Pentru realizarea scopului și obiectivelor, CPS are următoarele atribuții:
a) stabilește încadrarea/reîncadrarea peșterilor sau sectoarelor de peșteri în clasele A, B, C și D, conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, pe baza studiilor de fundamentare științifică, propunând conducătorului autorității publice centrale pentru protecția mediului emiterea unui ordin în acest sens;
b) evaluează pe criterii științifice valoarea de patrimoniu a cavităților naturale, rezervelor speologice și a zonelor carstice sau asociate carstului din jurul peșterilor, în scopul clasificării bunurilor patrimoniului speologic;
c) evidențiază elementele rare, fragile și/sau reprezentative pentru carstul românesc;
d) monitorizează starea de conservare a bunurilor patrimoniului speologic și a rezervelor acestuia;
e) identifică factorii de risc la adresa peșterii, carstului și elementelor de patrimoniu speologic, rezultați ca urmare a acțiunii omului: poluare, acțiuni industriale și economice, explorare neadecvată, modificarea factorilor climatici și ambientali;
f) autorizează activitățile de explorare speologică, documentare și cercetare științifică în peșterile clasificate - clasele A, B și C;
g) autorizează activitățile pentru peșteri din clasa A și amenajările turistice sau alte forme de valorificare pentru peșteri din clasa C;
h) autorizează și monitorizează orice alte activități și intervenții antropice în peșteri și zonele lor de protecție, care au implicații directe sau indirecte asupra integrității și stării de conservare a bunurilor patrimoniului speologic, conform art. 44 lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011.
(1) CPS are competența să autorizeze activitățile care privesc bunurile patrimoniului speologic, conform art. 45 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, respectiv:
a) explorări, activități științifice, turism speologic specializat și de documentare în peșterile și sectoarele de peșteră din clasele A, B și C și n peșterile nou-descoperite sau neclasificate;
b) activități de explorare, prin dezobstrucție și derocare realizate prin mijloace cu impact minim asupra bunurilor patrimoniului speologic, pe baza unor normative interne;
c) activități științifice, care includ săpături sau colectări de probe minerale, faună, fosile, pe baza unor competențe dovedite sau pentru persoane care efectuează săpături, indiferent de tipul acestora;
d) amenajarea infrastructurii pentru turism sau pentru orice altă formă de utilizare ori exploatare a resurselor peșterilor.
(2) Autorizația se eliberează pe baza unei cereri scrise, care va conține precizări privind scopul, mijloacele, durata, proporțiile, garanțiile acțiunii, și se va retrage în cazul în care condițiile stabilite la eliberarea ei nu au fost respectate.
(3) Beneficiarii de autorizație desfășoară activități speologice pe propria răspundere și trebuie să respecte prevederile Legii nr. 402/2006 privind prevenirea accidentelor și organizarea activității de salvare din mediul subteran speologic, în ceea ce privește echipamentul, tehnicile de acces și explorare, gradul de dificultate al peșterilor, prevenirea accidentelor și organizarea activității de salvare din mediul subteran speologic.
(4) Autorizațiile eliberate de CPS sunt valabile numai pentru activitatea, locul și perioada pentru care au fost eliberate.
CPS emite puncte de vedere argumentate, pentru respectarea prevederilor art. 44 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, asupra următoarelor:
a) studii de fundamentare pentru instituirea și delimitarea zonelor protejate care cuprind bunuri ale patrimoniul speologic;
b) studii de evaluare a impactului asupra mediului, studii de evaluare adecvată, studii de fundamentare și secțiuni de specialitate din planuri urbanistice generale ale unităților administrativ-teritoriale și din planurile urbanistice zonale sau de detaliu, care au ca obiect sau includ în perimetrul lor peșteri;
c) planuri de management și regulamente ale ariilor naturale protejate, bunuri ale patrimoniului speologic;
d) includerea în patrimoniul local sau județean a unor bunuri ale patrimoniului speologic, ca arii protejate.
CPS stabilește și propune spre aprobare Ministerului Mediului și Pădurilor următoarele:
a) documentația în vederea declarării unor obiective speologice ca patrimoniu UNESCO;
b) măsuri și lucrări necesare pentru conservarea unor peșteri amenințate de riscuri naturale sau antropice;
c) strategii naționale în domeniul bunurilor patrimoniului speologic;
d) criterii/cerințe minime necesare în procesul de formare și programe de specializare în domeniul protejării bunurilor patrimoniului speologic a custozilor/administratorilor/rangerilor și a ghizilor de peșteră;
e) criterii/cerințe de autorizare și reautorizare a funcționării peșterilor în care se desfășoară activități turistice și economice, în vederea prevenirii acțiunilor ce pot duce la exploatarea neadecvată a acestora în condițiile art. 11 lit. e).
CPS colaborează cu următoarele entități cu atribuții sau responsabilități în domeniul managementului și protecției bunurilor patrimoniului speologic:
a) Institutul de Speologie "Emil Racoviță";
b) Federația Română de Speologie;
c) serviciile publice Salvaspeo;
d) Corpul Român Salvaspeo - CORSA;
e) administrații și custozi, care dețin prin contracte sau convenții bunuri ale patrimoniului speologic;
f) Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului;
g) alte organizații care au ca scop exploatarea, cercetarea științifică, protecția și managementul bunurilor și patrimoniului speologic.