În temeiul prevederilor art. 25 alin. (2) din Legea nr. 265/2008 privind gestionarea siguranței circulației pe infrastructura rutieră, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 76/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, cu modificările și completările ulterioare,
ministrul transporturilor și infrastructurii emite următorul ordin:
Se aprobă Liniile directoare cu privire la măsurile de îmbunătățire a siguranței circulației pe infrastructura rutieră, în vederea aplicării Directivei 2008/96/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind gestionarea siguranței infrastructurii rutiere, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
Autoritatea Rutieră Română - A.R.R. duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Ministrul transporturilor și infrastructurii, Alexandru Nazare
București, 4 mai 2012.
Nr. 358.
LINIILE DIRECTOARE cu privire la măsurile de îmbunătățire a siguranței circulației pe infrastructura rutieră, în vederea aplicării Directivei 2008/96/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind gestionarea siguranței infrastructurii rutiere
Prezentele linii directoare stabilesc etapele de urmat și elementele de avut în vedere în aplicarea procedurilor de siguranță rutieră pentru punerea în practică a prevederilor Directivei 2008/96/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind gestionarea siguranței infrastructurii rutiere, astfel cum a fost modificată prin Directiva (UE) 2019/1.936 a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2019, în baza prevederilor actelor normative naționale, respectiv:
a) Legea nr. 265/2008 privind gestionarea siguranței circulației pe infrastructura rutieră, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
b) Ordinul ministrului transporturilor nr. 655/2016 pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Comisiei de atestare, disciplină și soluționare a contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare;
c) Ordinul ministrului transporturilor nr. 656/2016 pentru aprobarea Metodologiei de atestare a auditorilor de siguranță rutieră, cu modificările și completările ulterioare;
d) Ordinul ministrului transporturilor nr. 1.679/2017 pentru aprobarea Metodologiei de contractare a evaluării de impact asupra siguranței rutiere și a auditului de siguranță rutieră, de desemnare și de lucru a auditorilor de siguranță rutieră, a contractelor-cadru care se încheie de către Autoritatea Rutieră Română - A.R.R. cu investitorii, precum și cu auditorii de siguranță rutieră, cu modificările ulterioare;
e) Ordinul ministrului transporturilor nr. 606/2017 pentru aprobarea Metodologiei de contractare a inspecției de siguranță rutieră, a Contractului-cadru încheiat între Autoritatea Rutieră Română - A.R.R. și administratorii drumurilor, a metodologiilor de efectuare a inspecțiilor de siguranță rutieră, a listei cu dispozițiile obligatorii care pot fi dispuse de raportul de inspecție de siguranță rutieră, a modelului legitimației nominale de control, a modelului procesului-verbal de constatare și sancționare contravențională a contravențiilor, dotării și inscripționării autovehiculelor de inspecție și control, precum și a echipamentelor necesare efectuării inspecțiilor de siguranță rutieră, cu modificările și completările ulterioare;
f) Ordinul ministrului transporturilor nr. 762/2016 privind aprobarea tarifelor pentru efectuarea evaluării de impact asupra siguranței rutiere, a auditului de siguranță rutieră, inspecției de siguranță rutieră, tarifelor privind onorariile cuvenite auditorilor de siguranță rutieră pentru activitățile prestate, precum și destinația sumelor provenite din încasarea acestora, cu modificările ulterioare.
(1) Prezentele linii directoare vizează sporirea gradului de siguranță rutieră, reducerea pierderilor umane, materiale și financiare cauzate de accidentele rutiere și se aplică rețelei rutiere naționale aflate în faza de proiectare, de construcție și de exploatare, compusă din:
a) autostrăzi;
b) drumuri expres;
c) drumuri internaționale „E“;
d) drumuri naționale principale;
e) drumuri naționale secundare;
f) drumuri județene;
g) străzi de categoriile I și a II-a.
(2) Prezentele linii directoare nu se aplică tunelurilor rutiere reglementate de Legea nr. 277/2007 privind cerințele minime de siguranță pentru tunelurile situate pe secțiunile naționale ale Rețelei rutiere transeuropene.
(3) Autoritatea Rutieră Română - A.R.R., denumită în continuare ARR, este singura instituție competentă să realizeze evaluarea siguranței rețelei rutiere, să efectueze inspecția de siguranță rutieră specifică și să gestioneze efectuarea evaluării de impact asupra siguranței rutiere, a auditului de siguranță rutieră, a inspecției de siguranță rutieră periodică, precum și desfășurarea activităților de formare, atestare și perfecționare profesională a auditorilor de siguranță rutieră.
Implementarea cadrului legislativ specific gestionării siguranței infrastructurii rutiere a avut în vedere:
a) îmbunătățirea siguranței infrastructurii rutiere;
b) scăderea numărului de accidente soldate cu decese sau răniți grav;
c) creșterea capacității instituționale de implementare și extindere a gestionării siguranței circulației pe infrastructura rutieră.
(1) În sensul prezentelor linii directoare se aplică definițiile prevăzute la art. 3 din Legea nr. 265/2008 privind gestionarea siguranței circulației pe infrastructura rutieră, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
(2) În sensul prezentelor linii directoare, punctul negru reprezintă segmentul de drum public care prezintă o rată mai mare de accidente rutiere decât rata medie a accidentelor înregistrate pe unitatea de distanță a drumului respectiv și pe o perioadă de timp istorică, stabilite utilizând metoda densității Kernel aplicate cu ajutorul tehnologiei de tip sistem informatic geografic, luând în considerare atributele datelor accidentelor înregistrate și perioada de timp istorică de 5 ani.
Acțiunile principale care asigură gestionarea siguranței circulației pe infrastructura rutieră sunt:
a) evaluarea de impact asupra siguranței rutiere;
b) auditul de siguranță rutieră;
c) inspecția de siguranță rutieră periodică;
d) inspecția de siguranță rutieră specifică;
e) inspecțiile comune de siguranță rutieră;
f) evaluarea siguranței rețelei rutiere;
g) gestionarea datelor privind accidentele soldate cu persoane decedate sau răniți grav;
h) formarea, atestarea, perfecționarea și desemnarea auditorilor;
i) îmbunătățirea continuă a practicilor de gestionare a siguranței rutiere;
j) schimbul de cele mai bune practici;
k) crearea unei baze de date la nivelul ARR cu informații privind siguranța rețelei rutiere naționale.
(1) Evaluarea de impact asupra siguranței rutiere este parte integrantă a studiului de prefezabilitate al unui proiect de infrastructură rutieră care se construiește sau se modifică substanțial, se realizează potrivit anexei nr. 1 la Legea nr. 265/2008 privind gestionarea siguranței circulației pe infrastructura rutieră, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și se concretizează într-un raport de evaluare de impact asupra siguranței rutiere.
(2) Elementele componente ale unei evaluări de impact asupra siguranței rutiere sunt:
a) definirea problemei;
b) situația actuală și situația în eventualitatea neinițierii vreunei acțiuni;
c) obiectivele specifice siguranței rutiere;
d) analiza impactului alternativelor propuse asupra siguranței rutiere;
e) compararea alternativelor propuse, inclusiv analiza raportului costuri-beneficii;
f) prezentarea tuturor soluțiilor posibile.
(3) Elementele care trebuie avute în vedere la efectuarea evaluării de impact sunt:
a) accidente soldate cu decese și/sau răniri grave; obiectivele de reducere a numărului de accidente în comparație cu scenariul care prevede eventualitatea neinițierii vreunei acțiuni;
b) alegerea traseelor și studii origine-destinație ale utilizatorilor pentru noile trasee;
c) efecte posibile asupra rețelelor rutiere existente, cum ar fi accesuri, intersecții, treceri la nivel și altele asemenea;
d) utilizatorii drumurilor, inclusiv utilizatorii vulnerabili, cum ar fi pietoni, bicicliști, motocicliști și alții asemenea;
e) trafic, de exemplu, volumul traficului, clasificarea traficului în funcție de tip, inclusiv fluxurile estimate pentru pietoni și bicicliști, determinate de caracteristicile utilizării terenurilor adiacente;
f) condiții climatice și sezoniere;
g) prezența unui număr suficient de zone de parcări sigure;
h) activitatea seismică.
(4) În vederea realizării evaluării de impact asupra siguranței rutiere, între ARR, pe de o parte, și investitor, pe de altă parte, se încheie un contract de prestări de servicii în conformitate cu contractul-cadru stabilit potrivit legii.
(5) ARR desemnează un auditor sau mai mulți auditori de siguranță rutieră în funcție de complexitatea lucrării.
(6) Între ARR, pe de o parte, și auditorul/auditorii de siguranță rutieră desemnat/desemnați, pe de altă parte, se încheie un contract de prestări de servicii în conformitate cu contractul-cadru, stabilit potrivit legii.
(7) Investitorul are obligația de a pune la dispoziția ARR documentația privind proiectul de infrastructură rutieră sau drumul public supus evaluării de impact asupra siguranței rutiere, în termenul prevăzut de lege.
(8) Auditorul sau auditorii de siguranță rutieră cu care s-a încheiat contractul de prestări servicii realizează evaluarea de impact asupra siguranței rutiere, care se concretizează printrun raport.
(9) Raportul de evaluare de impact asupra siguranței rutiere trebuie să indice considerentele în materie de siguranță rutieră care contribuie la alegerea soluției propuse și să furnizeze toate informațiile relevante necesare realizării unei analize cost-beneficii a diverselor opțiuni evaluate.
(10) Raportul rezultat în urma evaluării de impact asupra siguranței rutiere conține un set de măsuri de remediere.
(11) Investitorul are obligația de a întreprinde demersurile necesare pentru a asigura ducerea la îndeplinire a măsurilor de remediere conținute în raportul de evaluare de impact asupra siguranței rutiere, imediat după rămânerea definitivă a concluziilor raportului, sau, după caz, poate contesta la Comisia de atestare, disciplină și soluționare a contestațiilor, denumită în continuare Comisie, prevederile unora sau tuturor măsurilor de remediere, transmițând în acest sens obiecții în scris, în termen de 15 zile lucrătoare de la data primirii raportului de evaluare de impact asupra siguranței rutiere.
(1) Auditul de siguranță rutieră este parte integrantă a unui proiect de infrastructură rutieră, se concretizează într-un raport de audit de siguranță rutieră și se execută obligatoriu pe capitole, corespunzător fiecăruia dintre următoarele stadii:
a) studiul de fezabilitate/documentația de avizare a lucrărilor de intervenții;
b) proiect tehnic și detalii de execuție;
c) anterior recepției la terminarea lucrărilor la drumul public;
d) imediat după darea în exploatare a drumului public, în trafic.
(2) Operațiunile de audit în domeniul siguranței rutiere pentru proiecte de infrastructură rutieră se efectuează cu respectarea următoarelor criterii:
a) criterii aplicabile în studiul de fezabilitate:
1. localizarea geografică, care include expunerea la alunecările de teren, la inundații, la avalanșe și altele asemenea, condiții climatice și sezoniere, precum și activități seismice;
2. tipurile de intersecții și distanța dintre acestea;
3. numărul și tipul benzilor de circulație;
4. structura și componența traficului admis pe noua infrastructură;
5. funcționalitatea drumurilor în cadrul rețelei;
6. condițiile meteorologice;
7. viteze de proiectare și viteze de circulație;
8. profile transversale, care cuprind: lățimea părții carosabile, piste pentru bicicliști, trotuare;
9. traseul în plan de situație și în profil longitudinal;
10. vizibilitate;
11. dispunerea intersecțiilor;
12. mijloace de transport în comun și infrastructurile aferente;
13. treceri la nivel cu căi rutiere/calea ferată;
14. dispoziții pentru utilizatorii vulnerabili ai drumurilor:
(i) dispoziții pentru pietoni;
(ii) dispoziții pentru bicicliști, inclusiv existența unor rute alternative sau separări de traficul de autovehicule de mare viteză;
(iii) dispoziții pentru utilizatorii vehiculelor motorizate cu două roți;
(iv) densitatea și amplasarea trecerilor pentru pietoni și bicicliști;
(v) dispoziții pentru pietoni și bicicliști pe drumurile afectate din zonă;
(vi) separarea pietonilor și a bicicliștilor de traficul de autovehicule de mare viteză sau existența unor rute alternative directe pe drumurile de clasă inferioară;
b) criterii aplicabile în stadiul de proiect tehnic și detalii de execuție:
1. planul de situație;
2. semnalizare orizontală și verticală coerentă;
3. iluminarea căilor rutiere și a intersecțiilor;
4. echipamente poziționate în ampriza drumului;
5. plantația rutieră adiacentă drumului în extravilan și construcțiile, amenajările și alte obiective din intravilanul localităților;
6. obstacole fixe la marginea drumului;
7. parcări sigure;
8. dispoziții pentru utilizatorii vulnerabili ai drumurilor:
(i) dispoziții pentru pietoni;
(ii) dispoziții pentru bicicliști;
(iii) dispoziții pentru utilizatorii vehiculelor motorizate cu două roți;
9. adaptarea sistemelor rutiere de restricționare într-un mod ușor de utilizat (spații care separă sensurile de mers și parapete de siguranță pentru evitarea pericolelor la care sunt expuși utilizatorii vulnerabili);
c) criterii aplicabile în stadiul anterior dării în exploatare:
1. siguranța utilizatorilor căilor rutiere și vizibilitatea în diverse circumstanțe, cum ar fi întunericul, și în condiții meteorologice normale;
2. lizibilitatea elementelor de semnalizare orizontală și verticală;
3. starea drumurilor;
d) criterii aplicabile în stadiul imediat după darea în exploatare îl reprezintă evaluarea siguranței căilor rutiere din perspectiva comportamentului real al utilizatorilor.
(3) Realizarea unei operațiuni de audit într-un anumit stadiu poate duce la reanalizarea criteriilor aplicabile în stadiile precedente.
(4) Pentru fiecare stadiu, între ARR, pe de o parte, și investitor, pe de altă parte, se încheie un contract de prestări de servicii în conformitate cu contractul-cadru stabilit potrivit legii.
(5) ARR desemnează un auditor sau mai mulți auditori de siguranță rutieră în funcție de complexitatea lucrării.
(6) Între ARR, pe de o parte, și auditor/auditori de siguranță rutieră desemnat/desemnați, pe de altă parte, se încheie un contract de prestări de servicii în conformitate cu contractul-cadru stabilit potrivit legii.
(7) Investitorul are obligația de a pune la dispoziția ARR documentația privind proiectul de infrastructură rutieră sau drumul public supus auditului de siguranță rutieră.
(8) Auditorul sau auditorii de siguranță rutieră cu care s-a încheiat contractul de prestări de servicii realizează auditul de siguranță rutieră, care se concretizează printr-un raport.
(9) Raportul de audit de siguranță rutieră cuprinde 4 capitole, câte unul pentru fiecare stadiu, fiecare capitol având anexat, după caz, câte un set de măsuri de remediere.
(10) Investitorul are obligația de a întreprinde demersurile necesare pentru a asigura ducerea la îndeplinire a măsurilor de remediere conținute în raportul de audit de siguranță rutieră, înainte de finalizarea stadiului supus auditării sau imediat după rămânerea definitivă a concluziilor raportului, sau, după caz, poate contesta la Comisie prevederile unora sau tuturor măsurilor de remediere, transmițând în acest sens obiecții în scris, în termen de 15 zile lucrătoare de la data primirii raportului de audit de siguranță rutieră.
(1) Inspecția de siguranță rutieră periodică se realizează cu scopul identificării eventualelor deficiențe din punctul de vedere al siguranței rutiere care pot fi remediate prin lucrări de întreținere, obligatoriu pentru drumurile publice ale rețelei rutiere care fac obiectul Legii nr. 265/2008 privind gestionarea siguranței circulației pe infrastructura rutieră, republicată, cu modificările și completările ulterioare, din 3 în 3 ani, și se concretizează într-un raport de inspecție de siguranță rutieră.
(2) Între ARR, pe de o parte, și administrator, pe de altă parte, se încheie un contract de prestări de servicii în conformitate cu contractul-cadru stabilit potrivit legii.
(3) Pentru efectuarea inspecției de siguranță rutieră periodică, ARR încheie contracte de prestări de servicii cu auditorii de siguranță rutieră desemnați conform prevederilor legale.
(4) Administratorul drumului care face obiectul inspecției de siguranță rutieră periodică are obligația de a pune la dispoziția ARR documentația necesară realizării inspecției de siguranță rutieră periodică, în termenul stabilit prin lege.
(5) Auditorul sau auditorii de siguranță rutieră cu care s-a încheiat contractul de prestări de servicii realizează inspecția de siguranță rutieră periodică, care se concretizează într-un raport.
(6) Raportul rezultat în urma inspecției de siguranță rutieră periodică conține în anexă un set de dispoziții pentru remedierea eventualelor deficiențe constatate prin dispunerea unor lucrări de întreținere.
(7) Setul de dispoziții din raportul de inspecție de siguranță rutieră periodică pentru deficiențele constatate este obligatoriu pentru administratorul drumului inspectat, în termenele stabilite conform prevederilor legale.
(8) Administratorul drumului inspectat are obligația ca, în termen de 30 de zile de la expirarea termenelor dispuse pentru remedierea deficiențelor constatate prin raportul de inspecție de siguranță rutieră periodică, să transmită ARR gradul de implementare a planului de remediere a deficiențelor.
(1) ARR efectuează inspecții de siguranță rutieră specifică cu prioritate pe tronsoanele rutiere cu niveluri scăzute de siguranță, rezultate din evaluarea rețelei rutiere și care oferă posibilități pentru punerea în aplicare a unor măsuri cu potențial ridicat de îmbunătățire a siguranței și de reducere a costurilor legate de accidente.
(2) Inspecția de siguranță rutieră specifică se efectuează de către ARR prin echipe formate din personalul de specialitate angajat în ARR, cel puțin unul dintre membrii echipei fiind atestat ca auditor de siguranța rutieră.
(3) Auditorii de siguranță rutieră angajați ai ARR nu pot efectua auditul de siguranță rutieră, evaluarea de impact asupra siguranței rutiere și inspecția de siguranță rutieră periodică.
(4) Inspecțiile de siguranță rutieră specifice, efectuate pe tronsoanele cu gradul de siguranță cel mai scăzut rezultat în urma evaluării siguranței rețelei rutiere, vor avea în vedere următoarele elemente indicative:
1. trasee rutiere și intersecții:
a) asigurarea vizibilității;
b) limite de viteză și zone cu restricții de viteză;
c) predictibilitatea traseelor;
d) accesul la proprietăți adiacente și dezvoltări;
e) accesul vehiculelor de urgență și de serviciu;
f) tratarea podurilor și canalelor de scurgere;
g) configurația amprizei drumului (acostamentul drumului, tipul delimitării părții carosabile, debleul și rambleul drumului);
2. intersecții și noduri rutiere:
a) tipul de intersecție/nodul rutier adecvat;
b) geometria intersecției/configurația nodului rutier;
c) vizibilitatea și predictibilitatea intersecțiilor;
d) vizibilitatea în intersecție;
e) configurația benzilor suplimentare la intersecții;
f) controlul traficului în intersecții (de exemplu, indicatoare de prioritate, instalații de semnalizare rutieră etc.);
g) existența trecerilor pentru pietoni și bicicliști;
3. dispoziții pentru utilizatorii vulnerabili ai drumurilor:
a) dispoziții pentru pietoni;
b) dispoziții pentru bicicliști;
c) dispoziții pentru utilizatorii vehiculelor motorizate cu două roți;
d) transportul public de persoane și infrastructurile aferente;
e) treceri la nivel cu calea ferată sau tramvai (menționând, în mod special, tipul de trecere și dacă acestea sunt acționate de o persoană sau nu, sunt manuale sau automate);
4. iluminare, panouri de semnalizare și marcaje:
a) panouri de semnalizare rutieră coerente, care nu afectează vizibilitatea;
b) lizibilitatea panourilor de semnalizare rutieră (poziție, dimensiune, culoare);
c) indicatoare rutiere;
d) coerența marcajelor rutiere și trasarea acestora;
e) lizibilitatea marcajelor rutiere (poziție, dimensiuni și retroreflectivitate în condiții uscate și umede);
f) vizibilitatea și gradul de uzură a marcajelor rutiere;
g) iluminarea drumurilor și a intersecțiilor;
h) echipamente adecvate pe marginea drumului;
5. semnalizare rutieră:
a) operare;
b) vizibilitate;
6. obstacole, zone de siguranță și sisteme rutiere de protecție:
a) zona marginii drumului, inclusiv vegetația;
b) pericole pe marginea drumului și distanța de la marginea părții carosabile sau a pistei pentru biciclete;
c) adaptarea sistemelor rutiere de protecție într-un mod facil de utilizat (spații care separă sensurile de circulație și parapete de siguranță pentru evitarea pericolelor la care sunt expuși utilizatorii vulnerabili ai drumurilor);
d) tratarea părților terminale ale parapetelor de siguranță;
e) sisteme adecvate de protecție la poduri și canale de scurgere;
f) garduri (pe drumuri cu acces limitat);
7. partea carosabilă:
a) defectele părții carosabile;
b) rugozitatea;
c) material desprins/pietriș/pietre;
d) colectarea și drenarea apei;
8. poduri și tuneluri:
a) prezența și numărul podurilor;
b) prezența și numărul tunelurilor;
c) elemente vizuale care reprezintă riscuri pentru siguranța infrastructurii;
9. alte aspecte:
a) punerea la dispoziție a unor spații de parcare și a unor spații de servicii sigure;
b) facilități pentru vehicule grele;
c) fenomenul de orbire cauzat de faruri;
d) lucrările rutiere;
e) activități nesigure pe marginea drumului;
f) informații adecvate ale echipamentelor sistemelor de transport inteligente (STI), de exemplu, panouri cu mesaje variabile;
g) faună;
h) atenționări pentru zone școlare (dacă este cazul).
(5) Raportul rezultat în urma efectuării inspecției de siguranță specifică conține în anexă un set de măsuri de remediere cu potențial ridicat de îmbunătățire a siguranței rutiere și de reducere a costurilor legate de accidente.
(6) Setul de măsuri de remediere din raportul de inspecție de siguranță rutieră specifică pentru deficiențele constatate este obligatoriu pentru administratorul drumului inspectat, în termenele stabilite conform prevederilor legale.
(7) Administratorul drumului inspectat are obligația ca, în maximum 30 de zile de la expirarea fiecărui termen dispus pentru remedierea deficiențelor constatate prin raportul de inspecție de siguranță rutieră specifică, să transmită ARR dovada implementării măsurii dispuse prin raport.
(8) Administratorul drumurilor de interes național elaborează și actualizează anual un plan de măsuri ordonate în funcție de priorități, bazat pe riscuri, pentru a urmări punerea în aplicare a măsurilor de remediere identificate în rapoartele de inspecție de siguranță rutieră specifică.
(1) ARR împreună cu Inspectoratul de Stat în Construcții - I.S.C. efectuează inspecții comune de siguranță rutieră pe rețeaua rutieră aferentă zonei adiacente tunelurilor care fac obiectul Legii nr. 277/2007 privind cerințele minime de siguranță pentru tunelurile situate pe secțiunile naționale ale Rețelei rutiere transeuropene, din 5 în 5 ani.
(2) Raportul rezultat în urma efectuării inspecției comune de siguranță rutieră conține în anexă măsurile de remediere pentru eventualele deficiențe constatate pentru tronsonul inspectat și va fi transmis administratorului rețelei rutiere adiacente tunelului.
(3) Măsurile de remediere din raportul inspecției comune de siguranță rutieră pentru deficiențele constatate sunt obligatorii pentru administratorul rețelei rutiere adiacente tunelului, în termenele stabilite conform prevederilor legale incidente.
(4) Administratorul zonei rețelei rutiere adiacente tunelului are obligația ca, în maximum 30 de zile de la expirarea termenelor dispuse pentru remedierea deficiențelor constatate prin raportul de inspecție comună de siguranță rutieră, să transmită ARR și Inspectoratului de Stat în Construcții - I.S.C. gradul de implementare a planului de remediere a deficiențelor.
(1) ARR efectuează evaluarea siguranței rețelei rutiere pe categorii, pe care o actualizează cel puțin o dată la 5 ani, conform următoarelor elemente indicative:
1. generalități:
a) tipul de drum în legătură cu tipul și dimensiunile regiunilor/orașelor pe care le conectează;
b) lungimea tronsonului rutier;
c) tipul zonei (rurală, urbană);
d) destinația terenurilor (scop educațional, comercială, industrială și de producție, rezidențială, agricolă și zootehnică, zonă nedezvoltată);
e) densitatea acceselor la proprietate;
f) prezența drumurilor colectoare (de exemplu, pentru magazine);
g) prezența lucrărilor rutiere;
h) prezența parcărilor;
2. volumele traficului:
a) volumele traficului;
b) volumele măsurate ale traficului motocicletelor;
c) volumele măsurate ale traficului pietonal pe ambele părți, menționând dacă circulația are loc „de-a lungul drumului“ sau „transversal“;
d) volumele măsurate ale traficului bicicletelor pe ambele părți, menționând dacă circulația are loc „de-a lungul drumului“ sau „transversal“;
e) volumele măsurate ale traficului vehiculelor grele;
f) fluxurile estimate de pietoni determinate de destinația funcțiunilor obiectivelor din zona adiacentă;
g) fluxurile estimate de bicicliști determinate de destinația funcțiunilor obiectivelor din zona adiacentă;
3. date referitoare la accidente:
a) numărul, locul și cauza accidentelor rutiere mortale în funcție de categoria de utilizator al drumurilor;
b) numărul și locația accidentelor grave în funcție de categoria de utilizator al drumurilor;
4. caracteristici operaționale:
a) limita de viteză (generală, pentru motociclete, pentru camioane);
b) viteza de operare (a 85-a centilă) - viteza maximă cu care circulă 85% dintre participanții la traficul rutier care tranzitează în condiții de fluență și siguranță o secțiune transversală de drum monitorizată;
c) managementul vitezei și/sau calmarea traficului;
d) prezența dispozitivelor STI: alerte de congestie (cozi de așteptare), panouri cu mesaje variabile;
e) atenționări pentru zone școlare;
f) prezența unor persoane desemnate pentru dirijarea traficului elevilor în zona trecerilor de pietoni, la ore prestabilite;
5. caracteristici geometrice:
a) caracteristici ale secțiunii transversale (numărul, tipul și lățimea benzilor de circulație, configurația și tipul zonei mediane, piste de biciclete, căi pietonale etc.), inclusiv variabilitatea acestora;
b) elemente geometrice ale traseului în plan;
c) elemente geometrice ale traseului în lung;
d) asigurarea vizibilității;
6. obstacole, zone de siguranță și sisteme de protecție rutieră:
a) zona marginii drumului și zone de siguranță;
b) obstacole fixe pe marginea drumului (de exemplu, stâlpii de iluminat, copaci etc.);
c) distanța obstacolelor față de marginea drumului;
d) densitatea obstacolelor;
e) marcaje rezonatoare;
f) sisteme de protecție rutieră;
7. poduri și tuneluri:
a) prezența și numărul podurilor, precum și informații relevante cu privire la acestea;
b) prezența și numărul tunelurilor, precum și informații relevante cu privire la acestea;
c) elemente vizuale care reprezintă riscuri pentru siguranța infrastructurii;
8. intersecții:
a) tipul intersecției și numărul de ramuri (menționând, în special, tipul de reglementare și prezența benzilor suplimentare dedicate);
b) prezența „canalizărilor“ de trafic cu insule denivelate;
c) tipul intersecției și modul de amenajare;
d) volumele de trafic în zona intersecției;
e) prezența trecerilor la nivel cu calea ferată sau tramvai (menționând, în special, tipul de trecere și dacă acestea sunt acționate de o persoană sau nu, sunt manuale sau automatizate);
9. întreținere:
a) defectele părții carosabile;
b) rugozitatea părții carosabile;
c) starea acostamentului (inclusiv a vegetației);
d) starea panourilor de semnalizare, a marcajelor și delimitarea părții carosabile;
e) starea sistemelor de protecție rutieră;
10. facilități pentru utilizatorii vulnerabili ai drumurilor:
a) treceri pentru pietoni și bicicliști (treceri la nivelul drumului și pasaje denivelate);
b) treceri pentru biciclete (treceri la nivelul drumului și pasaje denivelate);
c) garduri pietonale;
d) existența unor trotuare sau a unor drumuri pietonale separate;
e) infrastructură pentru biciclete și tipul acestora (piste pentru biciclete, benzi pentru biciclete, altele);
f) starea trecerilor de pietoni în ceea ce privește vizibilitatea și semnalizarea fiecărei facilități oferite;
g) facilități de traversare pentru pietoni și bicicliști în zona intersecțiilor cu drumuri laterale;
h) existența unor rute alternative pentru pietoni și bicicliști, dacă nu există facilități separate;
11. sisteme pentru intervenție operațională pre/post accidente rutiere în vederea diminuării efectelor consecințelor acestora:
a) centrele operaționale ale rețelei și alte facilități de patrulare;
b) mecanisme de informare a participanților la trafic despre condițiile de conducere pentru prevenirea accidentelor sau incidentelor;
c) sisteme de detectare automată a incidentelor: senzori și camere de luat vederi;
d) sisteme de gestionare a incidentelor;
e) sisteme de comunicare cu serviciile responsabile pentru urgențe.
(2) ARR realizează prima evaluare a siguranței rețelei rutiere, pe cel puțin trei categorii, în funcție de nivelul de siguranță al fiecărui tronson.
(3) ARR elaborează un raport privind clasificarea referitoare la siguranța rețelei rutiere, evaluată conform alin. (2), care va fi înaintat Comisiei Europene până la 31 octombrie 2025 și ulterior din 5 în 5 ani.
(4) Raportul prevăzut la alin. (3) va include, dacă este cazul, și lista de dispoziții ale orientărilor naționale actualizate, inclusiv îmbunătățirile în ceea ce privește progresul tehnologic și protecția utilizatorilor vulnerabili ai drumurilor.
(1) În procedurile existente și viitoare privind marcajele și indicatoarele rutiere, administratorul drumurilor de interes național acordă o atenție deosebită lizibilității și detectabilității de către conducătorii auto și sistemele automate de asistență a conducătorului auto.
(2) Procedurile menționate la alin. (1) vor fi actualizate în conformitate cu actele de punere în aplicare ale Comisiei Europene pentru a stabili specificații comune referitoare la procedurile statelor membre ale Uniunii Europene, menite să asigure utilizarea operațională a marcajelor rutiere și a panourilor de semnalizare rutieră, în ceea ce privește lizibilitatea și detectabilitatea eficace a marcajelor rutiere și a panourilor de semnalizare rutieră de către conducătorii auto și sistemele automate de asistență a conducătorului auto.
Datele referitoare la accidente se vor centraliza într-o bază de date a accidentelor gestionată de către ARR, care va fi folosită inclusiv la evaluarea siguranței rețelei rutiere, precum și pentru determinarea costului social mediu al unui accident soldat cu persoane decedate și a costului social mediu al unui accident grav.
(1) Formarea și perfecționarea profesională a auditorilor de siguranță rutieră se asigură prin organizarea de programe de formare/perfecționare profesională de către ARR în colaborare cu instituții de învățământ superior acreditate.
(2) Atestarea auditorilor de siguranță rutieră se realizează în baza Metodologiei de atestare a auditorilor de siguranță rutieră, aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 656/2016, cu modificările și completările ulterioare. Persoanele care au urmat cursurile de formare profesională și au promovat examenul organizat de Comisia de atestare, disciplină și soluționare a contestațiilor pot solicita ARR eliberarea atestatului de auditor de siguranță rutieră, după înscrierea acestora în Registrul auditorilor de siguranță rutieră.
(3) Auditorii de siguranță rutieră sunt obligați să participe o dată la 2 ani la cursurile de perfecționare profesională organizate de ARR în colaborare cu instituții de învățământ superior acreditate.
(4) ARR organizează periodic informări și dezbateri ale auditorilor de siguranță rutieră pe teme legate de rezultatele cercetării și practicii în domeniu.
(5) Programele-cadru de formare și perfecționare profesională includ aspecte legate de utilizatorii vulnerabili ai drumurilor și de infrastructura necesară acestei categorii de participanți la trafic.
(1) ARR desemnează auditorii de siguranță rutieră în vederea realizării evaluării de impact asupra siguranței rutiere/auditului de siguranță rutieră/inspecției de siguranță rutieră periodică, în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (2) din Legea nr. 265/2008 privind gestionarea siguranței circulației pe infrastructura rutieră, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
(2) Auditorii de siguranță rutieră au obligația de a informa ARR în situația în care nu vor fi disponibili în vederea efectuării evaluării de impact asupra siguranței rutiere/auditului de siguranță rutieră/inspecției de siguranță rutieră periodică pentru o perioadă mai mare de 5 zile. Informarea se transmite în format electronic cu cel puțin o zi înainte de începerea perioadei de indisponibilitate pe adresa de e-mail pusă la dispoziție de ARR sau prin intermediul sistemului informatic integrat.
(3) Auditorii de siguranță rutieră au obligația de a anunța în termen de 5 zile de la luarea la cunoștință orice modificare intervenită cu privire la datele de contact înscrise în Registrul auditorilor de siguranță rutieră.
(4) În cazul nerespectării prevederilor cuprinse la alin. (2) sau (3), auditorul/auditorii de siguranță rutieră nu va/nu vor mai fi desemnat/desemnați pentru o perioadă de 30 de zile să efectueze evaluare de impact asupra siguranței rutiere/audit de siguranță rutieră/inspecție de siguranță rutieră periodică.
(5) În vederea desemnării auditorului/auditorilor de siguranță rutieră, ARR publică, pe pagina sa de internet, anunțul pentru efectuarea evaluării de impact asupra siguranței rutiere/auditului de siguranță rutieră/inspecției de siguranță rutieră periodică.
(6) În situația în care în registrul contractelor încheiate cu investitorul/administratorul figurează mai multe contracte înregistrate în aceeași zi, ordinea publicării anunțului este dată de numărul poziției din registru, în ordine crescătoare, cu prioritate pentru proiectele de evaluare de impact asupra siguranței rutiere/audit de siguranță rutieră.
(7) Auditorii de siguranță rutieră transmit ARR, în format electronic, în termen de 5 zile de la publicarea anunțului, solicitarea de înscriere pe lista auditorilor de siguranță rutieră disponibili pentru proiectul respectiv, însoțită de declarația pe propria răspundere privind îndeplinirea condițiilor de independență prevăzute de Legea nr. 265/2008 privind gestionarea siguranței circulației pe infrastructura rutieră, republicată, cu modificările și completările ulterioare, conform modelului publicat pe pagina de internet a ARR.
(8) La încheierea perioadei prevăzute la alin. (7), ARR desemnează auditorul/auditorii de siguranță rutieră dintre cei înscriși cu respectarea criteriilor prevăzute la art. 11 alin. (2) din Legea nr. 265/2008 privind gestionarea siguranței circulației pe infrastructura rutieră, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
(9) În cazul în care într-o procedură de desemnare nu există auditori de siguranță rutieră disponibili, iar efectuarea evaluării de impact asupra siguranței rutiere sau a auditului de siguranță rutieră reclamă urgență temeinic justificată, ARR poate desemna auditori de siguranță rutieră cu derogare de la criteriul desemnării echitabile, în ordinea descrescătoare a gradului de încărcare.
(10) După finalizarea procedurii de desemnare se actualizează situația privind gradul de încărcare a auditorilor de siguranță rutieră.
(11) Desemnarea auditorului/auditorilor de siguranță rutieră se finalizează prin încheierea între ARR și auditorii desemnați a unui contract de prestări servicii întocmit conform contractelor-cadru prevăzute în anexele nr. 4, 5 și 6 la Metodologia de contractare a evaluării de impact asupra siguranței rutiere și a auditului de siguranță rutieră, de desemnare și de lucru a auditorilor de siguranță rutieră, a contractelor-cadru care se încheie de către ARR cu investitorii, precum și cu auditorii de siguranță rutieră, aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 1.679/2017, cu modificările ulterioare, după caz.
(12) În situația prevăzută la alin. (8), auditorii de siguranță rutieră nu pot refuza desemnarea decât din motive obiective sau în una dintre situațiile în care sunt afectate condițiile de independență față de investitor, proiectant, executant sau administratorul drumului.
(13) În cazul refuzului nejustificat al semnării contractului prevăzut la alin. (11), auditorul/auditorii de siguranță rutieră nu va/nu vor mai fi desemnat/desemnați pentru o perioadă de 3 luni.
(14) În situația prevăzută la alin. (13) va fi desemnat pentru efectuarea proiectului respectiv următorul clasat în urma procedurii de desemnare.
(1) ARR va avea în vedere îmbunătățirea continuă a practicilor de gestionare a siguranței rețelei rutiere pe baza creșterii capacității administrative, adoptării, dezvoltării și perfecționării procedurilor evaluării de impact, auditului și inspecției de siguranță rutieră, revizuirii și dezvoltării carierei profesionale a auditorilor de siguranță rutieră.
(2) În scopul perfecționării continue a procedurilor de lucru în materie de siguranță rutieră, ARR cooperează la nivel național și internațional cu instituții și organisme cu experiență și atribuții relevante în domeniu.
(3) Organizațiile neguvernamentale reprezentative care activează în domeniul siguranței rutiere pot fi consultate cu privire la chestiuni legate de aspectele tehnice ale siguranței.
Politica de pregătire și dezvoltare a carierei profesionale a auditorilor de siguranță rutieră, precum și numărul acestora vor fi corelate permanent cu necesitățile asigurării calității pregătirii profesionale și cu cerințele referitoare la gradul de siguranță a circulației pe rețeaua națională de drumuri.
Dezvoltarea activității de cercetare va avea ca scop îmbunătățirea continuă a practicilor de gestionare a siguranței rutiere și se va axa în principal pe informațiile din baza de date a accidentelor.
(la 07-10-2025, Anexa a fost modificată de Articolul I din ORDINUL nr. 1.901 din 6 octombrie 2025, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 921 din 7 octombrie 2025 )
Sursă: legislatie.just.ro (Monitorul Oficial). Textul afișat este forma consolidată curentă.
Folosim cookie-uri pentru analiza traficului. Vezi Politica de confidențialitate pentru detalii.