Caută.ro
RO | EN

REGULAMENT din 11 octombrie 2011

REGULAMENT Ministerul Administra?iei ?i Internelor
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 745 din 24 octombrie 2011
Intrat în vigoare
24.10.2011
Forma consolidată din
23.11.2025
Cuprins

Notă Aprobat prin ORDINUL nr. 224 din 11 octombrie 2011 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 745 din 24 octombrie 2011.

Capitolul I — Dispoziții generale ↑ Cuprins

Articolul 1

(1) Măsurile de protecție civilă se aplică în toate unitățile Ministerului Administrației și Internelor, denumit în continuare M.A.I., în scopul:

a) stabilirii unei concepții unitare privind activitatea de planificare, organizare, coordonare, conducere și realizare a măsurilor pentru limitarea și înlăturarea efectelor produse de situațiile de urgență și atacurile din aer pe timpul conflictelor armate;

b) protejării personalului propriu și a bunurilor din dotare;

c) menținerii capacității operaționale și operative pentru îndeplinirea misiunilor specifice stabilite în competență și intervenția în situații de protecție civilă în sprijinul populației până la restabilirea stării de normalitate.

(2) Măsurile de protecție civilă sunt de prevenire, de protecție și de intervenție.

(3) Măsurile de prevenire se execută în perioada premergătoare producerii situației de protecție civilă și se referă la:

a) identificarea tipurilor de riscuri generatoare de situații de urgență care pot afecta unitatea și elaborarea planurilor de protecție și intervenție;

b) înștiințarea personalului cu funcții de conducere despre iminența producerii sau producerea situațiilor de protecție civilă;

c) alertarea personalului despre iminența producerii sau producerea situațiilor de protecție civilă;

d) organizarea și asigurarea stării de operativitate și a capacității de intervenție optime a personalului, tehnicii și a mijloacelor stabilite pentru a participa, în situații de protecție civilă, la misiuni în sprijinul populației la nivel național sau internațional;

e) pregătirea personalului în domeniul protecției civile.

(4) Măsurile de protecție se realizează pe timpul atacului aerian, în caz de conflict armat sau al producerii situației de urgență și constau în:

a) protecția personalului propriu, a tehnicii, a bunurilor materiale și a valorilor din dotare sau pe care le gestionează în situații de protecție civilă;

b) organizarea activităților de evacuare în situații de protecție civilă, conform planurilor întocmite.

(5) Măsurile de intervenție se realizează după producerea situației de urgență, a atacului aerian sau a acțiunilor militare în caz de conflict armat ori pentru reducerea pierderilor de vieți omenești, limitarea și înlăturarea efectelor acestora în locurile de dispunere și în cele de competență, executate independent sau în cooperare cu alte elemente specializate.

Articolul 2

În situația în care mai multe unități au sediul în aceeași clădire sau în același grup de clădiri, organizarea și planificarea măsurilor de protecție civilă se realizează unitar, sub conducerea comandantului/șefului cu funcția cea mai mare sau, la funcții egale, a comandantului/șefului stabilit prin decizie a nivelului ierarhic superior.

Articolul 3

(1) Termenii și expresiile referitoare la situația și măsurile de protecție civilă au înțelesurile prevăzute la art. 9 alin. (1) din Legea nr. 481/2004 privind protecția civilă, republicată, cu modificările ulterioare.

(2) Termenii și expresiile referitoare la situațiile de urgență, factorii și tipurile de riscuri, stare de alertă și evacuare au înțelesurile prevăzute la art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 15/2005.

Capitolul II — Organizarea activității de protecție civilă în unitățile M.A.I. ↑ Cuprins

Articolul 4

(1) Organizarea activității de protecție civilă la nivelul unităților M.A.I. constă în:

a) constituirea organismelor pentru managementul situațiilor de urgență;

b) desemnarea personalului care îndeplinește atribuțiile în domeniul protecției civile, cu excepția celui din Departamentul pentru Situații de Urgență, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, respectiv structurile subordonate acestuia;

(la 23-11-2025, Litera b) , Alineatul (1) , Articolul 4 , Capitolul II a fost modificată de Punctul 2. , Articolul I din ORDINUL nr. 167 din 17 octombrie 2025, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 981 din 24 octombrie 2025 )

c) stabilirea capacităților pentru intervenție la sediul propriu și în sprijinul populației pe baza riscurilor specifice care pot afecta zona de competență;

d) elaborarea planurilor de protecție și intervenție în situații de urgență pe baza riscurilor specifice care pot afecta sediul;

e) planificarea și organizarea activităților de pregătire a personalului în domeniul protecției civile;

f) planificarea evacuării în situații de urgență;

(la 23-11-2025, Litera f) , Alineatul (1) , Articolul 4 , Capitolul II a fost modificată de Punctul 2. , Articolul I din ORDINUL nr. 167 din 17 octombrie 2025, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 981 din 24 octombrie 2025 )

g) planificarea resurselor materiale și financiare necesare funcționării organismelor de management al situațiilor de urgență și capacităților de intervenție stabilite în documentele de conducere;

h) organizarea activităților necesare achiziției, aprovizionării, transportului, depozitării, conservării și împrospătării materialelor necesare pregătirii și realizării măsurilor de protecție civilă;

i) organizarea cooperării și colaborării în situații de urgență.

(2) Organizarea activităților prevăzute la alin. (1) lit. h) se realizează de către Direcția generală logistică și structurile de logistică din cadrul unităților M.A.I., potrivit competențelor.

(3) În situații de conflict armat, la nivelul unităților M.A.I. se pun în aplicare documentele de conducere elaborate potrivit ordinelor și dispozițiilor specifice.

Articolul 5

(1) Ministrul administrației și internelor conduce și răspunde de organizarea și realizarea activității de protecție civilă în toate unitățile M.A.I.

(2) La nivelul M.A.I., managementul situațiilor de urgență se asigură de către comitetul ministerial și centrul operativ cu activitate permanentă, constituite în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2004, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 15/2005.

(3) Comitetul ministerial pentru situații de urgență și centrul operativ cu activitate permanentă asigură gestionarea situațiilor de urgență specifice tipurilor de riscuri stabilite prin actele normative în vigoare și îndeplinirea funcțiilor de sprijin repartizate.

Articolul 6

(1) Pe timp de pace, Direcția generală pentru protecție civilă reprezintă structura ce coordonează modul de planificare, organizare și realizare a activității de protecție civilă în unitățile MAI.

(la 23-11-2025, Alineatul (1) , Articolul 6 , Capitolul II a fost modificat de Punctul 3. , Articolul I din ORDINUL nr. 167 din 17 octombrie 2025, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 981 din 24 octombrie 2025 )

(2) Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și structurile subordonate asigură sprijin de specialitate în domeniul protecției civile unităților M.A.I., stabilind anual persoane de contact, până la 15 ianuarie a anului în curs.

(3) În situații de conflict armat, la declararea mobilizării și la instituirea stării de asediu, activitatea de protecție civilă este condusă și coordonată de structura constituită conform regulamentelor interne specifice.

Articolul 7

Comandanții/Șefii unităților M.A.I. răspund de planificarea, organizarea și realizarea activității de protecție civilă.

Articolul 8

(1) În unitățile M.A.I. care au în subordine structuri teritoriale se înființează un post al cărui titular îndeplinește atribuțiile în domeniul protecției civile.

(2) În fiecare unitate, în afara celor stabilite la alin. (1), se desemnează, prin ordin de zi/dispoziție zilnică, persoana care îndeplinește atribuțiile în domeniul protecției civile. Atribuțiile se includ în fișa postului persoanei desemnate.

Articolul 9

(1) Pe timpul situațiilor de urgență se constituie grupa operativă ca structură de suport decizional compusă din specialiști din cadrul unității.

(2) Compunerea și atribuțiile grupei operative se stabilesc în documentele de conducere a acțiunilor în situații de urgență, elaborate la nivelul unității.

(3) În unitățile de ordine și siguranță publică cu efective reduse conducerea și coordonarea acțiunilor se realizează de către comandanții/șefii acestora, iar documentele de conducere se elaborează de către eșalonul ierarhic superior.

Articolul 10

(1) Reprezentanții unităților M.A.I. desemnați în cadrul componentelor Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență, organizate la nivelul administrației publice centrale și locale, se stabilesc de comandanții/șefii acestora.

(2) Nominalizarea reprezentanților M.A.I. în cadrul componentelor Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență, organizate la nivelul administrației publice centrale și locale, se consemnează în ordinul de zi/dispoziția zilnică elaborată la nivelul unității din care aceștia fac parte.

Capitolul III — Atribuții pentru aplicarea măsurilor de protecție civilă ↑ Cuprins

Articolul 11

(1) Ministrul administrației și internelor îndeplinește următoarele atribuții:

a) asigură gestionarea tipurilor de riscuri specifice și îndeplinirea funcțiilor de sprijin stabilite în competență, potrivit legii;

b) aprobă participarea reprezentanților M.A.I. la activitățile componentelor Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență organizate la nivelul administrației publice centrale;

c) aprobă planurile elaborate la nivelul inspectoratelor generale pentru asigurarea resurselor umane, materiale și financiare necesare gestionării situațiilor de urgență și urmărește îndeplinirea prevederilor acestora;

d) verifică, prin structurile abilitate, punerea în practică a prevederilor legale referitoare la organizarea și pregătirea activității de protecție civilă;

e) conduce și coordonează, prin Direcția generală pentru protecție civilă și Direcția generală management operațional, conform competențelor fiecărei direcții, participarea structurilor M.A.I. la acțiunile de limitare și înlăturare a efectelor situațiilor de protecție civilă;

(la 23-11-2025, Litera e) , Alineatul (1) , Articolul 11 , Capitolul III a fost modificată de Punctul 4. , Articolul I din ORDINUL nr. 167 din 17 octombrie 2025, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 981 din 24 octombrie 2025 )

f) analizează situațiile de protecție civilă create, ia măsuri pentru aplicarea hotărârilor Guvernului și ale Consiliului Suprem de Apărare a Țării, emite ordine și dispoziții către unitățile centrale și teritoriale privind modul de acțiune a acestora;

g) hotărăște, în baza propunerilor prezentate de către Direcția generală pentru protecție civilă, Direcția generală management operațional și inspectoratele generale, constituirea de capacități operaționale de intervenție, modul de folosire a acestora și de asigurare a sprijinului în raport cu evoluția situației operative;

(la 23-11-2025, Litera g) , Alineatul (1) , Articolul 11 , Capitolul III a fost modificată de Punctul 4. , Articolul I din ORDINUL nr. 167 din 17 octombrie 2025, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 981 din 24 octombrie 2025 )

h) verifică, prin reprezentanți ai Direcției generale pentru protecție civilă, măsurile luate de comandanți/șefi pentru executarea misiunilor ce le revin și stadiul îndeplinirii acestora;

(la 23-11-2025, Litera h) , Alineatul (1) , Articolul 11 , Capitolul III a fost modificată de Punctul 4. , Articolul I din ORDINUL nr. 167 din 17 octombrie 2025, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 981 din 24 octombrie 2025 )

i) elaborează, prin structurile abilitate, completări și modificări ale Strategiei naționale de protecție civilă pe care le prezintă Guvernului spre aprobare.

(2) În exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (1), ministrul administrației și internelor dispune orice alte măsuri prevăzute de lege în vederea asigurării capacității de răspuns credibile, eficiente și adecvate, a unităților M.A.I., la riscurile existente și probabile la adresa securității individuale și colective a personalului.

Articolul 12

Direcția generală pentru protecție civilă îndeplinește următoarele atribuții în cadrul procesului de planificare, organizare și realizare a activităților de protecție civilă în unitățile M.A.I.:

a) coordonează, la nivelul M.A.I., îndeplinirea obligațiilor ce revin structurilor și unităților acestuia în domeniul protecției civile, în scopul prevenirii și reducerii riscurilor specifice, protejării personalului, bunurilor și mediului împotriva efectelor situațiilor de urgență, dezastrelor și conflictelor armate, precum și al asigurării managementului integrat al situațiilor de urgență;

b) analizează, evaluează și propune strategii, politici publice și metodologii specifice domeniului protecției civile;

c) coordonează elaborarea proiectelor de acte normative, regulamente și instrucțiuni privind aplicarea măsurilor de protecție civilă;

d) coordonează procesul de planificare, organizare, desfășurare și evaluare a pregătirii prin exerciții în domeniul protecției civile, desfășurate pe plan național sau internațional, la care participă efective ale M.A.I., potrivit reglementărilor în vigoare, în vederea îmbunătățirii interoperabilității, cooperării interinstituționale și verificării capacității operaționale;

e) analizează cererile adresate M.A.I. de către alte ministere, autorități și instituții publice privind participarea M.A.I. la exerciții internaționale, regionale sau naționale în domeniul protecției civile și prezintă propuneri în acest sens conducerii ministerului;

f) analizează și avizează documentele de conducere ale exercițiilor internaționale, regionale și naționale cu tematică de protecție civilă, organizate de unitățile M.A.I.;

g) participă, la solicitare, la activități de protecție civilă conduse de alte autorități și instituții specializate, naționale sau internaționale;

h) participă, în colaborare cu structurile abilitate din cadrul M.A.I. și din celelalte ministere cu atribuții în domeniu, la elaborarea planurilor de cooperare interministerială în situații de protecție civilă;

i) centralizează și analizează, anual, până la 15 martie, modul de organizare și nivelul de operativitate ale structurilor cu atribuții în domeniul protecției civile și propune măsuri pentru optimizarea capacității de intervenție a acestora;

j) asigură coordonarea, îndrumarea și evaluarea aplicării unitare a prevederilor legale și a metodologiilor privind pregătirea profesională și formarea personalului cu atribuții în domeniul protecției civile, în colaborare cu celelalte instituții și structuri competente;

k) coordonează, împreună cu structurile de specialitate ale M.A.I., acțiunile de cooperare internațională în domeniul protecției civile, inclusiv în cadrul Uniunii Europene, NATO, Organizației Națiunilor Unite, precum și la nivel bilateral;

l) coordonează acțiunile de acordare și primire a asistenței internaționale pe timpul dezastrelor și al altor situații de urgență de amploare, în cooperare cu organismele internaționale de profil și în conformitate cu reglementările legale în vigoare.

(la 23-11-2025, Articolul 12 , Capitolul III a fost modificat de Punctul 5. , Articolul I din ORDINUL nr. 167 din 17 octombrie 2025, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 981 din 24 octombrie 2025 )

Articolul 12^1

Direcția generală management operațional îndeplinește următoarele atribuții în cadrul procesului de planificare, organizare și realizare a activității de protecție civilă în unitățile M.A.I.:

a) participă la elaborarea proiectelor regulamentelor și instrucțiunilor de aplicare a măsurilor de protecție civilă, în colaborare cu reprezentanții structurilor competente în domeniu;

b) analizează, la solicitare, potrivit domeniului de competență, cererile adresate de alte ministere, autorități și instituții publice privind participarea M.A.I. la exercițiile din domeniul protecției civile și prezintă propuneri în acest sens conducerii ministerului;

c) analizează și avizează documentele de conducere a exercițiilor internaționale/regionale și naționale organizate de unitățile M.A.I.;

d) participă, la solicitare, la activități de protecție civilă conduse de alte autorități și instituții specializate naționale sau internaționale, potrivit competențelor;

e) coordonează participarea forțelor și mijloacelor structurilor cu atribuții în sfera ordinii și siguranței publice, atunci când sunt implicate două sau mai multe structuri, la activitățile de pregătire internaționale/regionale și naționale;

f) asigură, la ordin, completarea Centrului național de conducere integrată din cadrul Centrului național de conducere a acțiunilor de ordine publică cu reprezentanți ai unităților aparatului central și ai inspectoratelor generale pentru gestionarea evenimentelor publice de amploare care pot genera situații de urgență sau coordonarea participării structurilor cu atribuții în sfera ordinii și siguranței publice la realizarea funcțiilor de sprijin;

g) participă, în colaborare cu structurile abilitate din cadrul M.A.I. și ale altor ministere cu atribuții în domeniu, la elaborarea planurilor de cooperare interministeriale în situații de protecție civilă.

(la 23-11-2025, Capitolul III a fost completat de Punctul 6. , Articolul I din ORDINUL nr. 167 din 17 octombrie 2025, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 981 din 24 octombrie 2025 )

Articolul 13

Comandanții/Șefii unităților M.A.I. îndeplinesc, direct sau prin personalul desemnat prin ordin de zi/dispoziție zilnică, următoarele atribuții principale pentru planificarea, organizarea și realizarea activității de protecție civilă:

a) aprobă documentele de conducere a activităților de protecție civilă și înaintează analizele anuale privind capacitatea de răspuns;

b) asigură aplicarea măsurilor stabilite în documentele de conducere;

c) conduc activitatea de pregătire pe linie de protecție civilă a întregului personal;

d) analizează propunerile grupei operative cu privire la modul de gestionare a situațiilor create și hotărăsc măsurile de protecție și intervenție care se pun în aplicare;

e) stabilesc măsurile de protecție a personalului și conduc nemijlocit intervenția pentru limitarea și înlăturarea efectelor situațiilor de urgență asupra sediului propriu;

f) asigură realizarea cooperării forțelor proprii cu celelalte structuri care participă la intervenție;

g) verifică trimestrial, prin structurile de specialitate, gradul de dotare și existența mijloacelor de protecție individuală și stabilesc măsuri pentru asigurarea acestora, potrivit normelor de înzestrare;

h) participă la activitățile componentelor Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență organizate la nivelul administrației publice centrale și locale;

i) participă la activitățile de protecție civilă conduse de alte autorități și instituții specializate naționale sau internaționale, în limitele conferite de actele normative care reglementează organizarea și funcționarea unității;

j) aprobă procedurile operaționale privind modul de acțiune a personalului din subordine în situații de protecție civilă;

k) verifică periodic și ori de câte ori este necesar gradul de pregătire a personalului din subordine pentru aplicarea măsurilor de protecție și intervenție;

l) conduc acțiunile de evacuare în situații de urgență, conform planurilor elaborate la nivelul unității/structurii;

(la 23-11-2025, Litera l) , Articolul 13 , Capitolul III a fost modificată de Punctul 7. , Articolul I din ORDINUL nr. 167 din 17 octombrie 2025, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 981 din 24 octombrie 2025 )

m) stabilesc forțele și mijloacele unității care participă la activități de pregătire în domeniul protecției civile, în baza solicitărilor Inspectoratului General pentru Situații de Urgență și ale structurilor subordonate acestuia;

n) constituie, în baza planurilor de cooperare, capacități operaționale de intervenție, pe care, în caz de necesitate, le pun la dispoziția autorităților administrației publice locale, în limita posibilităților umane și tehnice existente, după asigurarea misiunilor proprii.

Articolul 14

Grupa operativă, constituită pe timpul situațiilor de urgență, îndeplinește următoarele atribuții principale:

a) analizează situațiile create, face propuneri privind asigurarea protecției personalului propriu, întocmește documentele de conducere și de raportare-informare;

b) pune în aplicare prevederile documentelor de conducere în domeniul protecției civile;

c) asigură transmiterea către întregul personal al unității a măsurilor de protecție și intervenție ordonate;

d) asigură intrarea în funcțiune a punctelor de conducere operative înaintate/mobile;

e) elaborează propuneri pentru intervenția în sprijinul populației, la solicitarea scrisă a organelor administrației publice locale;

f) organizează și menține cooperarea cu celelalte structuri care participă la acțiunile de protecție și intervenție;

g) asigură punerea în aplicare a ordinelor și dispozițiilor emise de conducerea M.A.I. pe timpul situațiilor de urgență.

Articolul 15

Persoanele care, conform prevederilor art. 8, îndeplinesc sarcinile în domeniul protecției civile au următoarele atribuții principale:

a) coordonează planificarea și realizarea activităților și măsurilor de protecție civilă;

b) analizează și propun, în baza datelor Schemei cu riscurile teritoriale din unitatea administrativ-teritorială elaborate de inspectoratul pentru situații de urgență județean sau al municipiului București, modul de organizare și realizare a măsurilor de protecție civilă;

c) participă la întocmirea planului de evacuare în situații de urgență și a planului de protecție și intervenție în colaborare cu ceilalți specialiști din unitate/structură;

d) stabilesc modul de acțiune a personalului pe baza procedurilor existente, regulamentelor și ordinelor în vigoare;

e) gestionează și actualizează permanent documentele operative de conducere în situații de protecție civilă;

f) asigură aducerea la cunoștința întregului personal, în părțile care îl privesc, a prevederilor actelor normative, a ordinelor și instrucțiunilor pe linie de protecție civilă;

g) coordonează și execută pregătirea de protecție civilă a întregului personal, în conformitate cu ordinele și instrucțiunile ministrului administrației și internelor;

h) informează comandantul/șeful unității, periodic și de câte ori este necesar, despre stadiul realizării măsurilor de protecție și intervenție stabilite și propun măsuri de îmbunătățire a acestora;

i) verifică întocmirea documentelor de conducere de către unitățile subordonate sau coordonate;

j) participă periodic la verificarea pregătirii efectivelor pentru protecția civilă prin exerciții;

k) asigură și mențin permanent colaborarea cu serviciile de urgență profesioniste;

l) propun modul de realizare a schimbului de informații de protecție civilă cu autoritățile administrației publice locale, cu instituțiile și organismele cu atribuții în domeniu;

m) propun comandantului/șefului unității forțele și mijloacele care participă la activitățile de pregătire în domeniul protecției civile, în baza solicitărilor Inspectoratului General pentru Situații de Urgență și ale structurilor subordonate acestuia;

n) organizează și planifică, în cooperare cu structura teritorială pentru probleme speciale și inspectoratul pentru situații de urgență județean sau al municipiului București, măsurile privind primirea altor unități evacuate sau dislocate, în unitatea proprie;

o) țin evidența ordinelor și documentelor elaborate în situații de protecție civilă și urmăresc respectarea acestora;

p) întocmesc analiza anuală privind capacitatea de răspuns în situații de protecție civilă a unității/structurii.

Articolul 16

Personalul unităților M.A.I. are următoarele obligații pe linia realizării măsurilor de protecție civilă:

a) participă la pregătirea de protecție civilă în scopul însușirii cunoștințelor și formării deprinderilor necesare;

b) participă la realizarea măsurilor de protecție și la acțiunile de limitare și înlăturare a efectelor;

c) respectă normele, regulile și măsurile de protecție civilă stabilite;

d) participă la instruiri, exerciții și alte forme de pregătire specifice.

Capitolul IV — Protecția personalului și a bunurilor materiale ↑ Cuprins

Secțiunea 1 — Activitățile care se execută la primirea mesajelor de protecție civilă

Articolul 17

Protecția personalului și a bunurilor materiale se realizează printr-un ansamblu de activități care constau în înștiințare, avertizare și alarmare, adăpostire, protecție chimică, biologică, radiologică și nucleară, evacuare și alte măsuri tehnice și organizatorice specifice.

Articolul 18

Înștiințarea, avertizarea, prealarmarea și alarmarea în situații de protecție civilă se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului administrației și internelor nr. 1.259/2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea și asigurarea activității de înștiințare, avertizare, prealarmare și alarmare în situații de protecție civilă, și ale altor reglementări interne în domeniu.

Articolul 19

La primirea mesajelor de protecție civilă, personalul din serviciul de permanență execută următoarele activități:

a) verifică autenticitatea mesajului primit, în raport cu modalitatea recepționării acestuia;

b) informează comandantul/șeful unității despre mesajul primit și, în funcție de ordinul/decizia comunicată, alertează personalul pentru creșterea capacității operaționale, conform nivelului stabilit;

c) declanșează semnalul de prealarmare, alarmare sau încetare, specific mesajului primit, și asigură recepționarea lui de către întregul personal aflat în unitate și în serviciu;

d) asigură retransmiterea în timpul cel mai scurt a mesajului la unitățile stabilite prin plan, când unitatea are asemenea atribuții;

e) conduce activitățile unității până la sosirea comandantului/șefului;

f) execută alte activități prevăzute în procedurile de acțiune pentru situația creată.

Articolul 20

La primirea semnalului/mesajului "PREALARMĂ AERIANĂ" se execută următoarele activități principale:

a) înștiințarea, prin mijloacele aflate la dispoziție, a personalului din unitate, a celui aflat în serviciu în afara acesteia și a structurilor subordonate sau coordonate;

b) întărirea pazei sediilor proprii și a obiectivelor stabilite în competență;

c) încetarea activităților de pregătire curentă;

d) prezentarea în locurile stabilite prin planuri a personalului de legătură și a celui desemnat în organismele de conducere care se activează în raport cu situația creată;

e) deplasarea spre locurile de adăpostire a personalului;

f) trecerea în poziție de așteptare a mijloacelor de protecție individuală;

g) verificarea funcționării mijloacelor de legătură;

h) adunarea în locurile stabilite și pregătirea mijloacelor specifice de către forțele prevăzute pentru intervenție în asemenea situații;

i) executarea măsurilor de camuflare a bunurilor materiale.

Articolul 21

La primirea semnalului/mesajului "ALARMĂ AERIANĂ", principalele activități ce se execută sunt:

a) deplasarea personalului spre locurile de adăpostire și ocuparea spațiilor repartizate;

b) folosirea posibilităților de protecție din zonă de către efectivele care continuă îndeplinirea misiunilor și cele care nu dispun de adăposturi adecvate;

c) camuflarea sau dispersarea tehnicii și a materialelor importante.

Articolul 22

La primirea semnalului/mesajului de alarmă "ALARMĂ LA DEZASTRE" se execută:

a) adoptarea măsurilor de protecție a personalului corespunzătoare tipului dezastrului;

b) realizarea măsurilor de protecție a bunurilor materiale;

c) activarea și pregătirea forțelor stabilite pentru intervenție;

d) punerea în aplicare a planului de protecție și intervenție sau de evacuare, după caz.

Articolul 23

La primirea semnalului/mesajului "ÎNCETAREA ALARMEI", activitățile care se desfășoară sunt:

a) cercetarea în zona de responsabilitate pentru determinarea efectelor produse de atacul aerian sau situația de urgență și evaluarea acestora;

b) încetarea folosirii mijloacelor de protecție individuale și colective, după efectuarea controlului nuclear, biologic și chimic, dacă rezultatele acestuia exclud posibilitatea contaminării;

c) executarea intervenției pentru limitarea și înlăturarea efectelor produse de atacul aerian sau situația de urgență;

d) executarea decontaminării personalului și tehnicii contaminate în condițiile întrebuințării mijloacelor CBRN în locurile de dispunere ale unităților M.A.I., cu sprijinul echipelor specializate ale inspectoratelor pentru situații de urgență județene sau al municipiului București ori ale unităților Ministerului Apărării Naționale;

e) reorganizarea modului de îndeplinire a misiunilor specifice în funcție de situația creată;

f) executarea misiunilor stabilite prin planurile de cooperare, în sprijinul populației, la solicitarea autorităților administrației publice locale.

Secțiunea a 2-a — Protecția nemijlocită a personalului și a bunurilor materiale în situații de protecție civilă

Articolul 24

Protecția nemijlocită a personalului și a bunurilor materiale proprii în situații de protecție civilă cuprinde ansamblul măsurilor organizatorice și activităților practice care se pun în aplicare, pe timpul și după producerea acestora, în scopul limitării și înlăturării efectelor produse, menținerii capacității operative a unităților M.A.I. pentru asigurarea îndeplinirii misiunilor specifice.

Articolul 25

(1) Măsurile de protecție se stabilesc prin Planul de protecție și intervenție în situații de protecție civilă al fiecărei unități și se aplică la producerea acestor situații, în funcție de condițiile concrete.

(2) La declararea mobilizării, la instituirea stării de urgență sau a stării de asediu și în caz de conflict armat se aplică normele și măsurile de asigurare a acțiunilor de protecție a personalului, prevăzute de actele normative în vigoare, consemnate în documentele de conducere și asigurare a acțiunilor.

Articolul 26

(1) Pe timpul producerii situațiilor de protecție civilă generate de dezastre, măsurile de protecție nemijlocită a personalului și bunurilor materiale se referă la:

a) avertizarea/alertarea personalului unității despre iminența producerii sau producerea dezastrului;

b) prognoza evoluției situației operative și a efectelor dezastrelor asupra personalului și bunurilor materiale;

c) întreruperea alimentării cu electricitate, gaze, apă și agent termic, în funcție de tipul dezastrului;

d) evacuarea personalului, documentelor din Fondul Arhivistic Național și a bunurilor materiale din zonele amenințate sau afectate de dezastre;

e) utilizarea de către personal a mijloacelor de protecție individuală și colectivă, în situația pericolului contaminării CBRN, ca urmare a producerii accidentelor tehnologice la obiectivele economice surse de risc;

f) asigurarea, la ordin, a distribuirii/administrării substanțelor radioprotectoare, vaccinurilor sau antidoturilor cu sprijinul structurilor specializate;

g) respectarea măsurilor și regulilor de sanitație și profilactice speciale, precum și a celor sanitar-veterinare;

h) instituirea regimului de supraveghere medicală;

i) respectarea restricțiilor de consum al alimentelor și al apei;

j) executarea decontaminării inițiale a personalului și a bunurilor materiale și a celei totale, la ieșirea din zona afectată, cu sprijinul structurilor specializate ale inspectoratelor pentru situații de urgență județene sau al municipiului București.

(2) Măsurile de protecție a personalului, a documentelor din Fondul Arhivistic Național și a bunurilor materiale se vor adopta în funcție de tipul dezastrului produs.

Articolul 27

Pe timpul atacului aerian, principalele măsuri de protecție nemijlocită a personalului și bunurilor materiale sunt:

a) alarmarea personalului prin introducerea mesajului de "ALARMĂ AERIANĂ";

b) utilizarea de către personal a mijloacelor de protecție colectivă;

c) adăpostirea și/sau dispersarea personalului, a tehnicii și a bunurilor materiale;

d) prevenirea producerii unor pierderi și distrugeri complementare;

e) respectarea restricțiilor de circulație impuse.

Secțiunea a 3-a — Adăpostirea

Articolul 28

(1) Protecția personalului se realizează utilizând întreaga capacitate a adăposturilor de protecție civilă și a spațiilor clădirilor proprii care pot fi utilizate în urma unor amenajări sumare.

(2) Când fondul de adăpostire al unității este insuficient se solicită sprijinul inspectoratelor pentru situații de urgență județene sau al municipiului București în vederea repartizării unor spații suplimentare, situate în imediata apropiere a sediului propriu, care pot fi folosite, la nevoie, direct sau în urma unor amenajări sumare.

Articolul 29

La stabilirea dotării, echipării și întreținerii unor spații ca adăposturi de protecție civilă pentru personal se vor respecta prevederile normelor tehnice elaborate de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență.

Articolul 30

Încăperile destinate ca adăposturi de protecție civilă pot fi utilizate pentru alte destinații, cu excepția spațiilor amenajate ca puncte de comandă, cu respectarea normelor tehnice și obligația de a fi aduse, în maximum 24 de ore, când situația o impune, în stare de operativitate.

Articolul 31

(1) La realizarea unor construcții noi se vor amenaja adăposturi de protecție civilă, conform avizelor tehnice obținute de la autoritățile abilitate.

(2) La nivel central, Direcția generală logistică coordonează realizarea de adăposturi de protecție civilă și puncte de comandă la construcțiile noi ale unităților M.A.I., în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 560/2005 pentru aprobarea categoriilor de construcții la care este obligatorie realizarea adăposturilor de protecție civilă, precum și a celor la care se amenajează puncte de comandă, cu modificările ulterioare. Evidența și controlul modului de dotare, echipare și întreținere a acestora se realizează de către Direcția generală logistică.

(3) Structurile de logistică din cadrul unităților M.A.I. întocmesc situația privind evidența spațiilor de adăpostire și documentația tehnică specifică, asigură menținerea acestor spații în stare de operativitate și realizează măsurile necesare pentru dotarea, echiparea și întreținerea spațiilor destinate ca adăposturi de protecție civilă pentru personalul propriu, precum și executarea acestora la construcțiile noi.

(4) La nivelul unităților M.A.I., structurile de logistică proprii asigură întocmirea situației cu necesarul de fonduri pentru realizarea măsurilor de protecție civilă și transmiterea acesteia structurilor de buget-contabilitate de la nivel central și teritorial, în vederea introducerii în planul financiar sau în bugetul de venituri și cheltuieli al M.A.I.

Articolul 32

În scopul cunoașterii de către personalul unității a locurilor destinate adăpostirii, șefii/comandanții asigură marcarea adăposturilor aflate în administrare prin semnul distinctiv național de protecție civilă, potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 630/2005 pentru stabilirea semnului distinctiv național prin care se identifică personalul și se marchează mijloacele tehnice, adăposturile, alte bunuri de protecție civilă, uniforma și cartea de identitate specifice personalului specializat cu atribuții în domeniul protecției civile.

Secțiunea a 4-a — Asanarea teritoriului de muniția rămasă neexplodată

Articolul 33

Asanarea reprezintă ansamblul de lucrări și operațiuni executate de către structuri specializate și specialiști pirotehnicieni cu nivel ridicat al capacității operaționale din Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și structurile subordonate acestuia, după caz, pentru înlăturarea sau distrugerea muniției neexplodate și dezafectarea terenurilor, altele decât poligoanele de trageri ale structurilor de apărare, ordine publică și securitate națională.

Articolul 34

Prin muniții se înțelege cartușele pentru armamentul de infanterie, terestru, de pe mașinile de luptă sau antiaerian, până la calibrul 14,5 mm, loviturile pentru tunurile terestre, de bord sau de pe nave, peste calibrul 20 mm, bombele și loviturile reactive pentru aruncătoare, rachetele terestre, de bord sau de pe nave, arme sub apă, respectiv torpile și mine, bombe de aviație, grenade de mână, mine de geniu, cartușe de semnalizare și iluminare, petarde, pulberi, explozivi, materii incendiare și fumigene, utilizate pentru încărcarea munițiilor, mijloacele pirotehnice de inițiere și aprindere, precum și orice elemente ale acestora, încărcate cu substanțe explozive.

Articolul 35

(1) Delimitarea zonei unde s-a descoperit muniție neexplodată și interzicerea accesului se asigură de către echipajele/echipele de poliție și jandarmerie, până la ridicarea acestora de către specialiștii pirotehnicieni din cadrul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență și structurile subordonate acestuia.

(2) Însoțirea transporturilor de muniție neexplodată până la locul de distrugere se va asigura, la solicitarea serviciilor de urgență profesioniste, de către structurile specializate ale Jandarmeriei Române.

Secțiunea a 5-a — Protecția chimică, biologică, radiologică și nucleară

Articolul 36

(1) Protecția chimică, biologică, radiologică și nucleară, denumită în continuare protecția CBRN, a personalului se realizează cu mijloace de protecție individuală, colectivă sau prin alte măsuri tehnice și organizatorice specifice desfășurate în cooperare cu structurile specializate, cu prioritate în zonele de risc.

(2) Utilizarea mijloacelor de protecție individuală se execută la ordinul/dispoziția comandanților/șefilor nemijlociți în situația în care există indicii temeinice de întrebuințare a mijloacelor CBRN sau la primirea mesajului corespondent acestora.

Articolul 37

(1) La nivel central, Direcția generală logistică coordonează asigurarea și dotarea unităților cu mijloace individuale de protecție, în conformitate cu normele de înzestrare în vigoare.

(2) La nivelul unităților M.A.I. structurile de logistică asigură necesarul de mijloace de protecție individuală, în conformitate cu normele de înzestrare în vigoare.

(3) Mijloacele de protecție individuală se asigură, cu prioritate, pentru personalul unităților M.A.I. dispuse în zonele de risc chimic, biologic sau nuclear/radiologic și a celor care desemnează structurile de protecție fizică sau de monitorizare a transporturilor speciale de substanțe chimice, biologice sau radioactive.

Articolul 38

Cercetarea chimică, biologică și radioactivă pentru determinarea naturii și nivelului de contaminare se realizează în cooperare cu formațiunile specializate ale inspectoratelor pentru situații de urgență județene sau al municipiului București.

Articolul 39

(1) Controlul contaminării chimice, biologice și radioactive a personalului, bunurilor și tehnicii se execută, în cooperare cu formațiunile specializate ale inspectoratelor pentru situații de urgență județene sau al municipiului București, pentru a determina gradul de contaminare și volumul lucrărilor de decontaminare.

(2) Controlul contaminării se execută la ieșirea din raionul contaminat, precum și după realizarea decontaminării totale a acestora de către personalul instruit în a doua specialitate în domeniul CBRN sau de către formațiunile specializate ale inspectoratelor pentru situații de urgență județene sau al municipiului București.

Articolul 40

Controlul contaminării surselor de apă, a rezervelor de alimente și a echipamentului se execută de către structuri specializate și personal medical, veterinar și laboratoare de specialitate, pe baza planurilor de cooperare întocmite din timp.

Articolul 41

(1) Controlul contaminării radioactive se execută de specialiști ai inspectoratelor pentru situații de urgență județene sau al municipiului București ori ai instituțiilor cu atribuții în domeniu în scopul determinării dozelor de radiație primite de personal și stabilirii măsurilor de protecție care se impun.

(2) Limitele de doze maxim admise pentru personal, în situații de urgență și conflict armat, sunt cele prevăzute în normele stabilite de autoritățile abilitate și comunicate de inspectoratele pentru situații de urgență județene sau al municipiului București.

Articolul 42

Măsurarea debitelor de doză se execută pentru a stabili dozele de radiație primite de personal și se realizează de specialiști ai inspectoratelor pentru situații de urgență județene sau al municipiului București ori ai instituțiilor cu atribuții în domeniu.

Articolul 43

(1) În cazul desfășurării misiunilor în zonele contaminate pentru realizarea acțiunilor rapide de ajutorare a persoanelor în pericol, în condiții excepționale pot fi depășite limitele de doze anuale stabilite pentru personalul expus profesional, în scopul prevenirii expunerii la radiații a unui număr mare de persoane.

(2) La primirea de către personalul care desfășoară acțiuni de intervenție în zonele contaminate radioactiv a unor doze de radiații mai mari decât cele stabilite, comandanții/șefii sunt obligați să raporteze imediat la eșalonul superior și să organizeze monitorizarea dozimetrică individuală și supravegherea medicală corespunzătoare, cu sprijinul instituțiilor abilitate în domeniu.

(3) Întreruperea misiunilor în curs de execuție se face numai cu aprobarea eșalonului superior.

(4) Personalul participant la acțiunile în zonele contaminate radioactiv va fi voluntar și va fi pregătit în mod special, anterior acestora, pentru a reduce la minimum dozele rezultate în urma intervenției.

Articolul 44

(1) Pe timpul îndeplinirii misiunilor într-un raion contaminat CBRN se utilizează mijloace de protecție adecvate.

(2) În adăposturi special amenajate și prevăzute cu instalații de filtroventilație personalul poate sta fără a folosi mijloacele de protecție individuală.

Articolul 45

(1) Personalul solicitat pentru intervenție în zone contaminate chimic, biologic sau radioactiv acționează numai după ce operatorul economic și inspectoratele județene pentru situații de urgență sau al municipiului București au transmis informațiile cu privire la modul de asigurare a protecției individuale, necesare pentru evitarea pierderilor complementare.

(2) Unitățile M.A.I. care desemnează personal de intervenție în zone contaminate chimic, biologic sau radiologic solicită, conform prevederilor legale în vigoare, operatorului economic sursă de risc major asigurarea mijloacelor de protecție individuală, inclusiv a cartușelor filtrante specifice substanței periculoase și complete de protecție.

(3) Pentru realizarea prevederilor alin. (2), unitățile M.A.I. inițiază din timp demersurile necesare către comitetele județene/locale pentru situații de urgență, structuri cu atribuții în gestionarea situației create.

(4) Pentru desfășurarea acțiunilor în raioanele contaminate cu substanțe chimice toxice industriale se utilizează echipamentele de protecție individuală, completele filtrant-absorbante sau mijloacele de protecție izolante prevăzute cu aparate de respirat autonome, în funcție de gradul de asigurare la nivelul unității.

(5) Pentru unitățile M.A.I. dispuse în zonele limitrofe frontierei de stat, care pot fi afectate de către operatorii economici sursă de risc aflați pe teritoriul altei țări, echipamentele de protecție individuală sunt prevăzute prin normele și tabelele proprii de înzestrare.

Articolul 46

Decontaminarea personalului, echipamentului, tehnicii, animalelor și a clădirilor cuprinde decontaminarea radioactivă, decontaminarea chimică, decontaminarea biologică și poate fi imediată, operațională sau totală.

Articolul 47

(1) Decontaminarea imediată se execută în locuri special amenajate prin folosirea echipamentelor și materialelor din dotarea formațiunilor specializate ale inspectoratelor pentru situații de urgență județene sau al municipiului București și cele existente pe plan local.

(2) Decontaminarea operațională reprezintă ansamblul acțiunilor întreprinse de personalul formațiunilor specializate ale inspectoratelor pentru situații de urgență județene sau al municipiului București prin utilizarea echipamentelor de decontaminare în scopul reducerii riscurilor de contaminare, ca urmare a mânuirii/manipulării echipamentelor și materialelor și evitarea transferului contaminării radioactive.

(3) Dacă efectivele sunt obligate să acționeze un timp îndelungat într-un teren contaminat radioactiv, decontaminarea imediată sau operațională poate fi executată și în raionul contaminat, repetându-se obligatoriu după ieșirea din acesta.

Articolul 48

(1) Decontaminarea totală reprezintă ansamblul acțiunilor întreprinse de formațiunile specializate ale inspectoratelor pentru situații de urgență județene sau al municipiului București în scopul reducerii contaminării personalului, echipamentelor, materialelor la cel mai scăzut nivel posibil, în cadrul raioanelor de decontaminare dispuse în afara raioanelor contaminate.

(2) Dacă pentru executarea decontaminării totale se impune întreruperea executării unor misiuni, atunci se solicită aprobarea eșalonului superior.

Articolul 49

Decontaminarea totală se execută astfel:

a) cu sprijinul formațiunilor specializate ale inspectoratelor pentru situații de urgență județene sau al municipiului București;

b) prin utilizarea mijloacelor și instalațiilor amenajate în zonă;

c) prin intervenția, la cerere, a subunităților de decontaminare aparținând Ministerului Apărării Naționale.

Articolul 50

Decontaminarea totală a personalului se execută în punctele de decontaminare a personalului sau prin folosirea mijloacelor, instalațiilor și altor posibilități existente în unitate sau în zonă.

Articolul 51

(1) Decontaminarea totală a tehnicii se execută în punctele de decontaminare a tehnicii sau direct în dispozitivul/raionul de dispunere și constă în îndepărtarea prafului radioactiv de pe tehnica și echipamentul de specialitate și neutralizarea substanțelor chimice sau a agenților biologici până la limitele admise prevăzute în legislația în vigoare.

(2) De regulă, decontaminarea totală începe cu tehnica și mijloacele de intervenție, după care se execută pentru personal, cu excepția situației când aceasta se realizează în puncte de decontaminare ce permit desfășurarea simultană a operațiunilor.

Articolul 52

(1) Decontaminarea totală a echipamentului și stocurilor se execută, în funcție de natura și gradul de contaminare al acestora, în punctele de decontaminare a echipamentului, la spălătoriile proprii sau la cele din zona de dispunere, stabilite de către inspectoratele pentru situații de urgență județene sau al municipiului București.

(2) Decontaminarea totală a animalelor se execută cu forțele și mijloacele structurilor veterinare și de logistică.

(3) Decontaminarea totală a apei destinate consumului și preparării hranei, în cazul în care nu este posibilă aprovizionarea cu apă de la surse care nu au fost afectate, se execută de către structurile medicale în colaborare cu instituțiile de specialitate.

(4) Alimentele și furajele contaminate chimic, biologic sau radioactiv sunt supuse, înainte de darea în consum, analizelor laboratoarelor medicale și veterinare. Alimentele care se păstrează în ambalaje ermetice se folosesc după executarea decontaminării și controlului dozimetric.

Articolul 53

Decontaminarea terenului și a căilor de acces se execută, de regulă, de către structurile specializate ale inspectoratelor pentru situații de urgență județene sau al municipiului București și ale Ministerului Apărării Naționale.

Articolul 54

(1) În cazul contaminării cu agenți biologici, după delimitarea de către structurile medicale a focarelor epidemice, comandantul/șeful stabilește, la propunerea acestora, regimul de supraveghere medicală care cuprinde:

a) limitarea contactului celor contaminați cu personalul unității;

b) punerea sub observație medicală a personalului afectat, izolarea și spitalizarea la timp a bolnavilor;

c) aplicarea măsurilor profilactice urgente cu antibiotice;

d) executarea vaccinărilor preventive;

e) stabilirea unui control riguros asupra respectării măsurilor sanitaro-igienice;

f) executarea decontaminării totale a personalului.

(2) Durata regimului de supraveghere medicală se stabilește în funcție de categoria agentului patogen și se calculează începând din ziua când s-au terminat măsurile de decontaminare a personalului.

(3) În funcție de categoria agentului patogen și de modul de acțiune al acestuia asupra personalului, raportat la perioada de incubație, tipul bolii și căile de transmitere a acesteia, la propunerea structurilor medicale se introduce starea de carantină. Durata acesteia începe din momentul izolării ultimei persoane bolnave și terminării măsurilor de decontaminare biologică a zonei/raionului afectate/afectat.

Secțiunea a 6-a — Măsurile igienico-sanitare și profilactice speciale

Articolul 55

Măsurile igienico-sanitare constau în:

a) studierea și aplicarea regulilor de igienă individuală și colectivă, precum și a modului de manipulare și consum al alimentelor și de utilizare a apei;

b) efectuarea controlului sanitaro-antiepidemic al raioanelor de dispunere și acțiune a efectivelor;

c) menținerea unei stări de igienă și sănătate corespunzătoare a personalului;

d) organizarea supravegherii continue a modului de aprovizionare, depozitare, preparare, transport și servire a hranei;

e) trierea, evacuarea, izolarea și supravegherea bolnavilor și contaminaților;

f) declararea carantinei la unitățile în care s-au înregistrat focare epidemice și aplicarea măsurilor de luptă în focar.

Articolul 56

(1) Controlul sanitar-antiepidemic se execută de către structurile medicale ale M.A.I. organizate la nivelul unităților administrativ-teritoriale sau zonal în colaborare cu instituțiile medicale teritoriale, în scopul prevenirii apariției și răspândirii bolilor infecțioase în rândul personalului.

(2) Vaccinările profilactice se execută conform planificării, precum și la recomandarea instituțiilor specializate.

Articolul 57

(1) Măsurile de prevenție speciale constau în administrarea substanțelor radioprotectoare, produselor biologice și a antidoturilor, în scopul păstrării stării de sănătate a personalului la efectul agenților biologici, mijloacelor chimice și radiologice. Produsele biologice, antidoturile și substanțele radioprotectoare se folosesc la/și după indicațiile structurilor medicale specializate.

(2) Produsele biologice și antidoturile se folosesc atunci când apar primele simptome de intoxicare, pentru neutralizarea substanței toxice pătrunse în organism sau a efectelor nocive ale acesteia.

Secțiunea a 7-a — Evacuarea în situații de protecție civilă

Articolul 58

În sensul prezentului regulament, evacuarea reprezintă măsura de protecție civilă luată înainte, pe timpul sau după producerea unei situații de urgență, la declararea stării de alertă, instituirea stării de urgență, care constă în scoaterea din zonele afectate/potențial a fi afectate, în mod organizat, a personalului, documentelor din Fondul Arhivistic Național și a bunurilor materiale, în scopul dispunerii acestora în zone și localități care asigură condiții de protecție și supraviețuire.

(la 23-11-2025, Articolul 58 , Sectiunea a 7-a , Capitolul IV a fost modificat de Punctul 8. , Articolul I din ORDINUL nr. 167 din 17 octombrie 2025, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 981 din 24 octombrie 2025 )

Articolul 59

În scopul executării evacuării în situații de urgență fiecare unitate elaborează "Planul de evacuare în situații de urgență". Aceasta se execută, de regulă, în localitățile unde se evacuează autoritățile administrației publice locale sau în cele limitrofe acestora, în unități de profil sau în alte spații comunicate ori stabilite în colaborare cu inspectoratele pentru situații de urgență județene sau al municipiului București.

Articolul 60

(1) În stabilirea locurilor de evacuare se va urmări, pe cât posibil, folosirea capacităților de cazare, hrănire și conducere existente la celelalte unități subordonate sau coordonate din zona neafectată, aprobate de eșalonul ierarhic superior.

(2) În situația în care nu există posibilități de folosire a capacităților de cazare, hrănire și conducere existente la celelalte unități subordonate sau coordonate din zona neafectată, spațiile necesare evacuării se asigură pe baza convențiilor încheiate cu operatorii economici ori, după caz, a cererilor de rechiziții de bunuri înaintate autorităților abilitate de către unitățile M.A.I., potrivit prevederilor în vigoare.

(3) Inspectoratele pentru situații de urgență județene sau al municipiului București comunică unităților M.A.I. riscurile identificate la nivelul unității administrativ-teritoriale. Solicitările de evacuare ale unităților M.A.I. se înaintează, prin autoritățile abilitate, secretariatului tehnic al comisiei mixte de rechiziții județene, în vederea formulării propunerilor de repartiție pentru spațiile respective. Repartiția spațiilor de evacuare aprobate de comisia mixtă de rechiziții județeană se comunică unității M.A.I. care execută evacuarea și deținătorului spațiilor unde acestea se realizează.

(4) În principiu, în funcție de efectele situației de urgență, evacuarea se planifică și se execută pe teritoriul aceleiași localități și numai când aceasta nu este posibilă se face în alte zone.

Articolul 61

(1) Evacuarea, în situații de urgență, se execută la ordinul ministrului administrației și internelor, pe baza propunerilor șefilor/comandanților înaintate pe cale ierarhică sau direct, în funcție de situația creată.

(2) Când situația impune, pentru scoaterea de sub efectele situației de urgență a personalului, documentelor din Fondul Arhivistic Național și a bunurilor materiale, șefii/comandanții ordonă începerea evacuării, raportând despre aceasta pe cale ierarhică ministrului administrației și internelor.

Articolul 62

Concomitent cu executarea evacuării continuă îndeplinirea misiunilor specifice, în conformitate cu atribuțiile stabilite în competență.

Articolul 63

(1) În plan se va preciza modul de organizare a evacuării membrilor de familie aflați în întreținerea personalului unității/structurii.

(2) Variantele de evacuare a membrilor de familie, necesarul de mijloace de transport și spații de cazare se stabilesc de comun acord cu inspectoratele pentru situații de urgență județene sau al municipiului București.

Articolul 64

(1) În situații de conflict armat, în conformitate cu prevederile art. 5 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 1.222/2005 privind stabilirea principiilor evacuării în situații de conflict armat, se pun în aplicare documentele de conducere elaborate potrivit ordinelor și dispozițiilor specifice.

(2) Documentele prevăzute la alin. (1) se pun în aplicare la ordinul ministrului administrației și internelor, pe baza hotărârii Consiliului Suprem de Apărare a Țării.

Capitolul V — Intervenția unităților M.A.I. în situații de protecție civilă ↑ Cuprins

Articolul 65

În funcție de situația creată, unitățile M.A.I. continuă îndeplinirea misiunilor specifice, organizează limitarea și înlăturarea efectelor în locurile de dispunere și participă cu personalul disponibil, la solicitarea autorităților administrației publice locale, la acțiuni în sprijinul populației.

Articolul 66

Misiunile pe care le execută unitățile M.A.I. în cadrul intervenției sunt comune și specifice.

Articolul 67

Misiunile comune executate de unitățile M.A.I. în locurile de dispunere constau în:

a) salvarea persoanelor surprinse și afectate de situația de urgență sau de atacul aerian și acordarea primului ajutor;

b) transportul răniților la structurile medicale pentru acordarea de asistență specializată;

c) transportul persoanelor contaminate la punctele special amenajate pentru decontaminare;

d) prevenirea producerii de pierderi complementare ca urmare a avarierii clădirilor, instalațiilor de apă, gaz, electricitate etc.;

e) executarea controlului chimic, biologic, radiologic sau nuclear în zonele afectate cu privire la personal, alimente, apă, furaje, instalații, clădiri, teren și altele, de către formațiunile specializate ale inspectoratelor pentru situații de urgență județene sau al municipiului București;

f) decontaminarea personalului, documentelor din Fondul Arhivistic Național, tehnicii, echipamentului, instalațiilor, terenului și clădirilor de către formațiunile specializate ale inspectoratelor pentru situații de urgență județene sau al municipiului București;

g) respectarea măsurilor sanitar-antiepidemice, profilactice speciale și restricțiilor de consum de alimente, apă, furaje etc.;

h) evacuarea personalului, documentelor din Fondul Arhivistic Național și bunurilor materiale din locurile unde aceasta se impune;

i) refacerea și repunerea în funcțiune a tehnicii, adăposturilor și instalațiilor avariate;

j) adaptarea și, la nevoie, reorganizarea măsurilor de protecție în conformitate cu situația creată.

Articolul 68

Misiunile comune executate de unitățile M.A.I. în sprijinul populației și la solicitarea autorităților administrației publice locale, în limita resurselor umane și tehnice avute la dispoziție, constau în:

a) monitorizarea pericolelor și riscurilor specifice, precum și a efectelor acestora;

b) participarea la determinarea și evaluarea efectelor situațiilor de protecție civilă;

c) informarea, înștiințarea și avertizarea populației în zonele în care nu există instalate mijloace specializate sau acestea nu sunt în stare operativă de funcționare;

d) planificarea și pregătirea resurselor umane, materialelor și tehnicii;

e) participarea la acțiuni de căutare și salvare a persoanelor;

f) evacuarea și transportul persoanelor afectate la unitățile medicale specializate;

g) participarea la evacuarea populației și bunurilor materiale ale acestora;

h) neutralizarea efectelor materialelor periculoase prin structurile specializate;

i) asigurarea transportului forțelor și mijloacelor de intervenție, persoanelor evacuate și altor resurse;

j) asigurarea cazării și adăpostirii persoanelor afectate sau evacuate;

k) menținerea și restabilirea ordinii publice;

l) participarea la distribuirea către populație a ajutoarelor de primă necesitate și a asistenței umanitare internaționale;

m) asigurarea apei și hranei pentru persoanele afectate, până la încetarea situației de protecție civilă;

n) efectuarea rechizițiilor de bunuri și chemarea persoanelor fizice pentru prestări de servicii în interes public, în condițiile legii.

Articolul 69

Misiunile specifice structurilor Poliției Române sunt:

(la 23-11-2025, Partea introductivă a articolului 69, Capitolul V a fost modificată de Punctul 9. , Articolul I din ORDINUL nr. 167 din 17 octombrie 2025, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 981 din 24 octombrie 2025 )

a) stabilirea și comunicarea, prin efectivele aflate în serviciu, a primelor date și informații privind efectele situațiilor de protecție civilă produse în zona de competență;

b) evaluarea posibilității de producere a efectelor secundare în zona afectată și transmiterea datelor și informațiilor către autoritatea competentă pentru gestionarea situației;

c) stabilirea și comunicarea căilor de acces în zona afectată care pot fi utilizate de structurile specializate de intervenție;

d) aplicarea măsurilor de interzicere a circulației în zonele afectate și dirijarea acesteia pe alte rute;

e) izolarea preliminară a zonei afectate și devierea circulației autovehiculelor și persoanelor, în scopul diminuării pierderilor complementare;

f) intensificarea măsurilor de menținere a ordinii publice, a celor de combatere a infracțiunilor și a altor fapte antisociale;

g) supravegherea încetării activităților publice, în cazul atacului aerian sau în alte situații când s-a hotărât aceasta, și respectarea măsurilor de protecție specifice;

h) sprijinirea activității de evidență a populației care se evacuează în raioanele afectate și în cele unde se execută evacuarea;

i) participarea la identificarea victimelor și stabilirea situației persoanelor dispărute;

j) participarea la mobilizarea populației apte de muncă, a mijloacelor de transport și tehnice, în vederea folosirii lor la acțiunile de intervenție.

Articolul 70

(1) Misiunile specifice unităților de jandarmi sunt:

a) stabilirea și comunicarea, prin efectivele aflate în serviciu, a primelor date și informații privind efectele situațiilor de urgență ce au afectat zona de competență;

b) informarea, înștiințarea și avertizarea structurilor abilitate cu privire la posibilitatea apariției unor situații conflictuale care pot conduce la tulburarea ordinii publice;

c) participarea, atunci când situația o impune, la acțiuni de căutare și salvare a persoanelor captive în medii ostile vieții sau a persoanelor declarate dispărute;

d) supravegherea sau protecția și ordinea publică ale obiectivelor, bunurilor și valorilor de importanță deosebită stabilite de Guvern, inclusiv a documentelor din Fondul Arhivistic Național și a obiectivelor aparținând M.A.I.;

e) monitorizarea pericolelor și riscurilor specifice, precum și a efectelor acestora;

f) asigurarea securizării zonelor în care se desfășoară acțiuni cu public numeros;

g) intensificarea activităților de supraveghere/protecție și ordine publică sau protecție instituțională a obiectivelor din competență;

h) participarea, cu efectivele aflate în misiuni de ordine publică, la îndrumarea populației spre cele mai apropiate adăposturi;

i) participarea la evacuarea populației, fluidizarea circulației, paza raioanelor evacuate și a celor în care se face evacuarea populației, menținerea ordinii publice în raioanele de evacuare etc.;

j) asigurarea supravegherii și protecției infrastructurii critice și transporturilor devenite vitale pentru gestionarea situației;

k) participarea, atunci când situația o impune, la transportul unor categorii de forțe și mijloace de intervenție, al persoanelor evacuate și altor resurse, precum și la distribuirea apei și alimentelor pentru persoanele și animalele afectate sau evacuate;

l) asigurarea măsurilor de ordine publică și de protecție a zonelor afectate/potențial a fi afectate de situații de urgență și restabilirea ordinii publice;

m) asigurarea logistică a forțelor proprii participante la intervenție și punerea la dispoziția altor structuri, potrivit reglementărilor în domeniu, a unor categorii de tehnică, materiale și echipamente;

n) planificarea și pregătirea resurselor proprii.

(2) Pentru gestionarea evenimentelor publice de amploare care pot genera situații de urgență, Inspectoratul General al Jandarmeriei Române și structurile subordonate îndeplinesc misiunile stabilite prin actele normative în vigoare care reglementează activitatea în domeniu.

Articolul 71

Misiunile specifice structurilor poliției de frontieră sunt:

a) stabilirea și comunicarea, prin efectivele aflate în serviciu, a primelor date și informații privind efectele situațiilor de protecție civilă produse în zona de competență;

b) evaluarea posibilității de producere a efectelor secundare în zona afectată și transmiterea datelor și informațiilor către autoritatea competentă de gestionare a situației;

c) informarea, înștiințarea și avertizarea populației în zonele în care nu există instalate mijloace specializate sau acestea nu sunt în stare operativă de funcționare;

d) intensificarea supravegherii și controlului la trecerea frontierei;

e) prevenirea și combaterea migrației ilegale și criminalității transfrontaliere în zona de competență, precum și a oricărei alte încălcări a regimului juridic al frontierei de stat;

f) asigurarea menținerii ordinii și liniștii publice în punctele de trecere a frontierei de stat, iar la solicitarea altor autorități participă la astfel de acțiuni în localitățile din zona de frontieră;

g) supravegherea, prin observare directă permanentă, a spațiului aerian adiacent frontierei de stat și a mării teritoriale;

h) permiterea trecerii frontierei de stat, pe baza aprobărilor legale, a persoanelor care părăsesc zona afectată, asigurând respectarea locurilor de trecere și a itinerariilor de deplasare;

i) informarea persoanelor care se prezintă pentru trecerea frontierei despre producerea situațiilor de protecție civilă;

j) facilitarea trecerii frontierei de stat a structurilor specializate de intervenție și asistenței umanitare din partea altor state, în conformitate cu prevederile acordurilor și tratatelor internaționale la care România este parte;

k) participarea cu forțele și mijloacele disponibile, în limita resurselor umane și tehnice avute la dispoziție după organizarea/planificarea misiunilor proprii și la solicitarea structurilor specializate, la limitarea și înlăturarea efectelor situației de urgență, îndeosebi la salvarea persoanelor și transportul acestora spre punctele de acordare a asistenței medicale, înlăturarea unor obstacole, transportul de materiale și bunuri de prim ajutor etc.

Articolul 72

Misiunile specifice Inspectoratului General pentru Situații de Urgență și structurilor subordonate sunt cele prevăzute prin actele normative care reglementează activitatea acestora.

Articolul 73

Misiunile specifice Inspectoratului General de Aviație sunt:

a) cercetarea, supravegherea și observarea din aer a zonelor afectate;

b) coordonarea din aer a acțiunilor unităților M.A.I. pe timpul îndeplinirii misiunilor specifice;

c) asigurarea transportului în timp oportun a persoanelor desemnate să conducă și să coordoneze acțiunile de intervenție în situații de protecție civilă;

d) executarea unor recunoașteri din aer în zone afectate de situații de protecție civilă, în scopul stabilirii măsurilor de protecție și intervenție pentru salvarea populației și bunurilor, limitarea și înlăturarea efectelor;

e) asigurarea deplasării rapide a unor echipaje ale poliției rutiere pe traseele de evacuare a populației și a bunurilor materiale, a fondului arhivistic, a valorilor din patrimoniul național, precum și deplasarea unor forțe și mijloace necesare limitării și înlăturării urmărilor situațiilor produse;

f) executarea operațiunilor de căutare și salvare aeriană a persoanelor din zone greu accesibile;

g) participarea la transportul alimentelor, medicamentelor și materialelor de strictă necesitate în zonele afectate;

h) participarea la transportul aerian special;

i) însoțirea coloanelor oficiale și transporturilor speciale;

j) transmiterea în direct, ziua și noaptea, a imaginilor către centrele operaționale de comandă și/sau înregistrarea acestora;

k) stingerea incendiilor de suprafață cu ajutorul instalațiilor speciale;

l) informarea/alertarea publică;

m) evacuarea aero-medicală a persoanelor afectate către structuri medicale specializate;

n) participarea la executarea cercetării de radiație în raioanele contaminate radioactiv efectuate de specialiști ai instituțiilor cu atribuții în domeniu.

Articolul 74

Abrogat.

(la 23-11-2025, Articolul 74 , Capitolul V a fost abrogat de Punctul 10. , Articolul I din ORDINUL nr. 167 din 17 octombrie 2025, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 981 din 24 octombrie 2025 )

Articolul 75

Unitățile M.A.I., în situații de protecție civilă, pot executa, conform competențelor, și alte sarcini în funcție de situația creată.

(la 23-11-2025, Articolul 75 , Capitolul V a fost modificat de Punctul 11. , Articolul I din ORDINUL nr. 167 din 17 octombrie 2025, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 981 din 24 octombrie 2025 )

Capitolul VI — Pregătirea pentru protecția civilă a personalului M.A.I. ↑ Cuprins

Articolul 76

Personalul unităților M.A.I. este dator să participe la activitatea de pregătire în vederea cunoașterii și aplicării regulilor și măsurilor de protecție civilă.

(la 23-11-2025, Articolul 76 , Capitolul VI a fost modificat de Punctul 12. , Articolul I din ORDINUL nr. 167 din 17 octombrie 2025, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 981 din 24 octombrie 2025 )

Articolul 77

În unitățile M.A.I. se planifică și se desfășoară pregătirea generală a întregului efectiv în scopul însușirii cunoștințelor, formării și perfecționării deprinderilor de autoprotecție.

Articolul 78

(1) Pregătirea pentru protecția civilă se include în programele/planurile anuale, aprobate de comandanți/șefi, punându-se accent pe cunoașterea tipurilor de risc din zona de competență și formarea deprinderilor necesare executării misiunilor ce îi revin personalului unității.

(2) Pentru pregătirea personalului în domeniul protecției civile, unitățile M.A.I., altele decât cele din subordinea Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, vor aloca minimum 8 ore anual, dintre care 4 ore pentru exerciții.

Articolul 79

Pentru desfășurarea cu eficiență a pregătirii se va solicita inspectoratelor pentru situații de urgență județene sau al municipiului București, altor instituții și organizații cu atribuții în domeniu sprijin în elaborarea unor materiale didactice, prezentarea unor teme și conducerea unor ședințe de instruire.

Articolul 80

Pregătirea pentru protecția civilă în instituțiile de învățământ ale M.A.I. este obligatorie și se desfășoară pe baza tematicilor elaborate în colaborare cu Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și structurile subordonate acestuia, avizate de Direcția generală management resurse umane.

Articolul 81

Pe timpul desfășurării exercițiilor și antrenamentelor de specialitate cu populația din zona de competență, organizate și conduse de inspectoratele pentru situații de urgență județene sau al municipiului București și autoritățile administrației publice locale, în unitățile M.A.I. se planifică activități similare de aplicare a măsurilor de protecție și intervenție, în funcție de situația creată. Aceste activități vor fi prevăzute în programele/planurile de pregătire a personalului.

Articolul 82

Participarea cu forțe și mijloace la exercițiile și antrenamentele de specialitate cu populația din zona de competență, organizate și conduse de inspectoratele pentru situații de urgență județene sau al municipiului București și autoritățile administrației publice locale, se realizează în baza planurilor de cooperare. La activitățile de pregătire participă efectivele și mijloacele care nu sunt implicate în misiuni specifice.

Capitolul VII — Conducerea activităților de protecție civilă ↑ Cuprins

Secțiunea 1 — Organizarea conducerii

Articolul 83

(1) Sistemul de conducere este structura decizională care are rolul de a asigura conducerea activităților și acțiunilor desfășurate pentru îndeplinirea misiunilor.

(2) Sistemul de conducere se compune din subsistemele decizional, operațional, informațional, logistic, de securitate, precum și din relațiile organizatorice ale acestuia.

(3) Subsistemul decizional este reprezentat de comandant/șef care decide, ordonă și controlează modul de îndeplinire a misiunilor.

(4) Subsistemul operațional este reprezentat de grupa operativă care îl asistă pe șef/comandant în actul decizional prin elaborarea documentelor de conducere și informare.

(5) Celelalte subsisteme se constituie în raport cu organigrama structurii/unității.

(6) Relațiile organizatorice sunt raporturile care se stabilesc între subsisteme și personalul acestora, în scopul desfășurării normale a actului decizional.

Articolul 84

(1) Conducerea activităților în situații de protecție civilă reprezintă atributul șefului/comandantului și se realizează prin grupa operativă, pentru zona de competență.

(2) Întrebuințarea unităților M.A.I. pentru gestionarea situațiilor de urgență și realizarea funcțiilor de sprijin constituie atributul inspectorilor generali/similari, în cazul acțiunilor de intervenție în care sunt necesare forțe și mijloace din afara zonei de competență a unei structurii teritoriale.

(3) Direcția generală management operațional asigură, la ordin, coordonarea planificării și realizării funcțiilor de sprijin de către structurile de ordine și siguranță publică, la producerea situațiilor de protecție civilă ce afectează municipiul București sau mai multe județe.

(4) Șeful inspectoratului pentru situații de urgență județean sau al municipiului București coordonează acțiunile desfășurate de structurile teritoriale ale M.A.I. dispuse în zona de competență, pentru limitarea și înlăturarea efectelor situației de protecție civilă.

(5) Conducerea nemijlocită a intervenției se asigură de comandantul acțiunii, împuternicit potrivit legii, care poate fi ajutat în îndeplinirea sarcinilor de către grupa operativă și punctul operativ avansat.

Articolul 85

Conducerea trebuie să asigure:

a) organizarea și desfășurarea acțiunilor într-o concepție unitară;

b) punerea în aplicare imediată a măsurilor de protecție și intervenție;

c) analizarea situației și prognozarea evoluției acesteia;

d) continuitatea îndeplinirii misiunilor specifice, adaptarea și completarea acestora, în funcție de situația creată;

e) planificarea pe urgențe a intervenției;

f) concentrarea efortului pentru salvarea persoanelor;

g) continuitatea în realizarea acțiunilor de protecție și intervenție, până la normalizarea situației;

h) realizarea măsurilor de siguranță pentru forțele de intervenție;

i) cooperarea cu celelalte forțe destinate intervenției.

Articolul 86

(1) În urgența întâi, la nivelul unităților M.A.I. se planifică, de regulă, acțiuni pentru salvarea persoanele rănite, limitarea avariilor și a altor factori care pot genera efecte complementare.

(2) Echipele specializate ale inspectoratelor județene pentru situații de urgență sau al municipiului București acționează, în raport cu forțele și mijloacele la dispoziție, în sprijinul unităților M.A.I. pentru:

a) deblocarea căilor de acces și a adăposturilor;

b) limitarea efectelor negative în cazul riscului iminent de prăbușire a unor construcții;

c) căutarea-salvarea persoanelor surprinse sub dărâmături sau la înălțime;

d) acordarea asistenței medicale de urgență;

e) limitarea și înlăturarea avariilor la rețelele de gospodărie comunală;

f) stingerea incendiilor;

g) decontaminarea personalului, terenului, clădirilor și tehnicii.

(3) În urgența a doua se continuă acțiunile de intervenție până la restabilirea stării de normalitate.

Articolul 87

Abrogat.

(la 23-11-2025, Articolul 87 , Sectiunea 1 , Capitolul VII a fost abrogat de Punctul 13. , Articolul I din ORDINUL nr. 167 din 17 octombrie 2025, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 981 din 24 octombrie 2025 )

Articolul 88

(1) La producerea situației de protecție civilă sau existența pericolului iminent de producere a acesteia, conducerea acțiunilor se realizează prin aplicarea măsurilor stabilite în planul de protecție și intervenție, adaptate la situația creată.

(2) Până la sosirea șefului/comandantului conducerea acțiunilor constituie atribut al personalului din serviciul de permanență.

Secțiunea a 2-a — Documentele pentru conducere și informare

Articolul 89

Pentru organizarea și realizarea măsurilor de protecție civilă, în unitățile M.A.I. se elaborează documente de conducere, informare și diverse.

Articolul 90

Documentele de conducere constau în:

a) planul de protecție și intervenție în situații de urgență;

(la 23-11-2025, Litera a) , Articolul 90 , Sectiunea a 2-a , Capitolul VII a fost modificată de Punctul 14. , Articolul I din ORDINUL nr. 167 din 17 octombrie 2025, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 981 din 24 octombrie 2025 )

b) planul de evacuare în situații de urgență;

c) hotărârea/decizia pentru intervenție/evacuare;

d) dispoziția preliminară pentru intervenție/evacuare;

e) ordinul pentru intervenție/evacuare.

Articolul 91

Documentele pentru informare sunt:

a) fișa de eveniment și raport de situație;

b) jurnalul acțiunilor operative;

c) analiza anuală privind capacitatea de răspuns în situații

de protecție civilă.

Articolul 92

Documente diverse se folosesc pentru documentarea șefului/comandantului și se referă la cunoașterea situației, a actelor normative etc., iar acestea nu au o formă prestabilită și pot fi sub formă de tabele, scheme, hărți și prezentări grafice.

Articolul 93

(1) Planul de protecție și intervenție în situații de urgență este documentul de bază pentru pregătirea și desfășurarea acțiunilor de limitare și înlăturare a efectelor situațiilor de urgență.

(la 23-11-2025, Alineatul (1) , Articolul 93 , Sectiunea a 2-a , Capitolul VII a fost modificat de Punctul 15. , Articolul I din ORDINUL nr. 167 din 17 octombrie 2025, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 981 din 24 octombrie 2025 )

(2) Planul se elaborează de către fiecare unitate M.A.I. pentru tipurile de risc ce pot afecta sediul, personalul și bunurile materiale.

(3) În conținutul planului de protecție și intervenție vor fi materializate atât măsurile de protecție a personalului și a bunurilor materiale, cât și acțiunile de intervenție, desfășurate pentru limitarea și înlăturarea efectelor situației de urgență ce a afectat unitatea.

(la 23-11-2025, Alineatul (3) , Articolul 93 , Sectiunea a 2-a , Capitolul VII a fost modificat de Punctul 15. , Articolul I din ORDINUL nr. 167 din 17 octombrie 2025, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 981 din 24 octombrie 2025 )

(4) Acțiunile de intervenție în sprijinul populației vor fi materializate în planurile de cooperare elaborate de inspectoratele pentru situații de urgență județene sau al municipiului București.

Articolul 94

(1) Pentru elaborarea planului se vor identifica tipurile de risc ce pot afecta sediul propriu, în colaborare cu inspectoratele pentru situații de urgență județene sau al municipiului București, autoritățile administrației publice locale și instituțiile autorizate cu atribuții în domeniu.

(2) Structura de principiu a planului de protecție și intervenție în situații de protecție civilă este prevăzută în anexa nr. 1.

Articolul 95

(1) Planul de evacuare în situații de urgență se elaborează de fiecare unitate, din timpul stării de normalitate, în baza tipurilor de risc ce pot afecta zona/raionul de dispunere sau sediul.

(2) Planul trebuie să conțină suficiente elemente de planificare, avându-se în vedere că evacuarea în situații de urgență se execută, de regulă, când este iminent pericolul de a fi afectată unitatea, în timp foarte scurt, sau după producerea acestora, în condiții deosebit de complexe.

(3) Structura de principiu a planului de evacuare în situații de urgență este prevăzută în anexa nr. 2.

Articolul 96

(1) Conducerea acțiunilor de intervenție pentru limitarea și înlăturarea efectelor situațiilor de urgență se realizează pe baza hotărârii/deciziei pentru intervenție, dispoziției preliminare și a ordinului de intervenție.

(2) Structura de principiu a documentelor prevăzute la alin. (1) este prevăzută în anexa nr. 3.

(3) Metodologia elaborării documentelor în situații de conflict armat se stabilește prin regulamente interne specifice.

Articolul 97

(1) Dispoziția preliminară și hotărârea/decizia pentru executarea misiunilor se transmit executanților verbal sau scris, în funcție de timpul avut la dispoziție.

(2) Hotărârile/Deciziile și dispozițiile transmise verbal se înscriu obligatoriu în Jurnalul acțiunilor operative, iar pentru cele date în scris se menționează numărul de înregistrare și locul de păstrare al acestora.

Articolul 98

Fișa de eveniment și raportul de situație se elaborează și se diseminează în conformitate cu reglementările interne specifice M.A.I.

Articolul 99

(1) Jurnalul acțiunilor operative se elaborează în conformitate cu reglementările interne specifice M.A.I.

(2) Mesajele de protecție civilă primite/transmise de unitate se înscriu de către personalul din serviciul de permanență în documentele de lucru ale acestuia, urmând a fi consemnate în jurnalul acțiunilor operative.

(3) Jurnalul se completează pe măsura desfășurării misiunilor de către personalul grupei operative.

(4) Șefii grupelor operative verifică autenticitatea datelor înscrise în jurnal, iar la terminarea unei misiuni importante îl prezintă comandantului/șefului.

Articolul 100

(1) Analiza anuală privind capacitatea de răspuns de protecție civilă se întocmește până la 15 ianuarie a anului în curs pentru anul care a trecut de fiecare unitate care elaborează Planul de protecție și intervenție în situații de protecție civilă. Raportul se înaintează, ierarhic, la inspectoratele generale și la structurile care coordonează activitatea, până la 30 ianuarie.

(2) Inspectoratele generale și structurile care coordonează activitatea elaborează raportul pentru toate unitățile din subordine/coordonare, pe care îl înaintează Direcției generale pentru protecție civilă până la data de 15 februarie.

(la 23-11-2025, Alineatul (2) , Articolul 100 , Sectiunea a 2-a , Capitolul VII a fost modificat de Punctul 16. , Articolul I din ORDINUL nr. 167 din 17 octombrie 2025, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 981 din 24 octombrie 2025 )

(3) Structura de principiu a analizei anuale privind capacitatea de răspuns de protecție civilă este prevăzută în anexa nr. 4.

(4) Centralizarea rapoartelor prevăzute la alin. (2) se va realiza la nivelul Direcției generale pentru protecție civilă, materialul analitic rezultat urmând a fi transmis spre aprobare către conducerea M.A.I., cu avizul Direcției generale management operațional, până la data de 15 martie.

(la 23-11-2025, Articolul 100 , Sectiunea a 2-a , Capitolul VII a fost completat de Punctul 17. , Articolul I din ORDINUL nr. 167 din 17 octombrie 2025, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 981 din 24 octombrie 2025 )

Articolul 101

(1) Protecția documentelor/suporturilor care conțin informații clasificate se realizează în conformitate cu prevederile Legii nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, cu modificările și completările ulterioare, ale Hotărârii Guvernului nr. 585/2002 pentru aprobarea Standardelor naționale de protecție a informațiilor clasificate în România, cu modificările și completările ulterioare, ale Hotărârii Guvernului nr. 781/2002 privind protecția informațiilor secrete de serviciu și ale altor reglementări interne specifice M.A.I.

(2) Planurile de evacuare și planurile de protecție și intervenție în situații de urgență elaborate de unitățile M.A.I. se clasifică drept documente "secret de serviciu".

Capitolul VIII — Cooperarea în situații de protecție civilă ↑ Cuprins

Articolul 102

(1) Cooperarea constă în coordonarea eforturilor, în timp și în spațiu, a tuturor forțelor participante și se organizează între unitățile M.A.I., autoritățile publice și instituțiile cu atribuții în domeniu, la toate nivelurile, în funcție de situație, detaliat pe misiuni și pe toată durata acestora.

(2) Unitățile M.A.I. realizează și mențin cooperarea pe timpul intervenției în situații de urgență prin centrele operaționale/ dispeceratele proprii sau grupele operative.

(3) La organizarea cooperării se stabilesc, în mod concret, modalitățile de intervenție și relaționarea forțelor care participă la îndeplinirea misiunilor.

Articolul 103

Organizarea și menținerea permanentă a cooperării reprezintă atributul comandanților/șefilor și se realizează prin:

a) cunoașterea și înțelegerea unitară a concepției acțiunilor și a modului de îndeplinire a misiunilor;

b) cunoașterea în permanență a situației operative;

c) asigurarea și menținerea neîntreruptă a legăturilor dintre unități și celelalte forțe de intervenție;

d) stabilirea unui sistem unic de semnale pentru conducerea acțiunilor de intervenție.

Articolul 104

Cooperarea dintre unitățile M.A.I. se organizează pentru:

a) informarea reciprocă despre pericolul și efectele situațiilor de protecție civilă;

b) sprijin reciproc în realizarea măsurilor de protecție a personalului, documentelor din Fondul Arhivistic Național și a bunurilor materiale;

c) participarea în comun la acțiunile de intervenție pentru limitarea și înlăturarea efectelor;

d) stabilirea și menținerea permanentă a legăturilor dintre forțele ce acționează;

e) stabilirea misiunilor specifice comune din domeniile de competență.

Articolul 105

(1) Cooperarea unităților M.A.I. cu autoritățile administrației publice centrale și locale, instituțiile publice și alte organisme cu atribuții în domeniu se realizează în baza:

a) planurilor de cooperare interministeriale elaborate de Direcția generală pentru protecție civilă în colaborare cu ministerele care au atribuții în domeniu;

(la 23-11-2025, Litera a) , Alineatul (1) , Articolul 105 , Capitolul VIII a fost modificată de Punctul 18. , Articolul I din ORDINUL nr. 167 din 17 octombrie 2025, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 981 din 24 octombrie 2025 )

b) extraselor din planurile de analiză și acoperire a riscurilor și din planurile de gestionare a situațiilor de urgență generate de tipurile de riscuri identificate în zona de competență, la nivel județean.

(2) Cooperarea constă în:

a) informarea reciprocă despre pericolul și efectele situațiilor de protecție civilă;

b) stabilirea raioanelor/obiectivelor/punctelor de intervenție, a forțelor ce vor acționa și organizarea conducerii acestora;

c) participarea la informarea/alarmarea populației despre pericolul producerii sau producerea situației de protecție civilă și măsurile stabilite a se aplică;

d) stabilirea raioanelor/localităților pentru evacuarea populației, a documentelor din Fondul Arhivistic Național și a bunurilor materiale;

e) asigurarea, la nevoie, cu mijloace tehnice de transport, de protecție și alte materiale necesare pe timpul acțiunilor în situații de protecție civilă;

f) sprijinirea autorităților în exercitarea atribuțiilor legale;

g) punerea la dispoziție a unor spații de cazare pentru persoanele evacuate;

h) asigurarea datelor cu privire la locurile destinate pentru adăpostirea documentelor din Fondul Arhivistic Național, a unor bunuri materiale deosebite și documente importante, în scopul stabilirii măsurilor de pază și protecție;

i) sprijin reciproc în activitățile de pregătire în domeniu a personalului și asigurarea mijloacelor pentru intervenție.

Articolul 106

(1) Pentru menținerea permanentă a cooperării și în scopul asigurării înștiințării și conducerii acțiunilor se folosesc legăturile radio, telefonice și telegrafice existente, precum și cele care se organizează în situații de protecție civilă.

(2) Aparatura și tehnica de comunicații și transmisiuni necesare, contravaloarea convorbirilor, precum și personalul pentru deservirea mijloacelor de legătură se asigură de fiecare unitate.

Articolul 107

Verificarea modului de organizare și menținere a cooperării dintre unitățile M.A.I. și celelalte instituții cu atribuții în domeniu se realizează de către Direcția generală pentru protecție civilă și structurile ierarhice superioare pentru unitățile din subordine/coordonare.

(la 23-11-2025, Articolul 107 , Capitolul VIII a fost modificat de Punctul 19. , Articolul I din ORDINUL nr. 167 din 17 octombrie 2025, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 981 din 24 octombrie 2025 )

Capitolul IX — Logistica acțiunilor de protecție civilă ↑ Cuprins

Articolul 108

(1) Materialele necesare pregătirii și realizării măsurilor de protecție și intervenție sunt cele existente în dotare și completate conform normei, tabelelor de înzestrare și a planurilor pentru asigurarea cu resurse umane, materiale și financiare pentru gestionarea situațiilor de urgență.

(2) Materialele aflate în rezerva de stat, rezerva de mobilizare și rezerva operativă pot fi folosite în activitățile de protecție civilă, potrivit reglementărilor în vigoare.

Articolul 109

Înzestrarea unităților cu mijloacele de protecție, tehnica și materialele necesare intervenției pentru limitarea și înlăturarea efectelor situațiilor de protecție civilă se realizează prin grija compartimentelor logistice, în funcție de situația concretă și misiunile ce le revin.

Articolul 110

Cererile pentru mijloace suplimentare de transport și carburanți necesare în situații de urgență se fac către structurile teritoriale pentru probleme speciale, prin inspectoratele pentru situații de urgență județene sau al municipiului București.

Articolul 111

Transportul materialelor și personalului destinat intervenției se asigură cu mijloacele din dotare, atât în situații reale, cât și pentru activități de pregătire, iar consumul de motoresurse se realizează din norma anuală alocată pentru nevoi de pregătire și/sau pentru îndeplinirea misiunilor specifice.

Articolul 112

Asistența medicală a personalului M.A.I. din zonă participant la intervenție și asigurarea cu materialele de resort, necesare pregătirii și intervenției, se realizează de structurile medicale ale M.A.I. în cooperare cu structurile de specialitate ale Ministerului Sănătății și Societății Naționale de Cruce Roșie.

Articolul 113

Direcția medicală a M.A.I. asigură înființarea, la ordinul ministrului administrației și internelor, a unităților medicale modulare mobile de urgență și creșterea capacității spitalelor existente pentru a satisface nevoile în acordarea asistenței medicale specializate în asemenea situații. În cadrul spitalelor, la ordin, se organizează puncte mobile de prim ajutor și triaj, dotate cu săli de operație pentru intervenții de mică chirurgie în scopul dirijării acestora spre zonele în care este necesară acordarea asistenței medicale de urgență.

Articolul 114

Măsurile sanitar-veterinare se asigură de personalul specializat al rețelei Direcției medicale în colaborare cu cel al structurilor sanitar-veterinare publice sau private abilitate.

Capitolul X — Dispoziții finale ↑ Cuprins

Articolul 115

(1) Verificarea pregătirii personalului pentru protecția civilă se execută periodic, odată cu verificările la celelalte categorii de pregătire.

(2) Verificarea unităților privind capacitatea de protecție și intervenție pentru situații de protecție civilă se va face prin exerciții de specialitate și în cadrul celor de creștere a capacității operaționale.

(3) Competențele de verificare privind aplicarea măsurilor de protecție civilă sunt cele stabilite prin structura organizatorică și prezentul regulament.

Articolul 116

În termen de 45 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului regulament se elaborează/actualizează planurile prevăzute la art. 93 și 95.

Articolul 117

Șefii/Comandanții unităților sunt responsabili de punerea în aplicare a prezentului regulament.

Articolul 118

Anexele nr. 1-4 fac parte integrantă din prezentul regulament.

Anexa nr. 1

la regulament

PLAN

de protecție și intervenție în situații de protecție civilă

Planul de protecție și intervenție în situații de protecție civilă se elaborează sub formă de text și grafic, astfel:

Partea I cuprinde:

1. baza legală, scopul și obiectivele la care trebuie să răspundă planul;

2. domeniile de aplicabilitate (unități și structuri cuprinse în plan, zona de aplicare etc.);

3. situațiile de protecție civilă ce pot afecta unitatea - structura și caracteristicile acestora (tipul, amploarea și evoluția probabilă a efectelor);

4. realizarea măsurilor de protecție a personalului, documentelor din Fondul Arhivistic Național și a celor clasificate, precum și a bunurilor materiale (responsabilități, forțe și mijloace de execuție etc. pentru fiecare tip de risc);

5. concepția întrebuințării forțelor și mijloacelor, atât pentru limitarea efectelor situațiilor de protecție civilă la sediul propriu, cât și pentru intervenție în sprijinul populației;

6. modul de punere în aplicare a planului;

7. conducerea și cooperarea;

8. dispoziții finale.

Partea a II-a - anexe:

1. procedurile de acțiune pe fiecare tip de risc ce poate afecta unitatea;

2. componența grupei operative;

3. tabelul cu adresele și telefoanele personalului grupei operative;

4. modul de asigurare logistică a intervenției;

5. planificarea personalului pentru intervenție;

6. schemă cu organizarea înștiințării - alertării unităților/structurii;

7. organizarea legăturilor;

8. alte date necesare pentru aplicarea eficientă a măsurilor de protecție și intervenție;

9. harta/planul cu măsurile de protecție și intervenție în situații de protecție civilă:

a) dispunerea surselor de risc și raioanele probabile de manifestare a efectelor acestora;

b) dispunerea unității proprii și a celor subordonate/coordonate;

c) dispunerea forțelor cu care se cooperează;

d) zonele/raioanele de intervenție, pe variante de acțiune;

e) organizarea și amplasarea conducerii, a forțelor și mijloacelor pentru intervenție;

f) itinerare de deplasare de bază și de rezervă;

g) locurile de dispunere, profilul și posibilitățile structurilor medicale care pot acorda ajutor calificat personalului afectat;

h) adăposturile de protecție civilă ce pot fi folosite în caz de nevoie;

i) mijloacele fixe de decontaminare ale inspectoratelor județene/al municipiului București pentru situații de urgență (puncte de decontaminare a personalului, documentelor din Fondul Arhivistic Național, mijloace de transport și echipament);

j) alte date necesare pentru organizarea și punerea în aplicare a măsurilor de protecție și intervenție.

Harta/planul se alege la o scară convenabilă, în funcție de mărimea zonei de competență, și se redactează conform regulilor stabilite prin actele normative în vigoare.

10. scheme cu organizarea măsurilor de protecție și intervenție la diferite obiective (se elaborează numai pentru sediul unității/structurii proprii și la cele cu o suprafață mică unde reprezentarea acestora pe hartă nu este posibilă sau nu exprimă în totalitate concepția acțiunilor de protecție și intervenție):

a) dispunerea mijloacelor de alarmare/alertare proprii;

b) locul adăposturilor de protecție civilă existente și a celor ce pot fi utilizate în urma unor amenajări sumare, capacitatea acestora și cine le utilizează;

c) rețelele de gaze, canal, apă, combustibil, electricitate, termoficare, locurile camerelor de distribuție și control;

d) locurile de adunare a forțelor destinate intervenției, materialele și tehnica din dotarea acestora.

Anexa nr. 2

la regulament

PLAN

de evacuare în situații de urgență

Planul de evacuare în situații de urgență se elaborează sub formă de text și grafic, astfel:

I. Partea I cuprinde:

1. baza legală și scopul evacuării;

2. situații în care se realizează evacuarea;

3. concepția evacuării:

a) personalul, tehnica, materialele și alte bunuri care se evacuează;

b) documentele clasificate care se evacuează, modul de asigurare a securității acestora pe timpul transportului și în locul de evacuare;

c) modul de trecere la executarea evacuării;

d) locul unde se execută evacuarea, pe variante;

e) itinerare de bază și de rezervă pentru evacuare;

f) forțele destinate continuării îndeplinirii misiunilor de bază ale unității/structurii și altor acțiuni ordonate.

4. organizarea evacuării:

a) ordinea, pe urgențe, în care se execută evacuarea;

b) repartizarea personalului, documentelor din Fondul Arhivistic Național și a bunurilor materiale pe mijloace de transport;

c) repartizarea spațiilor în localitatea (sediul) unde se execută evacuarea;

5. asigurarea acțiunilor de evacuare;

6. cooperarea pe timpul evacuării și în localitatea (locul) de evacuare;

7. logistica evacuării (tipul și numărul mijloacelor de transport necesare pentru evacuare; necesarul de carburanți și lubrifianți pentru mijloacele de transport; alte măsuri pentru realizarea evacuării);

8. conducerea evacuării.

Organizarea și atribuțiile personalului de conducere pentru executarea evacuării.

9. Modul de organizare a evacuării membrilor de familie aflați în întreținere ai personalului unității/structurii.

II. Partea a II-a - anexe:

1. ordinele de repartiție pentru clădirile (spațiile) ce vor fi utilizate pentru evacuare, eliberate de autoritățile administrației publice (acolo unde se cunoaște locul);

2. regulile de acces în locurile unde se execută evacuarea;

3. sub formă grafică (scheme, planuri sau hărți):

a) locul (sediul) unde se execută evacuarea;

b) itinerare pentru executarea evacuării;

c) repartiția personalului în locul (sediul) unde se execută evacuarea;

d) schema spațiilor în care se depozitează documentele și materialele evacuate.

III. Alte date necesare pentru executarea în timp scurt și organizat a evacuării: personalul care se evacuează; tabele cu organizarea transportului; atribuții ale personalului implicat; încadrarea structurilor constituite pentru desfășurarea evacuării; comunicații etc.

Anexa nr. 3

la regulament

STRUCTURA DE PRINCIPIU

a hotărârii/deciziei pentru intervenție, dispoziției preliminare și a

ordinului de intervenție

Hotărârea/decizia pentru intervenție

1. Date despre efectele produse de situația de protecție civilă, inclusiv asupra capacității de intervenție a unității/structurii

2. Date privind modul general de intervenție, forțele destinate pentru aceasta, locul și rolul forțelor proprii în acțiunile comune

3. Concepția de acțiune a unității (succesiunea misiunilor pe urgențe, unde se concentrează efortul principal, forțele care vor acționa pentru intervenție și mijloacele utilizate, durata intervenției)

4. Misiunile subunităților/compartimentelor destinate pentru intervenție

5. Itinerariile de evacuare și punctele de adunare a personalului

6. Timpul de începere și terminare a misiunilor

7. Cooperarea cu celelalte forțe participante la intervenție

8. Organizarea și asigurarea legăturilor

9. Asigurarea acțiunilor de intervenție

10. Logistica intervenției

11. Cereri către eșalonul superior

12. Conducerea intervenției

Dispoziția preliminară

1. Date sumare despre situația produsă

2. Precizări pentru pregătirea forțelor de intervenție (organizare, mijloace și materiale ce se vor folosi, locurile pentru constituire, data începerii și terminării intervenției)

3. Organizarea conducerii

Ordinul de intervenție

1. Scurte concluzii asupra efectelor situației de protecție civilă

2. Misiunea unității/structurii

3. Misiunile subunităților/compartimentelor cărora li se stabilește: organizarea pentru intervenție, mijloacele tehnice din dotare și punctele (obiectivele, raioanele) de acțiune; unde se concentrează efortul principal; itinerarele de deplasare; succesiunea executării operațiilor; locul punctelor de comandă

4. Misiunile forțelor de intervenție care acționează în aceleași puncte (obiective, raioane) de intervenție

5. Organizarea cooperării

6. Logistica intervenției

7. Organizarea conducerii

8. Durata intervenției

9. Termenele și procedeele de prezentare a rapoartelor

Anexa nr. 4

la regulament

STRUCTURA DE PRINCIPIU

a analizei anuale privind capacitatea de răspuns de protecție civilă

1. Gradul de elaborare și actualizare a documentelor de conducere în situații de protecție civilă

2. Organizarea și gradul de operabilitate al forțelor și mijloacelor destinate intervenției în sediul propriu și în sprijinul populației

3. Nivelul de pregătire a efectivelor unității pentru a acționa în situații de protecție civilă se stabilește de comandant/șef pe baza calificativelor obținute de aceasta în urma controalelor și inspecțiilor executate de eșaloanele superioare, precum și la verificările periodice privind pregătirea personalului

4. Gradul de realizare a măsurilor de protecție a personalului, documentelor din Fondul Arhivistic Național și a bunurilor materiale

5. Principalele activități de protecție civilă la care urmează să participe unitatea/structura, stabilite de autoritățile administrației publice locale și serviciile publice comunitare profesioniste pentru situații de urgență

6. Intervențiile în situațiile de urgență civilă ce s-au produs în zona de competență (situația se prezintă numeric atât pentru intervenții, cât și pentru personalul participant)

7. Propuneri pentru perfecționarea activității în situații de protecție civilă

Sursă: legislatie.just.ro (Monitorul Oficial). Textul afișat este forma consolidată curentă.