NORME METODOLOGICE din 19 octombrie 2011

NORMĂ Guvernul
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 804 din 14 noiembrie 2011
Intrat în vigoare
14.11.2011
Forma consolidată din
14.11.2011

pentru evaluarea și clasificarea în vederea certificării a unităților și instituțiilor din sistemul național de cercetare-dezvoltare

Articolul 1

Evaluarea și clasificarea în vederea certificării sunt principalele instrumente prin care autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare, prin intermediul Autorității Naționale pentru Cercetare Științifică, denumită în continuare ANCS, își îndeplinește atribuțiile de monitorizare, evaluare și implementare a politicii de dezvoltare instituțională în domeniul cercetării științifice, dezvoltării experimentale și inovării.

Articolul 2

Evaluarea și clasificarea unităților și instituțiilor din sistemul național de cercetare-dezvoltare se desfășoară în conformitate cu prevederile prezentelor norme metodologice.

Articolul 3

Procedura de evaluare și clasificare este coordonată de Colegiul Consultativ pentru Cercetare, Dezvoltare și Inovare, denumit în continuare CCCDI.

Articolul 4

(1) În conformitate cu prevederile art. 33 din Ordonanța Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările și completările ulterioare, evaluarea și clasificarea unităților și instituțiilor din sistemul național de cercetare-dezvoltare se face obligatoriu pentru unitățile și instituțiile prevăzute la art. 33 alin. (8) din aceeași ordonanță sau la cerere pentru unitățile și instituțiile prevăzute la art. 33 alin. (9) din aceeași ordonanță.

(2) Nu se evaluează și clasifică la cerere unități care sunt părți componente ale unităților și instituțiilor prevăzute la art. 33 alin. (8) din Ordonanța Guvernului nr. 57/2002, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările și completările ulterioare.

Articolul 5

(1) Unităților și instituțiilor care sunt evaluate la cerere li se aplică prevederile prezentului articol.

(2) Cuantumul taxei de evaluare se stabilește prin decizie a președintelui ANCS, cu respectarea prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 57/2002, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările și completările ulterioare.

(3) Evaluarea și clasificarea unei instituții conduce la retragerea evaluării și clasificării unităților fără personalitate juridică din cadrul instituției.

(4) Sunt evaluate și clasificate la cerere unități sau instituții care îndeplinesc următoarele condiții:

a) instituțiile, respectiv instituțiile cu personalitate juridică din care fac parte unitățile fără personalitate juridică sunt înscrise în registrul central al potențialilor contractori, administrat de către autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare, potrivit art. 18 din Normele metodologice privind contractarea, finanțarea, monitorizarea și evaluarea programelor, proiectelor de cercetare-dezvoltare și inovare și a acțiunilor cuprinse în Planul național de cercetare-dezvoltare și inovare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.265/2004, cu modificările și completările ulterioare;

b) au activitatea de cercetare-dezvoltare ca obiect principal de activitate;

c) îndeplinesc cel puțin una din următoarele condiții:

(i) au avut venituri din activitatea de cercetare-dezvoltare de cel puțin 2.000.000 lei în fiecare dintre ultimii 3 ani pentru care situația financiară anuală este disponibilă;

(îi) au avut venituri din activitatea de cercetare-dezvoltare de cel puțin 2.000.000 lei în ultimul an în care situația financiară anuală este disponibilă și scorul relativ de influență cumulat al tuturor membrilor unității în ultimul an calendaristic, calculat pe baza datelor puse la dispoziție pe site-ul Consiliului Național al Cercetării Științifice, este cel puțin egal cu 10 sau, numai în cazul unităților sau instituțiilor din domeniile socioumaniste, au publicat ca autor sau coautor în ultimul an calendaristic cel puțin 5 cărți, disponibile fiecare în cel puțin 5 biblioteci din celelalte state membre ale Uniunii Europene sau din statele membre ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, identificabile prin cataloage online;

d) au achitat taxa de evaluare.

(5) Cererea de evaluare și clasificare se face prin completarea formularului de solicitare a evaluării și de verificare a îndeplinirii condițiilor prevăzute la alin. (4) și trimiterea acestuia, semnat de către conducătorul unității sau instituției și ștampilat, conducerii ANCS. Modelul formularului va fi publicat pe site-ul ANCS.

(6) Procedura de evaluare și clasificare prevăzută la art. 10 poate începe numai după verificarea de către ANCS a îndeplinirii condițiilor prevăzute la alin. (4).

(7) ANCS verifică îndeplinirea condițiilor prevăzute la alin. (4) în termen de 5 zile lucrătoare de la primirea cererii.

(8) În cazul în care condițiile nu sunt îndeplinite, ANCS comunică acest lucru unității sau instituției solicitante, în termen de 5 zile lucrătoare de la încheierea verificării.

(9) În cazul în care condițiile sunt îndeplinite, ANCS comunică acest lucru unității sau instituției solicitante și transmite cererea unității ori instituției solicitante către CCCDI, în termen de 5 zile lucrătoare de la încheierea verificării.

(10) CCCDI declanșează procedura de evaluare în termen de cel mult 3 luni de la transmiterea de către ANCS a cererii.

Articolul 6

Perioadele pentru care se acordă certificarea sau recertificarea variază în funcție de nivelul clasificării acordate după cum urmează:

a) pentru unități sau instituții clasificate la nivelul A+ : 5 ani;

b) pentru unități sau instituții clasificate la nivelul A : 4 ani;

c) pentru unități sau instituții clasificate la nivelul A- : 2 sau 3 ani, conform recomandării prezentate și argumentate în raportul final de evaluare.

Articolul 7

Documentele elaborate în cursul procesului de evaluare și clasificare sunt următoarele:

a) raportul de autoevaluare și planul de dezvoltare elaborate de către instituția sau unitatea evaluată conform modelului-cadru din anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentele norme metodologice; acesta include un tabel sintetic de date și caracteristici, a cărui structură se stabilește prin decizie a președintelui ANCS;

b) raportul de evaluare elaborat de către echipa de experți evaluatori conform prevederilor art. 16 și 17.

Articolul 8

(1) Pentru fiecare unitate sau instituție, procedura este inițiată prin publicarea de către CCCDI, pe site-ul propriu și pe site-ul ANCS, a anunțului privind începerea procedurii de evaluare și clasificare.

(2) CCCDI numește și face publică componența grupului de lucru de specialitate pe care l-a însărcinat cu coordonarea procesului de evaluare și clasificare a unității sau instituției, denumit în continuare grup de lucru coordonator, precum și o persoană, membru al CCCDI și/ori al grupului de lucru, desemnată ca reprezentant al CCCDI în relația cu unitatea sau instituția evaluată, pe perioada de desfășurare a procedurii de evaluare și clasificare, cu respectarea prevederilor legale în vigoare privind evitarea conflictelor de interese.

(3) Același grup de lucru coordonator poate coordona evaluarea și clasificarea mai multor unități sau instituții.

Articolul 9

(1) Pentru fiecare unitate sau instituție, selecția echipei de experți evaluatori și a conducătorului acesteia se realizează în coordonarea grupului de lucru numit de CCCDI și se aprobă prin decizie a președintelui ANCS, la propunerea CCCDI.

(2) Pentru selecția membrilor echipelor de experți evaluatori, grupul de lucru coordonator beneficiază de sprijinul tehnic al ANCS și al Unității executive pentru finanțarea învățământului superior, a cercetării, dezvoltării și inovării.

(3) Echipele de evaluatori sunt compuse dintr-un număr impar de membri, mai mare sau egal cu 5, din care cel puțin 50% sunt experți din străinătate, selectați din celelalte state membre ale Uniunii Europene sau din statele membre ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.

(4) Conducătorul echipei de experți evaluatori este unul din membrii din străinătate ai echipei.

(5) Pot fi membri ai echipelor de experți evaluatori numai persoanele care îndeplinesc simultan următoarele criterii:

a) dețin titlul de doctor în științe, recunoscut în România sau în țara în care persoana respectivă își desfășoară activitatea;

b) au publicat ca autor principal articole care au fiecare un scor relativ de influență cel puțin egal cu 1 și al căror scor relativ de influență cumulat este cel puțin egal cu 10 sau dețin cel puțin două titluri de proprietate industrială protejate cel puțin pe teritoriul unui stat membru al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică ori, numai pentru evaluarea unităților sau instituțiilor din domeniile socioumaniste, au publicat ca autor ori coautor cel puțin două cărți, disponibile fiecare în cel puțin 30 de biblioteci din celelalte state membre ale Uniunii Europene sau din statele membre ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, identificabile prin cataloage online;

c) nu se află în conflict de interese în cazul evaluării unității sau instituției.

(6) Pentru fiecare echipă de experți evaluatori, cel puțin unul din membri are experiență în conducerea unităților sau instituțiilor de cercetare-dezvoltare similare din țări membre ale Uniunii Europene ori ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.

(7) Echipele de experți evaluatori nu au statutul de organe de lucru ale CCCDI.

(8) Pentru serviciile de evaluare prestate, ANCS încheie contracte de prestări de servicii în baza art. 58 alin. (4) din Ordonanța Guvernului nr. 57/2002, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările și completările ulterioare.

(9) În cursul vizitei, echipa de experți evaluatori poate fi însoțită de un reprezentant numit de către organul sau instituția de tutelă după cum urmează:

a) pentru institutele naționale de cercetare-dezvoltare, de către organul administrației publice centrale în a cărui coordonare sau subordine își desfășoară activitatea;

b) pentru instituții, centre sau stațiuni de cercetare-dezvoltare din subordinea Academiei Române sau a Academiei de Științe Agricole și Silvice, de către Academia Română sau Academia de Științe Agricole și Silvice, după caz;

c) pentru unități de cercetare-dezvoltare fără personalitate juridică, constituite, conform cartei universitare, în cadrul unei instituții de învățământ superior acreditate, de către instituția de învățământ superior;

d) pentru institute, centre, stațiuni de cercetare-dezvoltare, clinici sau spitale organizate ca instituții publice ori de drept public și alte instituții publice ori de drept public care au ca obiect de activitate și cercetarea, de către organul administrației publice centrale coordonator sau de către autoritatea publică locală coordonatoare, după caz;

e) pentru unități fără personalitate juridică organizate în cadrul unei instituții prevăzute la lit. d), de către instituția din care fac parte;

f) pentru entități de drept privat fără scop patrimonial, altele decât universitățile private acreditate, de către conducerile acestor entități;

g) pentru centre internaționale de cercetare-dezvoltare înființate în baza unor acorduri internaționale, de către conducerile acestor centre.

Articolul 10

(1) Procedura de evaluare conține următoarele etape procedurale:

a) în cel mult 10 zile lucrătoare după data publicării anunțului privind începerea procedurii de evaluare și clasificare, ANCS comunică unității sau instituției începerea procedurii de evaluare și clasificare și deschide accesul unității ori instituției la platforma online de depunere a datelor și documentelor necesare;

b) unitatea sau instituția are la dispoziție 20 de zile lucrătoare de la data deschiderii accesului, pentru a încărca pe platformă datele necesare, raportul de autoevaluare și planul de dezvoltare. Această perioadă încheiată, datele și documentele încărcate pe platforma online nu mai pot fi modificate. Unitatea sau instituția poate solicita și înainte de încheierea perioadei finalizarea încărcării datelor și închiderea accesului la platforma online. Raportul de autoevaluare și planul de dezvoltare se fac publice pe site-ul web al ANCS după cel mult 3 zile lucrătoare de la data de închidere a accesului la platforma online;

c) după finalizarea încărcării datelor pe platforma online și închiderea accesului la aceasta, componența nominală a echipei de experți evaluatori, incluzând nominalizarea conducătorului acesteia, se face publică pe site-ul web al ANCS;

d) fiecare membru al echipei de evaluatori semnează declarația de imparțialitate, confidențialitate și competență în domeniul de activitate al unității sau instituției și se angajează ca, în orice moment, pe parcursul procesului de evaluare, dacă constată că una dintre aceste condiții nu este îndeplinită ori că se găsește în conflict de interese, să semnaleze de îndată acest fapt către CCCDI, în scris, caz în care acesta se înlocuiește cu un alt expert, cu respectarea prevederilor art. 9;

e) ANCS transmite membrilor echipei de evaluatori datele necesare pentru accesul la datele și documentele depuse de unitate sau instituție;

f) membrii echipei de evaluatori au la dispoziție minimum 15 zile calendaristice pentru a analiza datele și documentele depuse de unitate sau instituție și pentru a stabili programul vizitei. Conducătorul echipei de evaluatori poate solicita unora dintre membrii echipei examinarea unor aspecte specifice legate de activitatea sau proiectul de dezvoltare al unității ori instituției, în vederea elaborării raportului de evaluare;

g) echipa de experți evaluatori poate cere unității sau instituției date suplimentare, înaintea vizitei, o singură dată; unitatea ori instituția are la dispoziție 5 zile lucrătoare pentru a pune la dispoziția echipei datele cerute;

h) intervalul de timp al vizitei, stabilit de grupul de lucru coordonator de comun acord cu conducerea unității sau instituției și cu membrii echipei de experți evaluatori, se comunică acestora și se face public pe site-ul web al ANCS; vizita nu poate depăși 3 zile lucrătoare, pentru unitățile ori instituțiile cu o singură sucursală, sau două zile lucrătoare per sucursală, pentru unitățile ori instituțiile cu mai multe sucursale, și se desfășoară conform art. 11-14;

i) la finalizarea vizitei, echipa de experți evaluatori stabilește clasificarea acordată unității sau instituției, consemnată în procesul-verbal stabilit conform art. 14 alin. (1) lit. g) și care nu poate fi modificată ulterior semnării acestui proces-verbal;

j) după finalizarea vizitei, echipa de experți evaluatori are la dispoziție 15 zile lucrătoare pentru a elabora un raport preliminar, conform modelului-cadru de raport de evaluare și conform procesului-verbal stabilit conform art. 14 alin. (1) lit. g), care include clasificarea acordată unității sau instituției;

k) conducătorul echipei de experți evaluatori transmite raportul preliminar de evaluare grupului de lucru coordonator, conducerii unității sau instituției evaluate și organului sau instituției de tutelă, determinată conform art. 9 alin. (9), care au la dispoziție 10 zile lucrătoare pentru a trimite echipei de experți evaluatori sugestiile și observațiile lor; sugestiile grupului de lucru coordonator au în vedere în special conformitatea raportului preliminar cu modelul-cadru;

l) luând în considerare sugestiile și observațiile primite, echipa de experți evaluatori elaborează raportul final de evaluare și îl transmite CCCDI în vederea aprobării; raportul final de evaluare include clasificarea acordată unității sau instituției;

m) CCCDI aprobă sau respinge raportul final de evaluare, prin decizie a CCCDI luată cu votul membrilor CCCDI, potrivit regulamentului de organizare și funcționare a acestuia; în cazul respingerii raportului final de evaluare de către CCCDI, procedura se reia începând cu lit. c) a prezentului alineat;

n) raportul final de evaluare aprobat de către CCCDI se publică pe site-ul web al ANCS nu mai târziu de 40 de zile lucrătoare de la data de începere a vizitei;

o) pentru unitățile și instituțiile prevăzute la art. 33 alin. (5) din Ordonanța Guvernului nr. 57/2002, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările și completările ulterioare, în baza raportului final și a clasificării acordate, CCCDI propune ANCS certificarea, recertificarea, neacordarea certificării sau retragerea certificării unității ori instituției.

(2) Procedura se încheie la data publicării, pe site-ul ANCS, a deciziei ANCS de clasificare, certificare, recertificare, neacordare a certificării sau retragere a certificării unității ori instituției evaluate.

(3) De regulă, pentru fiecare unitate sau instituție evaluată, perioada de la data publicării anunțului privitor la începerea procedurii de evaluare și clasificare și până la data publicării deciziei de clasificare, certificare, recertificare, neacordare a certificării ori retragere a certificării, însoțite de raportul de evaluare, nu va depăși 4 luni.

Articolul 11

Prezența experților membri ai echipei de experți evaluatori este obligatorie pe toată perioada vizitei unității sau instituției. Dacă unul din experți nu poate fi prezent sau poate fi prezent numai pentru o parte din perioada alocată vizitei, atunci vizita se anulează și se reorganizează la o altă dată ori expertul respectiv se înlocuiește cu respectarea prevederilor art. 9.

Articolul 12

(1) Vizita unității este precedată de o întâlnire a membrilor echipei de experți pentru a stabili detaliile vizitei și sarcinile fiecăruia.

(2) Reprezentantul CCCDI și reprezentantul organului sau instituției de tutelă pun la dispoziția membrilor echipei de experți informații de ordin general referitoare la intensitatea activității de cercetare în România în domeniile relevante pentru unitatea ori instituția care este evaluată, istoria recentă a nivelului de finanțare, politica sectorială în domeniul unității sau instituției și alte informații privind contextul legislativ, economic și al pieței muncii în domeniul unității ori instituției.

Articolul 13

(1) Reprezentantul CCCDI și reprezentantul organului sau instituției de tutelă participă împreună cu echipa de experți la vizita unității ori instituției și veghează la buna desfășurare a vizitei și la respectarea procedurilor.

(2) Reprezentantul CCCDI și reprezentantul organului sau instituției de tutelă nu fac parte din echipa de experți evaluatori.

Articolul 14

(1) Vizita cuprinde următoarele etape:

a) o ședință deschisă publicului cu directorul unității sau instituției și cu echipa de conducere a acesteia; prezentările vor cuprinde aspecte generale legate de structura, resursele și rezultatele unității sau instituției, dar cu o focalizare specială pe descrierea a cel puțin unui proiect major de cercetare reprezentativ realizat în cadrul unității ori instituției;

b) o discuție cu membrii consiliului științific;

c) discuții cu fiecare din echipele de cercetare prezentate în lista de personal, conform anexei nr. 1 din secțiunea 1.2, și vizite ale spațiilor, echipamentelor, instalațiilor sau terenurilor agricole aferente echipelor, dacă este cazul;

d) dacă se consideră util și/sau necesar, discuții cu echipele de suport tehnic și administrativ;

e) o discuție cu reprezentanți ai studenților-doctoranzi, în cazul în care există studenți-doctoranzi în cadrul unității;

f) în cazuri excepționale echipa de experți poate audia individual orice persoană a cărei contribuție poate fi considerată utilă; astfel de audieri vor fi limitate la cel mult 20 de minute pe persoană;

g) o ședință a membrilor echipei de experți evaluatori, în cadrul căreia membrii stabilesc notele informale prevăzute în fișa evaluatorului menționată în anexa nr. 2 care face parte integrantă din prezentele norme metodologice, notele formale acordate pe fiecare din criteriile de evaluare prevăzute la art. 15 alin. (1), precum și clasificarea ce rezultă; notele acordate, clasificarea, precum și comentariile sumative sunt consemnate, la finalul ședinței, în procesul-verbal semnat de toți membrii echipei de experți evaluatori; membrii echipei de experți evaluatori schițează o sinteză a concluziilor vizitei, care va constitui cadrul pe baza căruia se va elabora raportul preliminar de evaluare.

(2) Reprezentantul CCCDI și cel al organului sau instituției de tutelă însoțesc echipa de experți evaluatori și participă, în calitate de observatori, la etapele prevăzute la alin. (1) lit. a)-e).

(3) Reprezentantul CCCDI și cel al organului sau instituției de tutelă pot participa, în calitate de observatori, la etapele prevăzute la alin. (1) lit. f) și g) numai cu acordul echipei de experți evaluatori, acordat prin votul membrilor echipei.

(4) În cazul în care există acordul prevăzut la alin. (3), reprezentantul CCCDI și cel al organului sau instituției de tutelă pot interveni în cadrul discuțiilor din etapa prevăzută la alin. (1) lit. f) și g) numai în scopul de a clarifica aspecte administrative, legale ori procedurale relevante pentru funcționarea unității sau instituției, a sistemului național de cercetare, a CCCDI sau a procedurii de evaluare și clasificare și numai cu acordul conducătorului echipei de experți evaluatori.

Articolul 15

(1) În vederea clasificării, echipa de experți evaluatori va acorda pe bază de consens câte o notă, număr întreg între 1 și 5 inclusiv, pentru fiecare din următoarele criterii de evaluare:

a) calitatea activității de cercetare-dezvoltare și a rezultatelor acestei activități;

b) calitatea resursei umane;

c) calitatea infrastructurii și gradul de exploatare al acesteia;

d) eficiența managementului și calitatea mediului de cercetare;

e) calitatea și credibilitatea planului de dezvoltare instituțională;

f) realizarea obiectivelor multianuale stabilite în precedentul raport de evaluare, numai pentru unitățile sau instituțiile ce se evaluează și se clasifică în vederea recertificării.

(2) Pentru unitățile sau instituțiile care au fost evaluate, clasificate și certificate la nivelul A- și care sunt evaluate în vederea recertificării, acordarea notelor va lua în considerare în principal atingerea obiectivelor stabilite în precedentul raport de evaluare, conform art. 16 alin. (7).

(3) În mod excepțional, în situații în care echipa de experți nu poate atinge consensul pentru acordarea unei note pe unul dintre criteriile de evaluare prevăzute la alin. (1), nota este media aritmetică a notelor acordate de fiecare din membrii echipei pe criteriul respectiv.

(4) Pentru fiecare unitate sau instituție, nota finală se calculează ca medie aritmetică între notele corespunzătoare celor 5 sau 6 criterii de evaluare, după caz.

(5) Clasificarea se acordă după cum urmează:

a) pentru o notă finală mai mare sau egală cu 4,5 se acordă nivelul A+;

b) pentru o notă finală mai mare sau egală cu 3,5 și mai mică decât 4,5 se acordă nivelul A;

c) pentru o notă finală mai mare ori egală cu 2,5 și mai mică decât 3,5 se acordă nivelul A- sau B, conform alin. (6);

d) pentru o notă finală mai mare sau egală cu 1,5 și mai mică decât 2,5 se acordă nivelul B;

e) pentru o notă finală mai mică decât 1,5 se acordă nivelul C;

f) de asemenea, pentru unități sau instituții care au obținut nota 1 la cel puțin 2 dintre criteriile prevăzute la alin. (1) se acordă nivelul C, prin excepție de la prevederile lit. a)-e).

(6) O unitate sau instituție certificată cu clasificarea A- la data inițierii procedurii de evaluare nu poate fi recertificată cu aceeași clasificare; în cazul în care evaluarea nu permite acordarea clasificării A sau A+, unitatea sau instituția se clasifică la nivelul B.

Articolul 16

(1) Raportul de evaluare este elaborat în coordonarea conducătorului echipei de experți evaluatori și se aprobă prin votul membrilor echipei de experți evaluatori.

(2) Raportul de evaluare este elaborat în limba engleză, cu excepția unităților sau instituțiilor din domeniul limbii și literaturii române, pentru care raportul poate fi elaborat și în limba română. Rapoartele elaborate în limba engleză sunt traduse în limba română de către grupul de lucru coordonator, iar traducerea constituie raportul de evaluare oficial.

(3) În situația în care se propune clasificarea la nivelul A-, lungimea raportului de evaluare este limitată la un număr de pagini cu 5 mai mare decât numărul de echipe de cercetare care compun unitatea sau instituția, stabilit conform anexei nr. 1 din secțiunea 1.2.

(4) În alte situații decât cele prevăzute la alin. (3) lungimea raportului de evaluare este limitată la un număr de pagini cu 3 mai mare decât numărul de echipe de cercetare care compun unitatea sau instituția.

(5) O pagină a raportului va prezenta un rezumat sintetic al evaluării instituționale și al principalelor concluzii ale acesteia.

(6) Cel puțin două pagini ale raportului vor fi consacrate argumentării clasificării propuse, în care se vor sublinia în mod obligatoriu punctele forte și punctele slabe ale unității sau instituției pe fiecare dintre criteriile de evaluare prevăzute la art. 15 și pe subpunctele detaliate în anexa nr. 2.

(7) În cazurile în care se propune clasificarea la nivelul A- raportul va prezenta un set de obiective și măsuri de ameliorare a punctelor slabe identificate, care pot fi atinse sau realizate în următorii 2 ori 3 ani; prezentarea obiectivelor nu poate ocupa mai mult de două pagini.

(8) În situațiile prevăzute la alin. (7), certificarea se acordă pentru o perioadă de timp egală cu cea planificată pentru implementarea obiectivelor și măsurilor de ameliorare, cu respectarea prevederilor art. 6 lit. c).

Articolul 17

Raportul de evaluare va evita:

a) o prezentare descriptivă a unității sau instituției, fără o analiză reală a punctelor forte și a punctelor slabe;

b) formulări ambigue sau generale care ar putea crea o imagine neclară a situației din unitate ori instituție;

c) o argumentație prea atenuată și care să fie în dezacord cu clasificarea propusă.

Anexa 1

la normele metodologice

RAPORT DE AUTOEVALUARE ȘI PLAN DE DEZVOLTARE

Structura-cadru

1. Date și caracteristici (a se completa prin intermediul unei platforme online)

1.1. Tabelul sintetic (model-cadru stabilit prin decizie a Autorității Naționale pentru Cercetare Științifică, denumită în continuare ANCS)

1.2. Lista de personal pe echipe (model-cadru stabilit prin decizie ANCS)

Gruparea cercetătorilor dintr-o unitate sau instituție în echipe rămâne la latitudinea unității ori a instituției și trebuie să urmeze liniile de demarcație științifice, indiferent dacă acestea coincid sau nu cu liniile de demarcație administrative; o echipă grupează, de regulă, între 2 și 10 persoane.

1.3. Lista de publicații și brevete (model-cadru stabilit prin decizie ANCS)

1.4. Lista de proiecte în derulare (model-cadru stabilit prin decizie ANCS)

1.5. Lista de infrastructuri (model-cadru stabilit prin decizie ANCS)

2. Raport de autoevaluare pentru ultimii 4 ani

2.1. Organigrama funcțională a unității sau a instituției

Se va prezenta organigrama instituției cuprinzând conducerea, compartimentele administrative, consiliul științific, compartimentele, departamentele și echipele de cercetare, precum și echipele tehnice și/sau auxiliare.

2.2. Bilanțul general al unității sau instituției (maximum 5 pagini)

Se va prezenta situația generală a instituției și evoluția acesteia în ultimii 4 ani, din punct de vedere științific. Se vor sublinia realizări majore, investiții semnificative, acțiuni de recrutare de resurse umane, acțiuni de transfer tehnologic, diseminare și popularizare și orice alte aspecte considerate semnificative pentru evoluția și dezvoltarea instituțională.

2.3. Bilanț pe echipe (maximum 3 pagini pe echipă)

Pentru fiecare echipă se va prezenta succint, la nivel calitativ și cantitativ, activitatea din ultimii 4 ani, în special realizările majore, dinamica direcțiilor de cercetare abordate, inițiativele interdisciplinare sau antreprenoriale, dinamica resurselor umane și orice alte aspecte considerate semnificative pentru evoluția și dezvoltarea științifică a echipei.

2.4. Proiect major reprezentativ (maximum 5 pagini)

Se va prezenta în detaliu un ciclu complet de concepție, elaborare, execuție, finalizare și, dacă este cazul, valorificare a unui proiect major reprezentativ pentru nivelul de performanță, vizibilitate și impact economic și social a activității unității sau instituției. Prin proiect se înțelege atingerea unor scopuri ale activității de cercetare-dezvoltare, care pot sau nu să se suprapună cu proiecte stabilite formal pentru obținerea de finanțări.

3. Plan de dezvoltare instituțională pe 4 ani (maximum 15 pagini)

3.1. Analiza SWOT științifică

3.2. Obiective și direcții științifice prioritare și strategice

3.3. Strategie de resurse umane

3.4. Mecanisme de stimulare a apariției de noi subiecte și teme de cercetare

3.5. Analiza SWOT financiară

3.6. Infrastructura: plan de investiții

3.7. Susținerea transferului tehnologic și atragerea de fonduri extrabugetare

3.8. Parteneriate strategice și vizibilitate: evenimente, comunicări, colaborări

Anexa 2

la normele metodologice

FIȘA EVALUATORULUI

Procesul de evaluare și clasificare are următoarele componente:

1. autoevaluarea unităților și instituțiilor, precum și obligația de a elabora un plan de dezvoltare, care vor determina unitățile și instituțiile să adopte și să utilizeze metode moderne de planificare strategică și management orientat pe rezultate;

2. vizita experților internaționali care va furniza informații, sugestii și comentarii utile și constructive, dintr-un punct de vedere obiectiv, extern, și care prin discuțiile și ședințele cu conducerea unității sau instituției, precum și cu membrii acesteia va genera oportunități de înnoire a abordărilor administrative și manageriale la nivelul fiecărei unități și instituții;

3. raportul de evaluare, prin care echipa de experți va înainta o analiză detaliată asupra direcțiilor optime de dezvoltare și ameliorare continuă a fiecărei unități și instituții și care va furniza o informație esențială către Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică sau organul ori instituția de tutelă în vederea deciziilor referitoare la cel mai adecvat mod de a susține și ghida dezvoltarea fiecărei unități sau instituții și de a o acompania pe calea către excelență prin intermediul unei susțineri administrative și financiare adecvate.

În cele ce urmează se detaliază criteriile de evaluare ce se vor avea în vedere la acordarea notelor. Pentru fiecare unitate sau instituție, aceste criterii iau în considerare aspectele specifice fiecărui domeniu științific, în scopul de a furniza o analiză relevantă și de a sprijini dezvoltarea optimală a unității sau instituției evaluate.

1. Calitatea activității de cercetare-dezvoltare și a rezultatelor acestei activități

- Se vor lua în considerare numărul, și în special calitatea publicațiilor și brevetelor realizate de personalul instituției în ultimii 4 ani, inclusiv cele prezentate la conferințe sau la congrese internaționale. Se poate folosi scorul relativ de influență sau analiza citărilor pentru a se estima nivelul de prestigiu al publicațiilor. În instituțiile active în unele domenii ale științelor sociale și umaniste, indicatori ai vizibilității și prestigiului național și internațional sunt, pe lângă articolele științifice publicate în reviste internaționale prestigioase, și publicarea de cărți de cercetare, editarea de volume colective și publicarea de studii științifice în volume colective, precum și publicarea de ediții critice, dicționare și enciclopedii la edituri naționale sau internaționale de prestigiu, precum și realizarea de studii prospective și/sau strategice în domeniul științific corespunzător, în serviciul organului public central coordonator.

- În contextul strategiei europene pentru anul 2020, capacitatea de a atrage fonduri din surse private sau internaționale, în special din programele de cercetare și inovare ale Uniunii Europene, constituie un element esențial al unei activități de anvergură și vizibilitate națională și internațională, în special în vederea angajamentului României de a atrage 1% din PIB din domeniul privat către activitatea de cercetare-dezvoltare până în anul 2020.

- Pentru domeniile aplicative, numărul de brevete internaționale obținute este un indicator cu dublă importanță: pentru deschiderea și relevanța internațională dar și pentru vizibilitatea și deschiderea către mediul industrial. Relevanța brevetelor este dată de aplicarea acestora și de veniturile generate din exploatarea acestora.

- În țări cu o puternică tradiție de cercetare aplicativă, în domeniile științelor vieții și ale naturii, în special cele inginerești, principalul mijloc de transfer tehnologic către mediul economic este lansarea de societăți comerciale (de tip "start-up" sau "spin-off") în vederea introducerii pe piață și a valorificării unor tehnologii, metode, produse sau servicii inovatoare. Preocuparea și implicarea activă a conducerii unității sau instituției pentru a încuraja și susține lansarea de societăți comerciale inovatoare constituie indicatori esențiali referitori la conectarea instituției la mediul economic. În cazul institutelor naționale de cercetare-dezvoltare se vor lua în considerare în special furnizarea către administrația publică centrală, regională sau locală a unor tehnologii, servicii ori studii strategice sau prospective în domeniile de răspundere strategică și politică respective.

- Diseminarea și popularizarea rezultatelor activității de cercetare-dezvoltare sunt părți componente din aceasta.

2. Calitatea resursei umane.

- Criteriul resursei umane este parțial corelat cu cel precedent, cu o distincție esențială: gradul de uniformitate sau neuniformitate al nivelului de vizibilitate și performanță între diferitele echipe conform criteriilor enumerate la pct. 1. O dezvoltare instituțională optimă trebuie să se asigure că fiecare echipă are o strategie și o zonă de performanță bine definită, în interiorul căreia este competitivă la nivel internațional. Existența unor echipe cu o performanță net inferioară este un indicator al unei viziuni și culturi manageriale deficitare.

- Printre indicatorii utili în acest sens se regăsesc vârsta medie (sub 45 de ani) a personalului, capacitatea de a atrage tineri cu studii superioare (în principal doctorale) obținute în alte instituții decât cea evaluată, în special în străinătate, sau cu stagii de pregătire ori de cercetare efectuate în străinătate, în special în cadrul unor instituții prestigioase pe plan mondial, precum și mobilitatea personalului între mediul public și cel privat.

- Experții vor estima adecvarea raportului numeric între personalul de cercetare-dezvoltare și personalul auxiliar și administrativ; un raport disproporționat, în special în favoarea personalului administrativ, este un indicator al unei politici de personal neadecvată obiectivelor statutare ale unității sau instituției.

3. Calitatea infrastructurii și gradul de exploatare al acesteia

- Calitatea infrastructurii, în special a echipamentelor mari - în domeniile unde acestea sunt relevante - este un indicator extrem de util pentru evaluarea calității managementului instituțional deoarece necesită un efort coerent, un grad înalt de coeziune al colectivelor de cercetare la nivel instituțional și o viziune strategică la nivelul conducerii unității sau instituției. Capacitatea de a atrage fonduri și de a le canaliza în mod eficient pentru o dezvoltare strategică a unității sau instituției constituie un aspect esențial al unui management de calitate.

- Gradul de exploatare al infrastructurilor furnizează de asemenea o informație esențială, deși indirectă: aceasta subliniază o convergență și o sinergie extrem de prețioase ale capacității administrative cu o masă critică la nivel științific. Infrastructurile majore vor fi semnalate în raportul de evaluare pe 4 categorii, conform nivelului de utilizare/exploatare: sub 25%, între 25% și 50%, între 50% și 75%, sau peste 75%.

4. Eficiența managementului și calitatea mediului de cercetare

Birocrația redusă și preocuparea pentru creșterea eficienței reprezintă principalele atracții și factori de motivare pentru creșterea performanței resurselor umane. De aceea, printre sarcinile esențiale ale expertului se numără evaluarea calității mediului de cercetare, care include aspecte cum ar fi:

- existența unor mecanisme transparente de evaluare a personalului și de promovare și stimulare financiară a personalului performant, focalizate pe merit și pe performanțele profesionale reale;

- eficiența procedurilor administrative implementate în cadrul instituției;

- gradul de satisfacție a personalului de cercetare-dezvoltare referitoare la sprijinul oferit de aparatul administrativ, auxiliar și tehnic;

- eficiența administrativă a mediului de cercetare - în limita constrângerilor prevăzute de legislația în vigoare și de contractele de finanțare - inclusiv aspecte precum plata la timp a drepturilor salariale; achiziția de materiale și consumabile în termen rezonabil (de regulă sub 30 de zile) de la depunerea referatului de necesitate (în limitele fondurilor disponibile); decontarea cheltuielilor în interes de serviciu în termen rezonabil (de regulă sub 15 zile) de la depunerea documentelor justificative; angajarea de personal pe termen determinat, plătit din bugetul unui proiect, în termen rezonabil (de regulă sub 30 de zile) de la solicitarea directorului de proiect; asigurarea, pentru fiecare proiect contractat, a unei persoane de contact cu autoritățile contractante pentru realizarea sarcinilor administrative aferente proiectelor contractate; investiția de timp, în medie, pentru a obține aprobările necesare depunerii unei cereri de finanțare la competiții naționale sau internaționale; eficiența procedurilor necesare aprobării unor cheltuieli din fonduri din proiecte de cercetare sau din fonduri instituționale; existența unui serviciu de documentare funcțional;

- gradul de transparență în luarea deciziilor și alocarea fondurilor în interiorul instituției;

- nivelul de implicare a personalului unității sau instituției în procesul de luare a deciziilor;

- eventualele probleme sesizate în domeniul eticii și a bunei conduite profesionale: plagiat, coautorat nejustificat, falsificare de date în publicații sau rapoarte, conflicte de interese ori nepotism în interiorul unității sau instituției;

- eficiența și disponibilitatea personalului auxiliar și administrativ pentru a asista și susține personalul de cercetare-dezvoltare;

- aderarea la bunele practici în domeniul managementului instituțional în cercetare la nivel european și internațional, prin adoptarea și implementarea la nivelul regulamentelor interne de funcționare a unor practici precum cele recomandate în următoarele documente:

● Codul european al cercetătorilor și Codul de conduită pentru recrutarea cercetătorilor

http://ec.europa.eu/euraxess/index.cfm/rights/index

● Strategia resurselor umane pentru cercetători, C (2005)576 final, COM (2008)317 final

http://ec.europa.eu/euraxess/index.cfm/rights/strategy4Researcher

http://ec.europa.eu/euraxess/index.cfm/rights/strategy4ResearcherOrgs

● Ghidul Institutului de Tehnologie din Massachusetts de gestiune a datelor de cercetare.

http://libraries.mit.edu/guides/subjects/data-management/

● Manualul Oslo - Linii directoare în colectarea și interpretarea datelor privind inovarea, ediția a III-a, OECD, Paris

http://www.oecd.org/document/33/0,3343, en_2649_34273_35595607_1_1_1_37417,00.html

● Standardul de management al calității ISO 9001: 2008.

5. Calitatea și credibilitatea planului de dezvoltare instituțională

Expertul va evalua adecvarea și realismul planului de cercetare al unității ori instituției, în special în lumina performanțelor actuale ale unității sau instituției, a calității resurselor umane, a infrastructurii și a capacității manageriale și administrative demonstrate până la data evaluării. Raportul va comenta asupra următoarelor aspecte ale planului de dezvoltare:

- adecvarea principalelor direcții de cercetare cu experiența existentă;

- mecanismele de stimulare a apariției de noi idei, direcții și domenii;

- adecvarea politicii de recrutare prevăzute cu obiectivele propuse;

- stimularea și susținerea colaborărilor și parteneriatelor cu alte instituții de prestigiu, atât cu instituții publice din țară, dar în special din străinătate, cât și din mediul privat;

- creșterea vizibilității prin implicarea în activități de comunicare științifică și în proiecte majore la nivel național și internațional;

- susținerea apariției masei critice în domeniile-cheie pentru dezvoltarea instituției.

6. Realizarea obiectivelor stabilite în precedentul raport de evaluare, numai pentru unitățile sau instituțiile ce se evaluează și se clasifică în vederea recertificării

- realizarea obiectivelor de rezultate ale activității de cercetare-dezvoltare;

- realizarea obiectivelor de îmbunătățire a resursei umane;

- realizarea obiectivelor de îmbunătățire a infrastructurii;

- realizarea obiectivelor de îmbunătățire a mediului de cercetare.

Raportul de evaluare va include note informale pe fiecare din indicatorii enumerați mai sus pentru fiecare din cele 5 sau 6 criterii, după caz. Criteriile vor fi notate în mod formal, conform prevederilor art. 15 din normele metodologice. Notarea pentru fiecare criteriu și indicator se va face de la 1 la 5, după cum urmează:

1 - "Absent" sau "Neglijabil". Schimbări în profunzime sunt necesare în această zonă.

2 - "Marginal". Eforturi în această direcție există, dar au produs rezultate nesatisfăcătoare până în prezent.

3 - "Mediocru". Calitatea există dar este departe de a fi atins un nivel satisfăcător la nivel de instituție. Strategia nu este neapărat adecvată pentru ameliorarea situației pe termen scurt și o schimbare urgentă de direcție este necesară.

4 - "Bine". Instituția a dedicat eforturi semnificative în această direcție, cu rezultate solide. Zone de îmbunătățire semnificativă rămân, dar planul de dezvoltare le abordează în mod coerent și plauzibil.

5 - "Excelent". Acest criteriu este compatibil cu o instituție performantă la nivel mondial.

---------

Sursă: legislatie.just.ro (Monitorul Oficial). Textul afișat este forma consolidată curentă.