor;

g) avizează documentațiile de expertiza tehnica a stării de siguranță în exploatare a lucrărilor hidrotehnice din lista de competența a comisiei naționale, precum și cele pentru alte lucrări la care s-a dispus expertiza;

h) analizează și avizează metodologia de expertiza tehnica a stării de siguranță în exploatare a lucrărilor hidrotehnice;

j) analizează și aproba normele tehnice și reglementările interne propuse de ministerele, regiile autonome și instituțiile de specialitate, care activează în domeniul construcțiilor hidrotehnice, cu privire la activitatea de urmărire a comportării în timp și de funcționare în siguranța a lucrărilor și construcțiilor hidrotehnice, precum și normele de instalare, urmărire și stabilire a pragurilor critice la aparatura de măsura și control, aferente acestor lucrări;

j) participa la schimburi de experienta și manifestări științifice organizate la deținătorii de lucrări hidrotehnice din țara și din străinătate și stabilește legături de colaborare cu organisme similare din alte tari.

Articolul 10

Pentru activitatea curenta, reprezentând participarea la ședințele anuale de analiza și la ședințele extraordinare, membrii comisiei naționale sunt salarizați de unitățile la care sunt angajați.

Capitolul 3 — Atribuțiile și dotarea secretariatului tehnic permanent al comisiei naționale ↑ Cuprins

Articolul 11

Secretariatul tehnic permanent al comisiei naționale are următoarele atribuții:

a) asigura legătură cu membrii comisiei naționale și cu ceilalți factori interesați, pentru definitivarea materialelor propuse a fi analizate pe ordinea de zi, îi mobilizeaza pe membri la ședințe și la alte acțiuni;

b) întocmește procese-verbale în cadrul ședințelor ordinare și extraordinare ale comisiei naționale, în care se consemnează ordinea de zi, discutiile purtate, concluziile și măsurile stabilite;

c) solicita rapoarte deținătorilor de lucrări, analizează și sintetizeaza informarile și alte materiale primite pe adresa comisiei naționale, le prezintă biroului operativ al acesteia și îi informează pe membrii comisiei naționale asupra acțiunilor întreprinse între ședințe;

d) organizează și participa, împreună cu alți factori interesați, la acțiuni de verificare a activității de urmărire a comportării în timp și de exploatare în condiții de siguranță a lucrărilor hidrotehnice ale diversilor deținători de lucrări;

e) asigura secretariatele ședințelor de avizare a documentațiilor privind expertizele tehnice ale lucrărilor hidrotehnice din competența de avizare a comisiei naționale, întocmește avizele, păstrează documentațiile și asigura gestionarea cheltuielilor pentru emiterea avizelor de expertiza, conform prevederilor legale.

Articolul 12

Secretariatul tehnic permanent al comisiei naționale este asigurat de personalul Direcției de apărare împotriva inundațiilor, sinteze, cadastru, informare publică, din Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, în cadrul numărului de posturi aprobat ministerului, iar secretariatul comisiei naționale și al biroului operativ al acesteia este șeful serviciului de specialitate din cadrul acestei direcții.

Pentru activitățile extraprofesionale desfășurate de secretariatul tehnic permanent, personalul respectiv va fi remunerat, conform prevederilor legale, ca și membrii comisiei naționale.

Articolul 13

Pentru buna desfășurare a activităților comisiei naționale, secretariatul tehnic permanent al acesteia va fi dotat cu: un telefon-fax cu acces internațional, complet - calculator P.C. (calculator, imprimanta, scaner și retroproiector), un xerox format mic, camera de luat vederi portabila, videorecorder player, aparat de fotografiat color, împreună cu materialele consumabile și de birou aferente.

Secretariatul tehnic permanent al comisiei naționale poate avea și alte dotări, care pot fi constituite din fonduri bugetare sau extrabugetare, inclusiv prin donații sau sponsorizări, efectuate, conform prevederilor legale, de către persoane juridice sau fizice din țara sau din străinătate. Secretariatul tehnic permanent răspunde de buna administrare a dotărilor.

Capitolul 4 — Urmărirea comportării în timp și expertizarea tehnica privind siguranța în exploatare a construcțiilor hidrotehnice ↑ Cuprins

Articolul 14

Ministerele, regiile autonome și instituțiile publice centrale, care au în subordine sau coordonează activitatea unor deținători de lucrări hidrotehnice, vor organiza, la nivel central, comisii proprii de urmărire a comportării în timp și de exploatare în condiții de siguranță a lucrărilor pe care le dețin sau le administrează, denumite în continuare comisii de specialitate.

Articolul 15

Regulamentele de organizare și funcționare și componenta nominală a comisiilor de specialitate ale deținătorilor de lucrări se aproba prin ordin sau decizie a conducerii unității respective, în baza avizului comisiei naționale.

Articolul 16

Membrii comisiei naționale pot face parte din comisiile de specialitate ale deținătorilor de lucrări, având îndatoririle și drepturile aferente, conform prevederilor legale.

Articolul 17

Metodologia de expertiza tehnica a stării de siguranță în exploatare a lucrărilor hidrotehnice este avizată de comisia naționala și aprobată prin ordin comun al ministrului apelor, pădurilor și protecției mediului și al ministrului lucrărilor publice și amenajării teritoriului. Ordinul se publică în Monitorul Oficial al României.

Articolul 18

Expertizarea stării tehnice de siguranță în exploatare a lucrărilor hidrotehnice se realizează, în baza metodologiei prevăzute la art. 17, de către comisii de expertiza compuse din specialiști în domeniu, președintele comisiei fiind expert tehnic atestat tehnico-profesional conform prevederilor legale.

Articolul 19

Documentațiile privind expertizarea stării de siguranță în exploatare a lucrărilor hidrotehnice se avizează de către comisiile speciale, abilitate de comisia naționala, conform competentelor de avizare stabilite prin metodologia prevăzută la art. 17. Procedura de abilitare a comisiilor de avizare și competentele de emitere a avizelor se stabilesc prin ordin al ministrului apelor, pădurilor și protecției mediului.

Articolul 20

Activitatea de avizare a documentațiilor de expertiza tehnica pe care o desfășoară comisiile de expertiza și comisia naționala sunt activități extraprofesionale și se remunereaza corespunzător prevederilor legale.

Articolul 21

Cheltuielile pentru efectuarea documentațiilor de expertizare tehnica la baraje și la alte lucrări hidrotehnice și pentru emiterea avizelor aferente se asigura din venituri extrabugetare, care se achită de către deținătorii lucrărilor respective, precum și din venituri bugetare și extrabugetare, realizate conform prevederilor legale.

Articolul 22

Tarifele pentru efectuarea expertizelor și avizelor aferente, precum și remunerarea membrilor comisiilor de expertiza se stabilesc, anual, la propunerea comisiei naționale, prin ordin al ministrului apelor, pădurilor și protecției mediului, vizat de Ministerul Finanțelor.

Capitolul 5 — Dispoziții finale ↑ Cuprins

Articolul 23

În termen de un an de la data aprobării prezentului regulament, comisia naționala va elabora reglementările de aplicare a prevederilor acestuia, care se vor aproba prin ordine ale ministrului apelor, pădurilor și protecției mediului. Aceste ordine se vor publică în Monitorul Oficial al României.

Anexa 4

REGULAMENT DE ORGANIZARE ȘI FUNCȚIONARE

a Comitetului Național Roman pentru Programul Hidrologic Internațional

Capitolul 1 — Prevederi generale ↑ Cuprins

Articolul 1

Comitetul Național Roman pentru Programul Hidrologic Internațional are ca scop principal conjugarea eforturilor specialiștilor din România, care activează în domeniul hidrologiei și resurselor de apa, în vederea participării la acțiunile internaționale legate de aplicarea Programului hidrologic internațional, în scopul unei dezvoltări durabile într-un mediu evolutiv.

Capitolul 2 — Componenta, modul de organizare, atribuțiile și dotarea Comitetului Național Roman pentru Programul Hidrologic Internațional ↑ Cuprins

Articolul 2

Comitetul Național Roman pentru Programul Hidrologic Internațional, denumit în continuare comitetul, își desfășoară activitatea ca organism consultativ pe lângă Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, care îi asigura condițiile de funcționare și secretariatul tehnic permanent.

Comitetul se compune din președinte, doi vicepreședinți, secretar și membri. Președintele comitetului este secretarul de stat care răspunde de activitatea Departamentului apelor; vicepreședinții și secretarul sunt propuși de președinte dintre specialiști și personalități recunoscute în domeniu, iar membrii sunt desemnați, la cererea președintelui, de către instituțiile care au specialiști în domeniul hidrologiei, resurselor de apa și protecției calității apelor, precum și cadre didactice din învățământul superior de profil.

Secretariatul tehnic permanent al comitetului este asigurat de către Direcția de apărare împotriva inundațiilor, sinteze, cadastru, informare publică, din Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, în cadrul numărului de posturi aprobat ministerului.

Deciziile operative dintre doua consfatuiri ale comitetului se adoptă de președinte, vicepreședinți și secretar, care constituie biroul operativ al comitetului.

Articolul 3

Componenta nominală a comitetului se aproba prin ordin al ministrului apelor, pădurilor și protecției mediului.

Componenta aprobată se comunică, anual și la cerere, secretarului general al UNESCO, pentru includerea acesteia în Lista comitetelor naționale pentru Programul hidrologic internațional și a punctelor focale din țările membre ale UNESCO, care se publică periodic de acest for.

Numărul membrilor comitetului este de până la 35 de persoane.

Articolul 4

La inițiativa președintelui comitetului sau în cazul când un număr de cel puțin 10 membri solicita aceasta, se organizează, anual sau ori de câte ori este necesar, consfatuiri cu membrii comitetului. Consfatuirea poate avea loc în prezenta a două treimi din numărul membrilor. Hotărârile se adoptă prin vot deschis, cu majoritatea simpla a celor prezenți la consfatuire. La conferințele comitetului pot fi invitați și alți specialiști și personalități recunoscute în domeniu, aprobați de biroul operativ al comitetului.

Hotărârile comitetului și deciziile biroului operativ cuprind propuneri care se înaintează spre aprobare ministrului apelor, pădurilor și protecției mediului.

Articolul 5

Biroul operativ constituie comisii pentru organizarea concursului pentru candidații la burse, în vederea participării la cursuri postuniversitare și stagii de perfecționare în țara și în străinătate pe linia Programului hidrologic internațional.

Articolul 6

Corespondenta interna și internationala a comitetului se primește pe adresa ministerului.

Articolul 7

Membrii comitetului sunt salarizați de unitățile unde sunt angajați. Cheltuielile de deplasare în țara și în străinătate vor fi suportate de Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, precum și de sponsori, persoane fizice și persoane juridice, în condițiile legii.

Articolul 8

Comitetul informează anual Comisia Naționala a României pentru UNESCO asupra activităților desfășurate și asupra modificărilor survenite în componenta sa.

Articolul 9

Comitetul asigura corelarea programelor naționale din domeniul hidrologiei și gospodăririi resurselor de apa cu recomandările Consiliului Interguvernamental de Coordonare a Activității în cadrul Programului hidrologic internațional, coordonat de UNESCO.

Articolul 10

Comitetul colaborează cu Comisia Naționala a României pentru UNESCO pentru asigurarea corelării programului cu alte activități cultural-științifice, conform prerogativelor acestei comisii.

Articolul 11

Comitetul participa cu experți la tratarea și elaborarea temelor și proiectelor cu caracter internațional, care fac obiectul colaborării regionale și globale; propune experți și raportori pentru grupele de lucru, comisiile și conferințele organizate în cadrul Programului hidrologic internațional.

Articolul 12

Comitetul participa cu delegați la acțiunile și manifestările științifice internaționale legate de Programul hidrologic internațional.

Articolul 13

Comitetul coordonează și corelează pe plan național programul propriu cu programele elaborate de Organizația Meteorologica Internationala, Organizația pentru Alimentație și Agricultura F.A.O. și de alte organizații și organisme naționale și internaționale de specialitate.

Articolul 14

Comitetul propune includerea activităților pentru realizarea Programului hidrologic internațional în programul de relații internaționale al Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului și al unităților de specialitate și urmărește derularea acestor activități.

Articolul 15

Pentru desfășurarea activităților Comitetului Național Roman pentru Programul Hidrologic Internațional, secretariatul tehnic permanent al acestuia va fi dotat cu: un telefon-fax cu acces internațional, calculator P.C. cu imprimanta și un xerox format mic, împreună cu materialele consumabile și de birou aferente.

Anexa 5

REGULAMENT

privind organizarea și funcționarea Comisiei Naționale pentru Evaluarea Trofeelor de Vanat

Articolul 1

(1) Comisia Naționala pentru Evaluarea Trofeelor de Vanat își desfășoară activitatea pe baza prevederilor legale și ale prezentului regulament, pe lângă Departamentul pădurilor din Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului.

(2) Departamentul pădurilor asigura condițiile de funcționare și secretariatul tehnic permanent.

Articolul 2

Componenta Comisiei Naționale pentru Evaluarea Trofeelor de Vanat se stabilește prin ordin al ministrului apelor, pădurilor și protecției mediului, la propunerea Departamentului pădurilor, denumita în continuare comisie.

Articolul 3

Comisia are următoarele atribuții:

a) verifica modul în care s-a efectuat, de către comisiile județene, evaluarea trofeelor de vanat recoltate în România, de către vânătorii români și străini;

b) reevaluarea și omologarea trofeelor de vanat care vor participa la expoziții naționale și internaționale;

c) soluționarea contestațiilor formulate de vânătorii români și străini împotriva trofeelor de vanat, efectuată de comisia judeteana.

Articolul 4

(1) În îndeplinirea atribuțiilor prevăzute la art. 3, comisia adopta hotărâri în prezenta a cel puțin două treimi din numărul membrilor săi.

(2) Hotărârile comisiei sunt valabile, definitive și executorii, dacă sunt adoptate prin votul a jumătate plus unu din numărul membrilor prezenți.

Articolul 5

(1) Cheltuielile generate de activitatea comisiei se suporta integral din veniturile extrabugetare realizate de către aceasta.

(2) În scopul realizării veniturilor menționate la alin. (1), se vor aproba anual, prin ordin al ministrului apelor, pădurilor și protecției mediului, tarife pentru expertiza trofeelor cinegetice și pentru soluționarea contestațiilor.

(3) Calitatea de membru al comisiei da dreptul numai la decontarea cheltuielilor de transport, diurna și cazare, în limita veniturilor realizate.

Articolul 6

Comisia Naționala pentru Evaluarea Trofeelor de Vanat colaborează cu organismele de profil din țara și din străinătate, în limita atribuțiilor sale.

--------------

Sursă: legislatie.just.ro (Monitorul Oficial). Textul afișat este forma consolidată curentă.