HOTĂRÂRE nr. 15 din 7 mai 2012

Căderea puternică a economiei din anii 2009 și 2010 a fost generată de un model economic vulnerabil, bazat pe îndatorare excesivă, îndeosebi a sectorului neguvernamental, și o alocare ineficientă, respectiv către sectoarele neexportatoare de bunuri și servicii, în schimb, mari importatoare. Dezechilibrele interne au fost puse în evidență de criza financiară internațională, manifestată prin înghețarea finanțării externe private, ceea ce a determinat implozia economiei românești.

Pentru restabilirea echilibrelor economice a fost necesară o corecție fiscală de amploare, ale cărei efecte trebuiau să fie atenuate de o absorbție foarte accelerată a fondurilor europene în scopul înlocuirii fluxurilor de capital străin care s-au redus drastic după 2008. Trebuia astfel compensată căderea cererii de bunuri și servicii generate de fluxurile străine de capital, cu o cerere generată de absorbția substanțială a fondurilor europene. Nerealizarea acestui obiectiv a fost determinată atât de carențele programelor guvernamentale ale PDL, cât și de incapacitatea practică de implementare a guvernelor Boc și Ungureanu.

Reforma fiscală, în lipsa fondurilor europene, nu s-a făcut nici prin reducerea risipei și corupției în achizițiile de bunuri și servicii, nici prin eficientizarea proiectelor de investiții (în ultimii 3 ani România a avut 5% cheltuieli de capital în buget, cel mai ridicat nivel din Europa Centrală, cu efecte nesesizabile însă asupra creșterii economice). De asemenea, nu s-au îmbunătățit nici structura veniturilor bugetare și nici colectarea acestora.

Este drept că trebuiau eliminate excesele sectorului public privind aparatul administrativ, dar guvernul a recurs la cele mai facile măsuri, prin tăieri masive de cheltuieli bugetare cu afectarea, pe multiple planuri, a celor mai vulnerabile categorii ale populației. S-au redus astfel dramatic cheltuielile cu asistența socială și s-a majorat substanțial (cu 5 puncte procentuale) taxa pe valoarea adăugată, care este un impozit regresiv, ce îi afectează cu precădere pe cetățenii cu venituri reduse și medii.

Corecția fiscală era necesară, dar modul în care s-a realizat atât în planul economic, cât și în domeniul fiscal a fost profund injustă prin modul de împărțire a poverii ajustării.

De aceea, astăzi, în România trăim bine macroeconomic și trăim rău la nivel microeconomic, respectiv la nivel individual și familial. Guvernul are ca obiectiv fundamental crearea premiselor pentru o creștere economică durabilă, însă echitabil repartizată, astfel încât să trăim bine atât la nivel macroeconomic, cât și la nivelul fiecărui cetățean.

În prezent în toată lumea se regândește raportul dintre eficiență și echitate. Desigur, vom avea preocupări pentru politici economice care să genereze o creștere economică durabilă prin stimularea muncii, economisirii, investițiilor și competitivității. În același timp, vom acționa pentru reconstruirea și consolidarea coeziunii sociale prin politici adecvate. Aceasta echivalează cu asigurarea unei creșteri economice inclusive, concretizate într-o mai echilibrată repartizare a veniturilor în societate. Astfel, se realizează creșterea și consolidarea clasei mijlocii - temelia socială a democrației și reducerea substanțială a polarizării sociale din România. Așa cum disciplina bugetară nu este nici de dreapta, nici de stânga, tot astfel grija față de coeziunea socială nu trebuie să aibă culoare ideologică. Spre deosebire de guvernele Boc și Ungureanu, noi ne propunem să fim disciplinați bugetar și să refacem coeziunea socială.

Ca măsuri și acțiuni concrete Guvernul își propune următoarele priorități în domeniul finanțelor publice:

● realizarea unui mix eficient între politicile de stimulare a creșterii economice și obiectivul asigurării stabilității economice și financiare a țării;

● în acest scop, vom continua acordurile cu partenerii externi (Uniunea Europeană, Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială și alții) și vom respecta prevederile acestora. Prin limitarea deficitului bugetar și a datoriei publice vom contribui la asigurarea procesului dezinflaționist și la stabilitatea cursului de schimb al monedei naționale;

● execuția bugetară se va realiza de o manieră prudentă, concomitent cu respectarea obligațiilor asumate către diferite categorii de cetățeni, și anume, în cursul acestui an, reîntregirea salariilor personalului bugetar la nivelul din iunie 2010 și restituirea sumelor reținute fără bază legală pensionarilor;

● punerea în aplicare a unei strategii eficiente pentru accelerarea absorbției fondurilor europene - sursă de creștere economică durabilă și de modernizare a țării;

● gestionarea finanțelor publice va fi caracterizată prin predictibilitate, transparență, reguli și proceduri clare în toate segmentele acestora, atât la nivel central, cât și la nivel local;

● creșterea încasărilor bugetare prin eficientizarea administrării fiscale, îndeosebi prin aplicarea de proceduri moderne de control, lupta fermă împotriva evaziunii fiscale și a corupției, precum și prin utilizarea cu rezultate cuantificabile a banului public (reducerea drastică a cheltuielilor materiale ale instituțiilor bugetare și ierarhizarea investițiilor publice în funcție de influențele economico-sociale favorabile ale acestora);

● eliminarea practicilor prin care "băieții deștepți" au devenit rentieri ai statului prin fraudarea banului public;

● elaborarea pe baze fundamentate a cadrului bugetar multianual pentru stimularea mediului de afaceri și întărirea clasei mijlocii;

● Guvernul susține semnarea de către România a Tratatului fiscal promovat la nivel european și va stimula dezbaterea publică a prevederilor sale, urmând să adopte cu operativitate și alte măsuri de întărire a guvernanței economice adoptate la nivelul Uniunii Europene.

Principalele obiective în domeniul gestionării fondurilor europene nerambursabile sunt:

● creșterea substanțială a gradului de absorbție a fondurilor structurale și de coeziune până la 31 decembrie 2012;

● îmbunătățirea sistemului de management și control al absorbției fondurilor europene și stabilirea clară a atribuțiilor și rolului instituțiilor implicate în activitatea de gestionare și control al fondurilor structurale și de coeziune, inclusiv din perspectiva sistemului achizițiilor publice;

● simplificarea procedurilor de verificare și de rambursare a cheltuielilor efectuate de beneficiari;

● demararea implementării schemei privind reabilitarea termică a clădirilor, finanțată prin Programul operațional regional, după aprobarea de către Comisia Europeană a realocării sumei de 150 milioane euro de la Fondul Social European la Fondul European pentru Dezvoltare Regională;

● monitorizarea listei celor 150 de proiecte strategice și prioritare și operaționalizarea task force-urilor care vor sprijini autoritățile de management și beneficiarii în identificarea blocajelor și luarea măsurilor de urgență pentru accelerarea implementării acestora;

● îmbunătățirea capacității administrative a structurilor implicate în managementul fondurilor europene;

● implementarea acțiunilor din Planul de măsuri prioritare pentru accelerarea absorbției fondurilor structurale și de coeziune, revizuit la începutul anului 2012;

● definirea priorităților de dezvoltare pentru viitoarea perioadă de programare 2014-2020, pornind de la o consultare largă a factorilor implicați, și demararea procesului de elaborare a Acordului de parteneriat (documentul strategic solicitat prin regulamentele europene) și a programelor operaționale.

Programele de asistență nerambursabilă ale Spațiului Economic European

● Principalul obiectiv pentru programele Spațiului Economic European 2009-2014, pentru care memorandumurile de înțelegere au fost semnate la începutul acestui an, este acela de demarare efectivă a implementării acestora, ceea ce presupune următoarele acțiuni imediate: elaborarea fișelor de program și a ghidurilor solicitanților și adoptarea cadrului legislativ privind cadrul instituțional și fluxurile financiare.

Coordonarea procesului de gestionare a afacerilor europene

● Promovarea intereselor României în cadrul negocierilor privind viitorul cadru financiar multianual al UE post-2013, principalul obiectiv fiind acela de a-și îmbunătăți poziția de beneficiar net în relațiile financiare cu UE față de cea din actuala perspectivă, prin asigurarea unei finanțări adecvate pentru politicile europene și în special pentru cele de interes major pentru România

● Promovarea intereselor României în negocierile privind pachetul coeziune și cel privind reforma politicii agricole comune

● Urmărirea finalizării procesului de adoptare a legii de cooperare Guvern-Parlament

Implementarea unor măsuri referitoare la unitățile spitalicești, la politica medicamentului și la informatizarea în domeniul medical au constituit condiționalități în relațiile cu organismele financiare internaționale - FMI și Banca Mondială. Nemulțumirile și insatisfacțiile exprimate atât în rândul populației, cât și al profesioniștilor din sistem arată că reformarea sistemului de sănătate nu se poate realiza doar prin măsuri punctuale, ci implică elaborarea și implementarea unei concepții strategice, care să abordeze global și integrat necesară remodelare fundamentală a mecanismelor funcționale din sistemul de sănătate. Tensiunile politico-sociale majore generate de proiectul de lege a sănătății propus în decembrie 2011 au demonstrat că o reformă adevărată a sănătății nu se poate realiza decât prin consultarea largă a cetățenilor, a tuturor organizațiilor profesionale și a societății civile în ansamblu.

Una dintre principalele sarcini pentru Guvern va fi identificarea și sistematizarea direcțiilor optime de acțiune pentru implementarea măsurilor de reformă în cadrul unui proces amplu de consultare, care să permită clarificarea așteptărilor populației, dar și nivelul de suport al mediului politic. Aceste direcții de acțiune vor putea constitui suportul unor măsuri legislative strategice necesare a fi analizate și adoptate de către puterea politică instalată după alegerile parlamentare.

Direcții de acțiune și obiective:

● Definirea și implementarea unor reforme legislative și instituționale în domeniul sănătății:

- finalizarea, promovarea și aprobarea noului proiect de lege a sănătății;

- elaborarea actelor normative privind funcționarea sistemului de sănătate pentru anul 2013 în concordanță cu modificările preconizate de noua lege;

- pregătirea condițiilor tehnice necesare reorganizării sistemului de sănătate (costul pe act medical, clasificarea spitalelor pe niveluri de competență, planul național de paturi);

- implementarea unui proiect-pilot cu privire la salarizarea diferențiată, în funcție de performanță, a personalului din sistemul sanitar.

● Crearea cadrului legislativ și administrativ pentru implementarea sistemului de management al calității serviciilor de sănătate:

- înființarea sistemului de evaluare a tehnologiilor medicale și medicinei bazate pe dovezi;

- înființarea în structura spitalelor a compartimentului de management al calității și accelerarea procesului de acreditare a spitalelor;

- demararea activităților necesare extinderii sistemului de management al calității la toate nivelurile asistenței medicale.

● Creșterea accesibilității populației vulnerabile la servicii medicale:

- înființarea centrelor multifuncționale în zonele în care și-au încetat activitatea spitalele considerate ineficiente, pentru creșterea accesibilității populației la servicii medicale de specialitate;

- asigurarea condițiilor materiale și financiare, cu sprijinul autorităților locale, pentru înființarea centrelor de permanență, asigurând astfel continuitatea asistenței medicale;

- înființarea de noi centre de primire urgențe în zonele cu risc crescut;

- asigurarea accesului la tratamentul cu medicamente esențiale;

- asigurarea tratamentului în ambulatoriu prin prevenirea situațiilor de criză privind prezența în piață a medicamentelor vitale;

- reducerea costurilor cu medicamentele, inclusiv prin implementarea unui sistem de achiziții centralizate;

- promovarea consumului de medicamente generice pentru populație (medicamente mai ieftine, dar la fel de eficiente).

● Promovarea integrității în sistemul de sănătate pentru întărirea capacității de control a statului privind utilizarea fondurilor publice:

- modificarea prevederilor legale privind organizarea și funcționarea consiliilor etice din unitățile sanitare;

- întărirea structurii de integritate și constituirea rețelei naționale.

● Reducerea dezechilibrului financiar:

- demararea elaborării unei strategii de echilibrare financiară a sistemului de sănătate în următorii 5 ani;

- identificarea modalităților de a reduce arieratele la medicamentele utilizate în tratamentul în ambulatoriu și prevenirea acumulării altora noi.

Obiectivul fundamental al Ministerului Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri este acela de a susține relansarea economică, atât prin măsuri de stimulare a antreprenoriatului, cât și prin introducerea de ordine și coerență financiară acolo unde, din dezinteres sau rea intenție, există dezordine economică și instituțională.

În acest sens, avem în vedere, pe termen scurt, următoarele obiective concrete și măsuri:

1. Îmbunătățirea performanțelor întreprinderilor de stat, prin restructurare, cu scopul reducerii pierderilor acumulate de acestea, și prin restrângerea arieratelor, care la finele anului 2011 reprezentau 2,6% din PIB. În acest context, avem în vedere efectuarea de plăți și alte operațiuni de ordin financiar menite să restrângă volumul arieratelor în acțiuni, astfel încât la finele anului curent volumul arieratelor să scadă cu cca 1% din PIB. În acest sens, în colaborare cu Ministerul Finanțelor Publice, vom avea în vedere implementarea acelor măsuri fiscale menite să deblocheze plățile și mecanismele de compensare a TVA.

2. Implementarea prevederilor legii guvernanței corporatiste, prin eliminarea politizării managementului și prin profesionalizarea actului de conducere în principalele întreprinderi de stat.

3. Auditarea și evaluarea tuturor contractelor de achiziții de bunuri și servicii și de consultanță din punctul de vedere al necesității, oportunității și eficientizării actului decizional.

4. Implementarea corectă a legislației europene în domeniul energiei ("Pachetul 3 energie") și asigurarea independenței reglementatorului, prin trecerea Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei în subordinea Parlamentului.

5. Regândirea sistemului de redevențe și a taxelor de exploatare a resurselor în acord cu prevederile comunitare. Avem în vedere elaborarea unui pachet de măsuri, inclusiv fiscale, în colaborare cu Ministerul Finanțelor Publice, privind redevențele și reglementarea pentru sectoarele petrol, gaze naturale și energie electrică.

6. Continuarea procesului de privatizare, mai ales acolo unde și atunci când privatizarea aduce responsabilitate și chibzuință în gestionarea activelor economice și a resurselor, dar după finalizarea auditului asupra activității Guvernului precedent și clarificarea situației reale, tehnice și economice a societăților supuse acestui proces.

De asemenea, vom accelera procesul de finalizare a proiectelor naționale de interes strategic în domeniul energiei - hidrocentrala Tarnița-Lăpușești, Unitățile 3 și 4 Cernavodă, noile grupuri energetice de la Rovinari, Ișalnița, Iernut, Brăila, Galați, Borzești etc.

7. Modernizarea și dezvoltarea sectorului energetic, ca principal motor de creștere economică și de competitivitate. În acest sens, avem în vedere implementarea acelor mecanisme instituționale care să asigure dezvoltarea unei piețe a energiei în acord cu prerogativele europene în domeniu. Astfel, se impun următoarele: onorarea la timp și nediscreționar a obligațiilor legale ale statului, eliminarea ambiguităților legislative, liberalizarea treptată a piețelor energetice, armonizarea capacităților de producție a energiei cu cele ale rețelelor de transport, înlăturarea obstacolelor birocratice, stimularea micilor investitori din sectorul energetic, precum și promovarea unui sistem de stimulente pentru consumatori, în vederea asigurării unei benzi echilibrate de consum de energie.

Avem în vedere accelerarea constituirii celor două complexuri energetice (Complexul Energetic Hunedoara, Complexul Energetic Oltenia) și îmbunătățirea eficienței în exploatarea cărbunelui.

În acest domeniu, propunem o perspectivă clară pentru industria cărbunelui, prin susținerea de investiții în tehnologii noi și modernizarea echipamentelor pentru exploatarea zăcămintelor în subsectorul minier în vederea corelării capacității de producție cu cererea de cărbune.

Politicile în domeniul energiei și al resurselor vor fi gândite pentru dezvoltarea industrială și protecția consumatorilor vulnerabili.

În același timp, facem o prioritate din domeniul producției și consumului de energie verde, prin accelerarea suportului financiar oferit de Axa prioritară 4 (Creșterea competitivității economice - Fonduri europene administrate de Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri), prin potențarea intereselor mediului financiar-bancar, precum și prin simplificarea procedurilor de avizare și autorizare ale proiectelor de energie regenerabilă.

8. Exercitarea funcției de control asupra calității serviciilor publice de transport și asupra distribuției energiei electrice și gazelor.

9. Transparența publică cu privire la programe, proiecte, mecanisme economice și decizionale în ceea ce privește politicile și măsurile ministerului, precum și în privința companiilor cu capital majoritar de stat din portofoliul Ministerului Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri.

10. Sporirea competitivității economice și refacerea încrederii investitorilor și, în general, a clasei antreprenoriale în mediul de afaceri românesc.

În acest sens, avem în vedere:

- Îmbunătățirea legii insolvenței și a procedurilor de restructurare/lichidare împreună cu Ministerul Justiției și Ministerul Finanțelor Publice pentru dinamizarea mediului de afaceri

- Acces crescut la achiziții publice pentru IMM-uri, stimulat direct prin cadrul de reglementare, favorizând și sistemul de calificare al acestora și simplificarea criteriilor de eligibilitate

- Redesenarea arhitecturii și ecologiei de business ca principal factor de creștere a eficienței și competitivității economice

- Redesenarea rețelei de contacte economice internaționale și locale pentru facilitarea extinderii și diversificării piețelor de desfacere, ușurarea transferului de tehnologie și know-how și deplasarea produselor și serviciilor într-o bandă superioară de valoare adăugată

- Efort explicit în potențarea demersului mediului privat de refacere a potențialului de creștere neinflaționist al economiei României

- Promovarea de măsuri pentru reducerea costului creditului dintr-o perspectivă sistemică, creșterea intermedierii financiare prin dezvoltarea unei platforme de scontare, înființarea instituției mediatorului de credite, introducerea unui registru de creanțe

- Înființarea de fonduri de risc cu concentrare pe economia României

- Lansarea unui program de microindustrializare

- Control financiar fiscal de fond doar o singură dată la 3 ani pentru IMM-uri și aplicarea principiului "o singură dată" în vederea eliminării solicitărilor adresate IMM-urilor de către o instituție publică de a depune documente emise de alte instituții

- Relansarea industriei imobiliare și conexe inclusiv prin introducerea de noi instrumente, ca de exemplu obligațiunile garantate cu portofolii de active

- Elaborarea și implementarea "Testului IMM" - Impactul asupra IMM-urilor

11. Modificarea și operaționalizarea Legii parteneriatului public-privat. De asemenea, Guvernul își propune dezvoltarea de parteneriate strategice cu companiile private în care statul este acționar minoritar. Aceste companii trebuie să își onoreze toate obligațiile corect față de stat și să țină cont de obiectivele strategice pe care România le are. În același timp, statul va respecta principiile unei economii de piață și le va garanta companiilor private un tratament corect și nediscriminatoriu în raport cu companiile de stat.

Principii generale

● Sprijinirea colectivităților locale în creșterea capacității instituționale, bugetare și tehnice de încurajare, gestiune, protecție și promovare a culturii locale și a patrimoniului cultural local și național. Aceasta se referă atât la forme de acces la fonduri publice, cât și la programele europene dedicate patrimoniului cultural sau dezvoltării regionale și turismului.

● Extinderea surselor, eliminarea fraudelor, a pirateriei și colectarea integrală a timbrului cultural. Legislația timbrului cultural va fi reanalizată și îmbunătățită, astfel încât colectarea sa să fie efectivă și conformă cu dimensiunea pieței culturii. Guvernul, prin instituțiile abilitate, are datoria de a supraveghea colectarea integrală a timbrului cultural și de a reduce pirateria din domeniul copyrightului.

● Îmbunătățirea și modernizarea sistemului de achiziții de creații culturale. Ministerul Culturii și Patrimoniului Național trebuie să dezvolte un sistem transparent și competitiv de achiziții care să înlesnească intrarea în patrimoniul național a creațiilor contemporane de valoare. Este absolut necesară alocarea unor fonduri de achiziție a obiectelor de artă, prin modificarea legislației sponsorizării.

● Susținerea tradițiilor culturale românești, a instituțiilor culturale și a infrastructurilor aferente. În prezent, finanțarea instituțiilor culturale este insuficientă și haotică. Instituțiile de cultură, așezămintele culturale, teatrele, muzeele, filarmonicile, revistele culturale și bibliotecile trebuie să beneficieze de o stabilitate și predictibilitate a bugetului și de un management eficient. De asemenea, este absolut necesară reactivarea rețelei naționale de cămine culturale printr-o activitate culturală minimală (cinematograf, bibliotecă).

● Cultura națională înseamnă identitate națională, iar patrimoniul cultural reprezintă spiritul românesc materializat. Protejarea patrimoniului cultural național trebuie să devină o prioritate pentru întreaga societate românească prin introducerea acestei teme în educația formală și informală, până la a deveni un act natural și firesc al omului educat. Este necesară o nouă viziune pentru valorificarea patrimoniului cultural material și imaterial.

● Pentru încurajarea industriilor creative bazate pe copyright trebuie adăugată o componentă esențială în economie și servicii.

● Promovarea culturii române în străinătate este una dintre prioritățile Ministerului Culturii și Patrimoniului Național, pentru ca fiecare român să aibă posibilitatea de a se reconecta la spiritul național, oriunde ar fi el pe glob. De asemenea, cultura românească este un domeniu competitiv pe plan internațional, prin valoarea sa intrinsecă, de aceea trebuie să fie vizibilă pe toate scenele culturale internaționale.

● Pentru a atinge toate aceste obiective, se impune o colaborare activă între instituțiile statului.

Măsuri concrete

● Elaborarea proiectului Codului patrimoniului cultural, prin integrarea prevederilor conținute în legile și actele normative în vigoare, precum și prin regândirea sistemului instituțional

● Semnarea Convenției-cadru a Consiliului Europei cu privire la valoarea patrimoniului cultural pentru societate și ratificarea sa de către Parlamentul României

● Revizuirea sistemelor nefuncționale sau neperformante din domeniul patrimoniului, prin evaluarea activității managerilor muzeali, reevaluarea patrimoniului muzeal, asigurarea bunurilor muzeale și implementarea sistemului de garanții guvernamentale

● Pregătirea documentului de fundamentare pentru demararea negocierilor cu Comisia Europeană pentru Programul operațional sectorial cultură-patrimoniu-educație, în colaborare cu Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului și cu Ministerul Afacerilor Europene

● Instituirea Sistemului Național de Educație și Formare în Domeniul Patrimoniului Construit, cu integrarea mecanismului de atestare a specialiștilor și experților în domeniu

● Reinstituirea Programului "Patrimoniul în pericol" destinat muzeelor etnografice în aer liber pe bază de cofinanțare cu contribuție privată, mecenat și sponsorizări

● Încheierea unor parteneriate cu autoritățile locale privind finanțarea și amplasarea monumentelor de for public

Măsuri prioritare

● Cetățile dacice din Munții Orăștiei

- Demararea unui proiect complex de rezolvare a situației cetăților dacice din Munții Orăștiei, sit aflat pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, din 1999, și de o valoare excepțională din punct de vedere istoric și cultural pentru România. Este absolut necesară reglementarea statutului lor la nivel legislativ, oprirea degradării prin implementarea unor măsuri concrete de protecție, conservare și restaurare, precum și eliminarea totală a furturilor de piese dacice prin asigurarea unor perimetre de pază.● Ansamblul monumental "Calea Eroilor" de la Târgu Jiu

- Având în vedere importanța operei lui Constantin Brâncuși, atât la nivel național cât și internațional, este absolut necesară inițierea procedurilor de finalizare a dosarului pentru înscrierea Ansamblului monumental "Calea Eroilor" de la Târgu Jiu pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, contribuind astfel la promovarea și recunoașterea valorilor culturale române la nivel internațional.

● Ceramica de Horezu

- Susținerea înscrierii de elemente de patrimoniu imaterial național, cum este Ceramica de Horezu, pe Lista UNESCO a Patrimoniului Cultural Imaterial, promovând astfel valorile culturale naționale. De asemenea, este necesară sprijinirea cercetărilor în domeniul patrimoniului imaterial din România, prin inventarierea elementelor de patrimoniu și finalizarea celui de-al doilea volum din Patrimoniul cultural imaterial din România, Repertoriul II, precum și adoptarea unor noi acte normative pentru protejarea patrimoniului imaterial în acord cu Convenția UNESCO pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial din 2003.

Ordine și siguranță publică

Într-o perioadă în care lumea se confruntă cu efectele crizei economice, financiare și sociale, politicile legate de asigurarea ordinii și siguranței publice au o importanță majoră.

Aceste politici sunt în centrul preocupărilor Guvernului României de creare a unui spațiu de libertate, securitate și justiție, în care cetățenii României să poată să trăiască, să se deplaseze, să locuiască și să muncească, aducând idei noi, capital, cunoștințe și inovare, având totodată convingerea că drepturile lor sunt pe deplin respectate și că securitatea lor este garantată.

Guvernul României va acționa cu fermitate ca acțiunile și prioritățile în domeniul ordinii și siguranței publice și în domeniul administrației publice să se realizeze în baza unui cadru juridic intern bine consolidat, în care respectarea legii, protecția drepturilor fundamentale, protecția vieții și siguranței cetățenilor și apărarea statului de drept să constituie valori absolute.

OBIECTIV 1: Aplicarea legii și întărirea autorității instituțiilor din domeniul ordinii și siguranței publice. Întărirea gradului de siguranță publică a cetățenilor prin eficientizarea activității și a cooperării între structurile de ordine și siguranță publică

Îndeplinirea acestui obiectiv strategic presupune delimitarea clară a competențelor Poliției, Jandarmeriei și Poliției Locale, precum și stabilirea cadrului de cooperare interinstituțională între aceste structuri.

Direcții de acțiune:

● Analizarea și îmbunătățirea conceptului de menținere a ordinii publice în mediul urban și rural

● Analizarea și îmbunătățirea cadrului legislativ care reglementează competențele structurilor din domeniul ordinii și siguranței publice

● Cooperarea între Poliție, Jandarmerie și Poliția Locală în domeniul menținerii ordinii publice

OBIECTIV 2: Combaterea corupției, a criminalității organizate transnaționale și a formelor grave ale criminalității economice și financiare

Criminalitatea organizată, traficul de persoane, traficul de droguri, contrabanda continuă să constituie probleme pentru siguranța internă a României. Instituțiile publice din domeniul ordinii și siguranței publice trebuie să acționeze ferm atât pentru a contracara provocările ridicate de infracționalitate, cât și pentru a oferi o reacție clară și cuprinzătoare în direcția unor politici multidisciplinare, coerente și coordonate, cu implicarea tuturor actorilor vizați.

În același timp, prin mijloace specifice de cooperare polițienească trebuie contracarate acele forme de criminalitate organizată care aduc atingere imaginii României în străinătate.

Direcții de acțiune:

● Îmbunătățirea cooperării dintre instituțiile abilitate în combaterea evaziunii fiscale și a contrabandei (Agenția Națională de Administrare Fiscală, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră și Inspectoratul General al Poliției Române)

● Implementarea strategiei sectoriale pentru combaterea corupției în structurile Ministerului Administrației și Internelor

● Perfecționarea cooperării polițienești internaționale în vederea combaterii infracțiunilor de crimă organizată circumscrise traficului de persoane și a traficului de droguri

● Intensificarea activităților pentru destructurarea rețelelor de crimă organizată

OBIECTIV 3: Continuarea eforturilor pentru aderarea României la Spațiul Schengen prin ridicarea controalelor la frontierele maritime și aeriene și stabilirea termenului de ridicare a controalelor la frontierele terestre

Aderarea la Spațiul Schengen a reprezentat în ultimii ani cel mai important obiectiv de politică externă a țării noastre, după aderarea la Uniunea Europeană, dar și o obligație juridică, derivată din Tratatul de Aderare a României la UE. Cadrul juridic de aderare la Spațiul Schengen conține reguli foarte clare, asumate în totalitate de România la momentul începerii procesului de pregătire a aderării.

În cadrul reuniunii Consiliului European din luna martie 2012, s-a stabilit ca proiectul de decizie a Consiliului UE privind ridicarea controalelor la frontierele maritime și aeriene să fie dezbătut în reuniunea Consiliului JAI din luna septembrie 2012. În cadrul aceleiași reuniuni ar urma să se stabilească o dată certă pentru adoptarea deciziei Consiliului UE privind ridicarea controalelor la frontierele terestre.

Direcții de acțiune:

● Efectuarea unor demersuri susținute în vederea adoptării deciziei Consiliului UE în luna septembrie 2012 și a datei dezbaterii deciziei Consiliului UE privind ridicarea controalelor la frontierele terestre

● Eliminarea controalelor la frontierele maritime și aeriene

● Implementarea măsurilor compensatorii

● Implicarea activă a României în finalizarea pachetului privind Guvernanța Schengen

OBIECTIV 4: Întărirea gradului de securizare a frontierelor externe ale UE prin asigurarea managementului integrat al frontierei

Datorită poziției sale geografice, România are o responsabilitate enormă în cadrul Uniunii Europene, aceea de a asigura, printr-un management profesionist al politicilor legate de managementul frontierelor externe, migrației și azilului, securitatea cetățenilor săi și a celor peste 500 milioane de cetățeni europeni.

Direcții de acțiune:

● Continuarea implementării sistemului integrat de securizare a frontierei

● Consolidarea cooperării cu Agenția FRONTEX care asigură gestionarea frontierelor externe ale UE

● Implementarea sistemului EUROSUR (sistemul integrat de management al frontierelor externe ale UE)

● Gestionarea eficientă a azilului și migrației în funcție de evoluția provocărilor apărute

OBIECTIV 5: Adoptarea măsurilor necesare pentru desfășurarea alegerilor locale și parlamentare în condiții de deplină legalitate

Într-o societate democratică voința poporului constituie baza puterii în stat. Această voință trebuie să fie exprimată prin alegeri libere și corecte, care să reflecte în mod real votul cetățenilor.

Prin organizarea de alegeri corecte, statul garantează dreptul fundamental al fiecărui cetățean de a participa la luarea deciziilor publice.

Guvernul României va acționa ferm pentru organizarea alegerilor locale și parlamentare în condiții de deplină legalitate.

Direcții de acțiune:

● Asigurarea măsurilor necesare desfășurării corecte a procesului electoral, prevenirea și combaterea încălcării dispozițiilor legale în materie

● Asigurarea măsurilor de ordine publică pentru cele două scrutinuri electorale

Administrație publică

OBIECTIV 1: Depolitizarea administrației publice

O administrație publică nu poate funcționa eficient fără un corp profesionist de funcționari publici care să acționeze neutru politic și să urmărească interesul public și satisfacerea cerințelor și nevoilor cetățenilor.

Direcții de acțiune:

● Organizarea transparentă și corectă a concursurilor pentru recrutarea și promovarea în funcțiile publice și în celelalte posturi din administrația publică exclusiv pe bază de competență profesională.

OBIECTIV 2: Creșterea performanțelor corpului funcționarilor publici în scopul aplicării legii și al întăririi autorității instituțiilor publice

Atingerea acestui obiectiv implică o creștere a calității corpului funcționarilor publici prin introducerea criteriilor de performanță simultan cu eliminarea presiunilor politice, în special asupra înalților funcționari publici.

Direcții de acțiune:

● Introducerea unor metode moderne de management al resurselor umane începând de la recrutare, selecție, evaluare și promovare

● Reformarea sistemului de pregătire profesională pentru funcționarii publici

● Reformarea sistemului de evaluare a performanțelor funcționarilor publici

● Regândirea sistemului de organizare și desfășurare a concursurilor pentru a asigura transparența și obiectivitatea atât în ceea ce privește accesul în corpul funcționarilor publici, cât și avansarea în cadrul acestuia

OBIECTIV 3: Cooperarea permanentă cu autoritățile publice locale în scopul asigurării de către acestea a serviciilor publice descentralizate în interesul cetățenilor

Descentralizarea administrativă și financiară este unul dintre pilonii reformei administrației, astfel încât, prin descentralizare, cetățeanul să primească servicii publice complete, diverse, de mai bună calitate, la costuri mai mici și accesibile tuturor. Acest proces trebuie să fie realizat numai prin delegarea de competențe însoțite de asigurarea resurselor financiare adecvate.

Direcții de acțiune:

● Pregătirea, de către Guvern, în parteneriat cu structurile asociative ale autorităților locale, a introducerii standardelor de calitate, cost și a normativelor de personal pentru fiecare unitate administrativ-teritorială în parte

● Eliminarea tuturor formelor de discriminare în alocarea fondurilor guvernamentale destinate autorităților publice locale

● Întărirea capacității administrației publice locale de a atrage fonduri europene și de a finanța/cofinanța programele de dezvoltare locală

● Încurajarea asocierii între unitățile administrativ-teritoriale în vederea creșterii gradului de accesare a fondurilor europene

OBIECTIV 4: Prevenirea și combaterea actelor de corupție din structurile administrației publice centrale și locale

România, ca stat democratic european, trebuie să promoveze o politică publică integrată în vederea consolidării integrității instituționale, bazată pe o atitudine proactivă, orientată spre reducerea costurilor corupției, dezvoltarea mediului de afaceri bazat pe concurență, creșterea încrederii cetățenilor în administrație, precum și implicarea societății civile în procesele decizionale.

Direcții de acțiune:

● Promovarea Strategiei Naționale Anticorupție în vederea acceptării de către Parlamentul României

● Elaborarea planurilor sectoriale pentru aplicarea Strategiei Naționale Anticorupție

● Intensificarea activităților de implementare a sistemelor de control intern/managerial la ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat și bugetului oricărui fond special, incluzând toate instituțiile publice

OBIECTIV 5: Adoptarea măsurilor necesare pentru buna organizare a alegerilor locale și parlamentare

Direcții de acțiune:

● Adoptarea cadrului legislativ aferent alegerilor parlamentare

● Adoptarea măsurilor necesare astfel încât prefecții și subprefecții să asigure condițiile pentru buna desfășurare a procesului electoral

Politica de apărare a Guvernului României în anul 2012, caracterizat prin austeritate fiscală, subfinanțare cronică și uriașe așteptări sociale, va satisface elementele de continuitate strategică pe dimensiunea NATO, UE și a Parteneriatului strategic pentru secolul XXI cu SUA, va elimina reducerea abuzivă a salariilor și pensiilor personalului activ și în rezervă și va genera condițiile creșterii capacității operaționale a forțelor.

Direcții de acțiune:

● Continuarea participării la operațiile internaționale pentru onorarea angajamentelor asumate la NATO și UE

● Satisfacerea responsabilităților ce decurg din calitatea de membru NATO și UE privind asigurarea capabilităților necesare celor două organizații prin angajarea în inițiativele: "Smart Defence/NATO" și "Pooling and Sharing/UE". Prioritară este participarea la proiectele capitale incluse în Pachetul de Apărare pentru Summitul de la Chicago

● Îndeplinirea obligațiilor asumate prin Parteneriatul strategic cu SUA, inclusiv cele determinate în baza prevederilor Legii nr. 290/2011

● Inițierea unui proces cuprinzător de revizuire a apărării, având la bază principiile procesului de planificare a apărării în cadrul NATO, în scopul dezvoltării unei structuri de forțe echilibrate, diminuarea deficitelor de capabilități prin optimizarea cheltuielilor, inclusiv reinvestment

● Reanalizarea programelor de înzestrare în raport cu capacitatea financiară, eficientizarea administrării patrimoniului ministerului, inclusiv a procesului de valorificare a bunurilor materiale și infrastructurii excedentare

● Eliminarea redundanțelor din procesul de planificare a apărării și creșterea eficienței actului decizional de conducere și de comandă

● Inițierea unui proces de promovare a personalului pe baza principiilor meritocrației, a stării de sănătate și capacităților fizice ale personalului

● Demararea consultărilor cu societatea civilă pentru reconstrucția sistemului de pensii ocupaționale

Ministerul Justiției, organ de specialitate al administrației publice centrale, având ca atribuții principale buna funcționare a sistemului judiciar, asigurarea condițiilor înfăptuirii justiției ca serviciu public și apărarea ordinii de drept și a drepturilor și libertăților cetățenești, are obligația de a promova câteva principii fundamentale:

● Justiția modernă, distributivă de dreptate

● Justiția aproape de cetățean - factor esențial al coeziunii sociale

● Drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor respectate, egale pentru toți

Progresele în cadrul MCV - prioritate esențială pentru parcursul european al justiției române. Se vor urmări:

● Realizarea cu prioritate a obiectivelor asumate în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV), iar în acest sens implementarea noilor coduri rămâne un obiectiv fundamental. Inițierea urgentă a unor dialoguri cu colectivele de conducere ale instanțelor judecătorești, cu Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), cu asociațiile profesionale ale judecătorilor și procurorilor, cu avocații, notarii, consilierii juridici, în vederea adoptării unui calendar corect și realist, fără sincope sau întârzieri nejustificate, al intrării în vigoare a noilor coduri: intrarea în vigoare a noului Cod de procedură civilă (termen estimat: 1 septembrie 2012), precum și pregătirea corespunzătoare a intrării în vigoare a noului Cod penal și a noului Cod de procedură penală (termen estimat: primul semestru al anului 2013)

● Inițierea unui dialog de substanță cu oficialii europeni, pentru o concretizare mai bună a modului în care sistemul judiciar român trebuie să își îndeplinească obiectivele, în cadrul MCV

● Urmărirea aplicării obiectivelor și principiilor fundamentale ale Strategiei Naționale Anticorupție - componentă a politicilor publice privind integritatea și combaterea corupției, întemeiate pe cele mai bune practici europene și internaționale

● Implicarea activă a instituțiilor sistemului judiciar, alături de instituțiile competente, în îndeplinirea obligațiilor asumate de România în vederea intrării în spațiul Schengen.

Asigurarea independenței sistemului judiciar și a calității actului de justiție, prin utilizarea pârghiilor financiare, logistice și manageriale pe care Ministerul Justiției le are, în beneficiul instanțelor și parchetelor.

Măsuri specifice:

● Mai buna organizare a instanțelor și parchetelor în administrarea resurselor materiale și umane, inclusiv în managementul dosarului, creșterea specializării profesionale a magistraților - domenii în care dialogul și buna conlucrare cu instanțele judecătorești, parchetele și CSM sunt esențiale

● Reluarea procesului de înființare de tribunale specializate, în baza unor evaluări pertinente - măsură insistent cerută de magistrați și de investitorii străini (de exemplu, instanțele specializate în materia familiei și a minorilor - justiția juvenilă, dar și instanțele specializate în materia comercială și a falimentului)

● Generalizarea metodelor moderne de soluționare prejudiciară a conflictelor, rapide și necostisitoare pentru cetățean (medierea). Introducerea obligativității medierii într-o serie de cauze civile

● Extinderea și îmbunătățirea corespunzătoare a asistenței juridice din oficiu (gratuită), cu o atenție specială față de zonele rurale, precum și de comunitățile defavorizate

● Măsuri pentru simplificarea procedurii de acordare a asistenței juridice pentru victimele infracțiunii și facilitarea accesului justițiabililor la expertiza judiciară, prin găsirea unor soluții combinate, de tip legislativ și managerial

● Accesarea fondurilor europene (structurale) de către sistemul judiciar român, Ministerul Justiției având rolul de coordonator și de principală instituție de implementare. În acest scop, se va demara imediat pregătirea includerii sistemului judiciar între domeniile prioritare, eligibile, în cadrul viitorului exercițiu de accesare a fondurilor structurale, care va începe în 2013.

● Continuarea și finalizarea în bune condiții a Acordului de împrumut cu Banca Mondială, pentru Programul privind reforma sistemului judiciar

Identificarea, împreună cu instituția Agentului guvernamental al României pentru Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, a unei soluții optime de implementare a hotărârii-pilot a CEDO în materia dreptului de proprietate, după realizarea unei consultări publice de substanță

● Accelerarea procesului de comasare a terenurilor agricole prin măsuri de sprijinire a efectuării cadastrului, asigurarea cadrului legal și instituțional necesar comasării și adoptarea de măsuri care să încurajeze tranzacțiile cu terenuri agricole în scopul comasării

● Accesul fermierilor la apă pentru irigații prin facilitarea cumpărării energiei la cost de producător

● Implementarea unui program special de refacere a infrastructurii de irigații cu finanțare din fonduri europene

● Realizarea unui program pe termen mediu și lung pentru sectorul legume-fructe în vederea înființării de centre de colectare cu surse de finanțare din PNDR și prin parteneriate publice-private

● Crearea unui fond de creditare a beneficiarilor de proiecte prin PNDR

● Sprijinirea producătorilor din sectorul zootehnic prin plăți pentru bunăstarea animalelor și prin armonizarea directivelor APIA cu cele ale ANSVSA în privința crotalierii și identificării

● Crearea unui concept modern de dezvoltare a satului românesc, care să fie implementat prin noul PNDR 2014-2020

Dezvoltare regională

● Accelerarea procesului de absorbție a fondurilor europene în cadrul Programului operațional regional prin transferul responsabilităților de control și monitorizare a proiectelor de la nivelul Ministerului Dezvoltării Regionale la nivelul agențiilor pentru dezvoltare regională, simplificarea procedurilor de rambursare a cheltuielilor efectuate de beneficiarii fondurilor, stabilirea unor termene maxime pentru rambursarea de către minister a cheltuielilor realizate de către beneficiari, precum și reglementarea situației proiectelor pentru care nu se depun cereri de rambursare a cheltuielilor de către beneficiari în termen de maximum un an

● Accelerarea procesului de contractare pentru cererile de finanțare depuse de către beneficiari, în cadrul apelurilor de proiecte, prin eliminarea controlului dublu efectuat de către minister și de către agențiile de dezvoltare regională, precum și prin descentralizarea procesului de management al contractelor de finanțare (încheierea de acte adiționale, modificări în cadrul bugetelor proiectelor etc.) realizat prin transferul de responsabilități între minister și agențiile de dezvoltare regionale

● Consolidarea rolului auditului efectuat de către Ministerul Dezvoltării Regionale în procesul de implementare și monitorizare a proiectelor finanțate în cadrul Programului operațional regional, prin exercitarea misiunilor de audit independent de procesul de implementare și monitorizare a proiectelor

● Modificarea procesului de control al cererilor de rambursare depuse de către beneficiarii fondurilor nerambursabile prin exercitarea controlului la sediul beneficiarilor, introducerea certificării plăților pentru decontarea cererilor de rambursare de către personalul de specialitate din cadrul Inspectoratului de Stat în Construcții și introducerea certificării achizițiilor publice ca proces distinct în cadrul operațiunilor de monitorizare și control al proiectelor

● Stabilirea direcțiilor prioritare de dezvoltare regională a României pentru perioada 2014-2020, prin introducerea față de axele prioritare de dezvoltare existente - dezvoltarea polilor de creștere/dezvoltare/creștere urbană, a infrastructurii rutiere, a infrastructurii sociale, a infrastructurii de afaceri, a infrastructurii de patrimoniu și turism - și a unor direcții prioritare noi, cum sunt: reabilitarea termică a locuințelor și reabilitarea centrelor istorice

● Elaborarea cadrului instituțional și legal pentru implementarea următoarelor proiecte de importanță națională, care susțin dezvoltarea regională:

- Programul național pentru reabilitarea rețelelor de alimentare cu energie termică (transport și distribuție) din localitățile urbane proprietatea publică a autorităților locale;

- Programul național pentru realizarea rețelelor de utilități publice destinate structurilor de afaceri care dezvoltă parcuri industriale, clustere economice, poli de competitivitate pentru a susține dezvoltarea regională;

- Programul național pentru reabilitarea termică a clădirilor publice destinate unităților de învățământ și unităților școlare;

- Programul național pentru reabilitarea centrelor istorice, destinat reabilitării clădirilor cu valoare de monument istoric care se află în stare avansată de degradare;

- Programul național pentru realizarea infrastructurii de protecție a clădirilor care se află în zonele cu risc crescut de calamități naturale, în special protecție împotriva inundațiilor și a zăpezilor cu pericol de troienire;

- Programul național pentru consolidarea clădirilor aflate în zonă de risc seismic, destinat protecției clădirilor împotriva dezastrelor naturale cauzate în special de cutremure.

● Revizuirea proiectelor cuprinse în Programul național de dezvoltare a infrastructurii, precum și în Programul național de modernizare a localităților, pentru a asigura stimularea dezvoltării regionale la nivelul României

Locuințe

● Revizuirea proiectelor incluse în Programul național de realizare a locuințelor sociale destinate tinerilor, precum și persoanelor evacuate din locuințe de către foștii proprietari, pentru ca acestea să corespundă scopului pentru care au fost elaborate programele

● Revizuirea proiectelor incluse în Programul național de reabilitare termică a locuințelor, pentru a asigura îmbunătățirea standardelor de locuit ale populației și pentru a contribui la reducerea costurilor lunare cu întreținerea locuințelor populației

● Susținerea realizării de locuințe în regim de credit ipotecar și identificarea unor forme de sprijin al populației, în special al tinerilor și familiilor de tineri intelectuali, pentru procurarea unei locuințe

Turism

● Elaborarea cadrului instituțional și legal pentru implementarea următoarelor programe de interes național, în vederea susținerii turismului:

- Programul național pentru realizarea de centre balneare, cu scopul de a susține turismul balnear în localitățile care dispun de resurse geotermale sau de alte resurse cu potențial terapeutic;

- Programul național pentru turism verde în localitățile care dispun de valori naturale protejate sau de zone verzi cu potențial turistic (păduri și resurse de apă) în cadrul localităților care pot fi exploatate în scop turistic;

- Programul național pentru reabilitarea infrastructurii de acces în stațiunile turistice, precum și pentru reabilitarea rețelelor de utilități publice din stațiuni.

Obiectivul general al strategiei în domeniul transporturilor îl reprezintă asigurarea infrastructurii și serviciilor capabile să fie suportul activității economice și sociale, pentru îmbunătățirea calității vieții. Pentru atingerea acestui obiectiv general și a obiectivelor specifice din toate domeniile de transport, vor fi susținute următoarele măsuri generale și acțiuni obligatorii:

● respectarea condițiilor contractuale privind finanțarea și termenele de finalizare a investițiilor în derulare;

● absorbția accelerată a fondurilor europene pentru proiectele cuprinse în POS-T 2007-2013 și pregătirea portofoliului de proiecte, concomitent cu îmbunătățirea procedurilor, pentru perioada de programare 2014-2020 a UE;

● stabilirea obligatorie pentru toate contractele de management al companiilor de stat de sub autoritatea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii a unor indicatori clari de performanță, cu garanții pentru îndeplinirea acestora;

● analizarea soluțiilor pentru reorganizarea, restructurarea și relansarea companiilor naționale de transporturi cu capital de stat (privatizarea, vânzarea pachetelor de acțiuni, managementul privat);

● îmbunătățirea cadrului legislativ specific în vederea atragerii capitalului privat, pentru finanțarea investițiilor prin modificarea și unificarea legislației privind achizițiile publice în sensul simplificării procedurilor și al creșterii transparenței, unificarea legislației privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică și elaborarea unei noi legi a parteneriatului public-privat;

● revizuirea condițiilor de desfășurare a licitațiilor, de subcontractare și de încheiere a contractelor finale, cu menționarea clară a indicatorilor tehnici, obiectivul principal fiind eficientizarea pregătirii și implementării proiectelor și creșterea transparenței.

Domeniul rutier

● Finalizarea secțiunilor de autostradă și a centurilor ocolitoare aflate în construcție (autostrada București-Ploiești, autostrada Cernavodă-Constanța, varianta de ocolire Deva-Orăștie la standard de autostradă, centurile cu profil de autostradă Arad și Constanța), a unor proiecte de reabilitare a drumurilor naționale în curs de execuție, precum și finalizarea altor obiective de infrastructură

● Demararea lucrărilor de execuție pentru tronsoanele de autostradă, cu finanțare europeană, aflate pe coridorul IV paneuropean (Timișoara-Lugoj, Lugoj-Deva), precum și pentru lucrările de modernizare a drumurilor naționale DN 66 Bumbești-Jiu-Petroșani și DN 76 Șoimuș-Vârfurile

● Realizarea studiului de prefezabilitate pentru construcția Autostrăzii Sudului: București-Alexandria-Slatina-Craiova-Timișoara

● Demararea procedurilor în vederea atribuirii contractului de concesiune pentru realizarea mai multor proiecte de infrastructură: centura București cu profil de autostradă, autostrada Târgu Mureș-Iași-Ungheni, autostrada Comarnic-Brașov

● Lansarea în regim de concesiune a proiectului Pod rutier peste Dunăre la Brăila-Galați

● Demararea ultimei etape de reabilitare a celor 1.200 de km de drumuri naționale, aflate pe rute secundare, care nu au fost cuprinse în programele de reabilitare

Domeniul feroviar și transportul cu metroul

● Finalizarea lucrărilor de reabilitare a liniilor de cale ferată pe coridorul IV paneuropean: linia CF București-Constanța, secțiunile București-Băneasa, Băneasa-Fetești și Fetești-Constanța și a lucrărilor de modernizare a instalațiilor de centralizare electrodinamică din 11 stații CF

● Începerea lucrărilor pe coridorul IV paneuropean feroviar: tronsonul Coșlariu-Sighișoara, secțiunea a 2-a, și tronsonul Simeria-Coșlariu, secțiunea a 3-a

● Reanalizarea actualei strategii de privatizare a CFR Marfă după aplicarea testului investitorului privat și a testului vânzătorului privat în economia de piață

● Pregătirea și lansarea proiectelor de reabilitare a gărilor feroviare cu finanțare europeană: Satu Mare, Baia Mare, Miercurea-Ciuc, Târgu Mureș, Târgu Jiu

● Pregătirea și lansarea proiectelor pentru realizarea centurii feroviare a municipiului București

● Valorificarea activelor auxiliare neutilizate prin identificarea unor soluții alternative de exploatare a acestor active, în beneficiul căilor ferate

● Regândirea modului de alocare a subvențiilor pentru susținerea transportului feroviar de călători, pentru a elimina competiția neloială cu transportul rutier

● Realizarea demersurilor de pregătire și lansare a licitației pentru execuția liniei 7 de metrou: Șos. Alexandriei-Rahova-Piața Unirii-Moșilor-Obor -Colentina-Voluntari și realizarea liniei 4 de metrou: Laminorului-Gara Progresul, tronson Gara de Nord-Gara Progresul

Domeniul naval

● Finalizarea unor lucrări de infrastructură navală în curs de execuție, precum podul rutier peste canalul Dunăre-Marea Neagră și apărări maluri pe canalul Sulina

● Finalizarea Sistemului de măsurători topohidrografice și de semnalizare pe Dunăre, a Complexului de administrare căi navigabile Giurgiu și a Sistemului de management al traficului de nave pe Dunăre și de informare asupra transportului pe ape interioare (RoRIS-ANR)

● Realizarea masterplanului de dezvoltare a Portului Constanța

● Dotarea administrațiilor portuare cu utilaje specifice, pentru asigurarea navigabilității pe Dunăre în condiții de siguranță pe tot parcursul anului

● Realizarea unui program de dezvoltare a porturilor dunărene ca centre intermodale de transport de marfă și pregătirea documentațiilor tehnico-economice necesare pentru implementarea proiectelor

Domeniul aerian

● Promovarea investițiilor pentru integrarea Companiei Naționale Aeroporturi București în conceptul de "city airport"

● Finalizarea lucrărilor de dezvoltare și modernizare a Aeroportului Internațional Henri Coandă București (AIHCB) și a lucrărilor de modernizare la Aeroportul Internațional București Băneasa (AIBB)

Orientarea conceptuală și de principiu

Pentru a-și atinge obiectivele, politica externă a României trebuie să fie o politică de consens național. Plecând de la premisa dinamicii proprii, deosebite, mai ales din ultima perioadă, a relațiilor internaționale, inclusiv de la conștientizarea mutațiilor majore de tip structural prefigurate pe scena internațională de actuala criză economică și financiară, politica externă a statului român nu trebuie să fie influențată de evoluțiile politicii interne. Aceste evoluții internaționale majore - asupra cărora diplomația trebuie să se aplece prioritar pentru a le înțelege exact mecanismele și implicațiile - induc schimbări care se produc independent de cele interne dintr-o țară sau alta. După o perioadă în care interesul pentru politica externă a fost din păcate redus, diplomația României trebuie reconfirmată ca instituție fundamentală pentru progresul real al statului.

Conducerea politicii externe a României are nevoie de normalitate și stabilitate, de eficiență în promovarea și apărarea intereselor naționale. Managementul integrat al politicii externe românești presupune conducerea instituției diplomației pe principii de rigoare, eficiență, onestitate și profesionalism, stabilitate și continuitate.

Diplomația română va urmări, ca scop esențial al politicii externe a României, ridicarea și consolidarea profilului internațional al țării, concomitent cu orientarea continuă a acțiunii diplomatice românești ca vector de modernizare și progres. Totodată, acțiunea diplomatică a României trebuie să vizeze prioritar creșterea securității țării în sensul cel mai larg, plecând de la premisa calității de stat la frontiera externă a UE și NATO, cu conștientizarea avantajelor și dezavantajelor pe care această funcție geopolitică le presupune. Din acest punct de vedere, o prioritate esențială de politică externă o reprezintă subsumarea eforturilor diplomatice pentru extinderea în vecinătatea României a zonei democratice de prosperitate, securitate și predictibilitate, necesare pentru asigurarea securității naționale în sensul său cel mai larg.

După aderarea României la UE și NATO, obiective fundamentale ale politicii externe a României în perioada post-Război Rece, politica externă a României trebuie să conștientizeze că este momentul recuperării "suflului" în acțiunea externă a statului român. Aceste obiective majore, atinse cu efortul major al întregii clase politice și al întregii societăți românești, nu au fost obiective "în sine", ci instrumente de modernizare și creștere a profilului internațional al țării. Este momentul ca ele să fie utilizate la maximum de eficiență pentru atingerea intereselor României. Trebuie ca acțiunea de politică externă să se concentreze pentru continuarea eforturilor de realizare a integrării europene depline, eliminarea vulnerabilităților încă existente, permițând astfel consolidarea statutului internațional al României prin asigurarea coerenței, eficacității și predictibilității politicii noastre externe. De asemenea, respectul pentru principiile și normele de drept internațional va continua să se plaseze în centrul acțiunii de politică externă a României.

Prin consecvență, seriozitate și dinamism, Guvernul României va acționa cu responsabilitate pentru refacerea credibilității și respectabilității internaționale ale României și pentru asigurarea cu prioritate a protecției intereselor cetățenilor săi. Astfel, definirea și promovarea priorităților concrete ale politicii externe românești vor fi raportate permanent și consecvent la interesul național și vor fi puse în serviciul demnității naționale și personale a cetățeanului român, al nevoilor și obiectivelor sale.

Obiective de guvernare

● Concentrarea tuturor eforturilor de acțiune diplomatică pentru protejarea și promovarea intereselor naționale ale României și ale cetățenilor ei din punct de vedere politic, economic, social, cultural și din punctul de vedere al securității

● În acest sens, acțiunea de politică externă va avea în vedere cu prioritate susținerea obiectivului de modernizare a României și creșterea profilului statului român pe plan european și internațional

● Pentru aceasta, vom urmări dezvoltarea și consolidarea profilului României în UE și NATO și punerea în valoare cu mai mare eficacitate a beneficiilor ce decurg din statutul României de membru al celor două structuri.

● Promovarea activă, ca prioritate esențială de politică externă, a obiectivului de transformare a vecinătății României, atât în Balcanii de Vest, dar mai ales în vecinătatea estică, într-o zonă democratică de prosperitate, securitate și predictibilitate, necesare pentru asigurarea securității naționale în sensul său cel mai larg

● În acest cadru, vom continua eforturile de promovare și acțiunile ferme de susținere a aspirațiilor de integrare europeană ale Republicii Moldova vor avea un loc central.

● Consolidarea parteneriatelor pe care România le-a dezvoltat în ultimii ani și promovarea de noi parteneriate, pentru eficientizarea acțiunii diplomatice în context european și global. În acest sens, se vor avea în vedere țările BRIC, respectiv Brazilia, Rusia, India, China, state din regiunea extinsă a Mării Negre, inclusiv Caucazul de Sud, Asia și în special Asia Centrală, precum și alte state din G 20

● Întărirea cooperării bilaterale cu statele din vecinătate

● Atingerea țintelor strategice de cooperare consolidată cu state de pe alte continente către care pot fi orientate interesele economice ale țării noastre

● Apărarea și promovarea activă a drepturilor persoanelor care aparțin comunităților/minorităților românești din statele din vecinătatea României, în conformitate strictă cu standardele europene și, acolo unde este aplicabil, în consonanță cu aspirațiile acestor state de apropiere de Uniunea Europeană, pe baza criteriilor politice de aderare la UE

Învățământ preuniversitar

● Gestionarea în condiții optime a examenelor naționale

● Reducerea abandonului școlar, inclusiv prin redeschiderea școlilor care au fost închise în mod abuziv

● Finalizarea programului de campusuri școlare

● Formarea personalului din învățământ prin programe POSDRU

● Asigurarea acoperirii normelor cu personal didactic titular în învățământ

● Eliminarea violenței din școli

● Învățământ profesional racordat la piața muncii

● Programe adecvate pentru grupurile vulnerabile

● Programe pentru cei care au părăsit timpuriu școala (programul celei de-a doua șanse)

● Autonomie pentru școli și autonomie profesională pentru cadre didactice

● Implementarea programului "Școala de după școală"

● Adecvarea manualelor școlare la noul curriculum

● Realizarea unui parteneriat corect cu autoritățile administrației publice locale

Învățământ universitar

● Deblocarea posturilor din învățământul superior

● Revizuirea cifrelor de școlarizare

● Susținerea doctoranzilor și postdoctoranzilor prin burse din programe POSDRU

● Regândirea criteriilor de promovare a cadrelor didactice în concordanță cu realitatea sistemului de învățământ românesc, cu menținerea calității drept condiție primordială de funcționare a sistemului de învățământ

● Utilizarea mai eficientă și transparentă a resurselor

● Susținerea cercetării științifice din domeniile cu potențial de performanță

● Încurajarea prin mecanisme de finanțare a abordărilor interdisciplinare cu potențial de aplicare în realizarea de produse

● Susținerea excelenței științifice prin finanțarea adecvată, inclusiv a transferului tehnologic cu efecte în creșterea și dezvoltarea economică

● Utilizarea fondurilor structurale pentru dezvoltarea infrastructurii comune orientate pe cercetare sau tehnologie

● Canalele de finanțare care să sporească conectivitatea dintre universități, institute de cercetare, agenții și companii pentru reducerea distanței de la știință la aplicație;

● Asumarea cu prioritate de către Guvernul României a proiectului de construire a celui mai puternic laser din lume, unul dintre primele 5 cele mai importante proiecte de realizat din fonduri europene și susținut de către Consiliul Investitorilor Străini

● Sprijinirea revistelor științifice românești în vederea creșterii scorului relativ de influență

M.E.C.T.S.

● Finalizarea procedurilor parlamentare pentru Codul educației

● Relansarea dialogului cu partenerii sociali

● Relansarea dialogului real cu organizațiile studențești

● Realocarea sumelor destinate obiectivelor de investiții, precum și reparațiilor capitale

● Reanalizarea obiectivelor de investiții

● Recuperarea și refacerea taberelor pentru elevi și studenți

● Reconsiderarea consiliilor consultative ale M.E.C.T.S. după consultarea universităților și a partenerilor sociali

● Gestionarea eficientă și transparentă a resurselor

● Continuarea proiectelor privind accesul la internet rapid într-un număr cât mai mare de localități prin dezvoltarea rețelei RoEduNet

Dezvoltarea dialogului social și pace socială

● Creșterea ratei ocupării atât în cadrul grupurilor defavorizate și al șomerilor de lungă durată și, în special, al tinerilor, prin:

- promovarea unui program prioritar cu partenerii sociali pentru păstrarea și creșterea numărului locurilor de muncă;

- modificarea Legii dialogului social - prin crearea unui grup de lucru tripartit și deblocarea activității CES;

- reanalizarea Codului muncii și a legii salarizării unice pentru salariații bugetari;

- promovarea legii internship-ului și modificarea legii uceniciei și a legii muncii zilierilor.

● Reîntregirea salariilor personalului bugetar

● Reanalizarea acordului tripartit privind evoluția salariului minim brut pentru 2012-2016

● Crearea condițiilor pentru realizarea acordului social cu toate patronatele, sindicatele și reprezentanții societății civile

Îmbunătățirea gradului de absorbție a fondurilor europene - POSDRU și FSE

● Punerea în aplicare a măsurilor dispuse de CE - DG Employment

● Scurtarea termenelor de rambursare a plăților

● Reorganizarea AMPOSDRU și OIP-urilor

Creșterea transparenței, calității și respectului față de contribuabili și pensionari

● Definitivarea sistemului ghișeului unic pentru angajatori

● Crearea cadrului legislativ pentru realizarea cardului de asigurat

● Crearea unui sistem de reclamații și depuneri de solicitări on-line

● Reorganizarea Comisiei de contestații de la CNPP în vederea scurtării termenelor de soluționare

Îmbunătățirea calității sănătății și securității în muncă

● Întărirea capacității de control a Inspecției Muncii

● Îmbunătățirea planului de control, după o analiză cu partenerii sociali

● Modificarea Legii Fondului de accidente de muncă și boli profesionale pentru crearea unui sistem de bonus-malus pentru angajatori, în funcție de investițiile și incidența evenimentelor privind sănătatea salariaților

Sistemul de pensii

● Restituirea contribuției la fondul asigurărilor sociale de sănătate conform deciziei Curții Constituționale

● Crearea cadrului legislativ pentru sistemul de pensii ocupaționale

Asistența socială

● Dezvoltarea de servicii sociale pentru îngrijirea copiilor și a persoanelor dependente de familie și dezvoltarea unui sistem de muncă la domiciliu

● Inițierea Legii economiei sociale pentru susținerea întreprinderilor sociale (societăți cooperatiste, case de ajutor reciproc, ONG-uri cu activitate în domeniul social)

● Promovarea legislației secundare pentru punerea în aplicare a cadrului legal în ceea ce privește tichetele sociale

● Reanalizarea cadrului legislativ în domeniul asistenței sociale în sensul armonizării prevederilor legale și elaborarea legislației secundare

● Reanalizarea măsurilor de ocupare a posturilor vacante în domeniul asistenței sociale

Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale va urmări întărirea capacității de control a instituțiilor subordonate pentru stoparea fraudelor

O gestionare corectă, eficientă și transparentă a domeniului mediului bazată pe principii europene de dezvoltare durabilă poate aduce o îmbunătățire a calității vieții în România, beneficii economice, sociale și respectarea dreptului românilor la un mediu sănătos și curat.

● Începerea colaborării active cu Comisia Europeană și celelalte instituții europene pentru diminuarea consecințelor negative cauzate de nerespectarea angajamentelor asumate prin Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană în domeniul mediului

● Accelerarea ratei de absorbție a fondurilor europene. Reducerea riscului dezangajărilor de fonduri comunitare la sfârșitul anului 2012

● Operaționalizarea Fondului de mediu prin alocarea cu prioritate a resurselor pentru investiții verzi și crearea de locuri de muncă verzi

● Adoptarea unei strategii și a unui plan național de gestionare a deșeurilor

● Inițierea colaborării cu autoritățile locale în vederea garantării și implementării dreptului la un mediu curat și sănătos, cu respectarea principiilor europene de dezvoltare durabilă în comunitățile urbane

● Colaborarea cu ONG, partenerii sociali și cu autoritățile locale și stimularea participării active a cetățenilor la luarea deciziilor de mediu

● Instituirea imediată a unui moratoriu privind exploatarea gazelor de șist până la finalizarea studiilor ce se află în derularea la nivel european privind impactul asupra mediului prin procedeul de fracționare hidraulică

● Având în vedere preocuparea publică privind cazul Roșia Montana, Guvernul va reanaliza în mod transparent și pe bază de dialog deschis și democratic situația existentă, astfel încât deciziile să fie în acord cu interesul național, protecția mediului și legislația europeană

● Conservarea biodiversității Deltei Dunării și inițierea reconstrucției ecologice a concesiunilor agricole și piscicole

● Promovarea producției de energie din surse regenerabile pentru creștere economică și creare de locuri de muncă verzi

● Creșterea suprafeței împădurite și reconstrucția ecologică a pădurilor corelat cu întărirea măsurilor preventive și punitive contra tăierilor ilegale și abuzive de masă lemnoasă

● Continuarea investițiilor pentru gestionare durabilă a resurselor de apă și acces al populației la servicii publice la standarde europene (canalizare și apă curentă)

Principalele obiective, pe termen scurt, vizează deblocarea proiectelor, eficientizarea funcționării entităților din subordinea MCSI și implementarea prevederilor europene cu privire la Agenda digitală.

Acțiuni privind organizarea și eficientizarea MCSI:

● Sprijinirea dezvoltării, inclusiv prin parteneriat public-privat, a centrelor de cercetare, furnizarea de servicii de comunicații și de tehnologia informației

● Eficientizarea accesării și utilizării fondurilor europene pe programele POS/CCE 3.2

● Operaționalizarea Punctului de contact unic

● Identificarea de soluții pentru utilizarea fondurilor europene alocate proiectului "Broadband pentru zone defavorizate"

● Actualizarea strategiei de implementare a Agendei digitale

● Reorganizarea institutelor de cercetare și a centrelor naționale aparținând MCSI

● Deblocarea licențierii DVBT - televiziune digitală terestră

● Auditarea situațiilor economico-financiare și juridice ale MCSI și ale structurilor aflate în subordinea acestuia

● Implementarea unui multiplexor digital cu acoperire națională pentru difuzarea programelor TV în format digital

● Demararea implementării de servicii bancare prin oficiile poștale din mediul rural și mic urban

● Modernizarea serviciilor poștale prin introducerea automatizării și optimizării fluxurilor poștale la nivelul centrelor de tranzit regional

Strategii guvernamentale

● Stabilirea și operaționalizarea cadrului de utilizare a capacității de consultanță și asistență tehnică a organizațiilor neguvernamentale pe baza expertizei existente la nivelul sectorului asociativ, pentru elaborarea de politici publice în interes național și comunitar

● Elaborarea planului de acțiune și stabilirea grupului de lucru și a grupurilor sectoriale pentru elaborarea Agendei România 2020, structură care va continua activitatea de evaluare și monitorizare pe baza comitetelor sectoriale

● Susținerea inițiativelor de implementare a Planului de acțiune pentru o guvernare deschisă către cetățeni și asigurarea cadrului de dezvoltare a parteneriatului public-privat pentru dezvoltarea acestor inițiative

● Promovarea pactelor de integritate prin adoptarea normelor ce definesc standardele acestora în procesul de achiziții publice și în parteneriatele public-private, sub forma unor pacte asumate de autoritățile contractante, ofertanți și de terți (martorul social), etapă urmată de implementarea și evaluarea constantă a modului și gradului de respectare a pactelor de integritate, conform metodologiei utilizate la nivel internațional. Promovarea acestora trebuie să fie dublată de instituirea unui sistem eficient de black-listing și white-listing, precum și de transparentizarea contractelor publice.

Transparență decizională

● Stabilirea cadrului normativ și funcțional care să asigure transparența cheltuielilor publice prin stabilirea declarației de cheltuieli lunare ale autorităților publice centrale, locale și ale instituțiilor publice aflate în subordinea sau coordonarea acestora. Declarațiile lunare de cheltuieli și declarațiile lunare de progres ale programelor publice vor fi puse pe un portal on-line, accesibil publicului în condiții de totală transparență și fără taxă

● Întărirea legilor transparenței decizionale și accesului la informații cu instrumente care să le asigure aplicarea ca o garanție a dreptului constituțional la informare

● Stabilirea mecanismelor funcționale care să asigure dreptul contribuabililor la buna administrare a afacerilor publice

Colaborarea cu societatea civilă

● Bazarea actului de guvernare pe un parteneriat între autoritățile publice și societatea civilă. În acest sens, Guvernul va face permanentă activitatea Colegiului Primului-Ministru pentru asociații și fundații și organizarea consiliilor consultative, având un rol consultativ pe lângă autoritățile administrației publice centrale.

● Elaborarea bazei de date cu părțile sociale interesate la nivelul ministerelor și utilizarea ei din oficiu pentru transmiterea în avans a informațiilor cu privire la proiectele de politici publice

● Participarea activă a societății civile la buna organizare a procesului electoral

----