ORDIN nr. 5.671 din 10 septembrie 2012

Predarea și învățarea disciplinei Limba și literatura maternă au un rol primordial în formarea personalității elevilor, în păstrarea identității naționale, în verbalizarea unor achiziții științifice, în modul de formare a deprinderilor și abilităților de comunicare orale și scrise.

În perioada școlarizării, pe tot parcursul învățământului preuniversitar, disciplina Limba și literatura maternă se studiază, la grupele/clasele/unitățile de învățământ cu predare în limba maternă, în același număr de ore ca și Limba și literatura română în învățământul cu predare în această limbă.

Finalitățile disciplinei Limba și literatura maternă se reflectă, nemijlocit, prin competențe generale și prin atitudini și valori formate în perioada învățământului preuniversitar, derivate din structura curriculară.

Scopul studierii disciplinei Limbă și literatură maternă în perioada școlarizării este acela de a forma și transmite copiilor, adolescenților și tinerilor, în funcție de ritmul lor propriu, valori ale culturii, ale practicii comunicaționale și literare de bază, ajutându-i să exprime gânduri, stări, sentimente sau opinii.

În vederea consolidării competențelor lingvistice, cadrele didactice acordă atenție folosirii corecte a limbii materne, în cadrul tuturor disciplinelor predate în limbile minorităților.

Pe lângă acuratețea terminologiei și conținutul științific, în cadrul tuturor disciplinelor, se insistă pe dezvoltarea competențelor de comunicare în limba maternă.

Formarea continuă a personalului didactic de la toate ciclurile de învățământ se realizează în limba în care predă cadrul didactic și are în vedere atât conținutul, cât și limba de predare.

Dezvoltarea limbajului, sub aspectul comunicării receptive, al capacității de ascultare și înțelegere, precum și al comunicării expresive, al capacității de vorbire și comunicare constituie un câștig pentru copilul care gândește și se exprimă în propria limbă.

Parcurgerea în limba maternă a educației muzicale specifice fiecărei minorități naționale, dezvoltarea personalității copilului, în funcție de ritmul propriu, sprijinindu-se pe formarea autonomă și creativă a acestuia, se realizează încă din perioada educației timpurii.

Prin activități specifice vârstei, copilul este sprijinit în achiziționarea de cunoștințe, deprinderi și atitudini.

În învățământul primar, curriculumul abordează trecerea de la domeniile tradiționale de citire, gramatică și compunere la un model comunicativ-funcțional, adecvat specificului acestei discipline de studiu.

În centrul activităților de limbă și literatură maternă se situează înțelegerea, achiziționarea și comunicarea informațiilor transmise oral și în scris.

Standardele curriculare ale studiului disciplinei Limbă și literatură maternă fac parte integrantă din programele școlare elaborate.

Tematica textelor literare corespunde nivelului de dezvoltare și interesului elevilor din ciclul primar, realizând conectarea studiului limbii la realitățile comunicării cotidiene, și încurajează atât creativitatea elevilor, cât și a profesorului de la clasele primare.

Activitățile de studiu pun accent pe învățarea procedurală, oferind posibilități de aplicare practică a elementelor de construcție a comunicării la nivelul elevului din învățământul primar.

Cadrul didactic va aplica o evaluare inițială standardizată pentru a identifica nivelul la care se află elevul.

Predarea și învățarea disciplinei Limbă și literatură maternă sunt concepute din perspectivă comunicativ-funcțională, într-o formă integrată a limbii, a comunicării și a textului literar.

Caracteristicile acestei concepții sunt următoarele:

În cadrul procesului de predare-învățare a disciplinei Limba și literatura maternă se urmărește:

În baza legislației în vigoare, în conformitate cu cele prevăzute la art. 4, elevilor aparținând minorităților naționale care frecventează unități de învățământ cu predare în limba română sau în altă limbă decât cea maternă li se asigură studiul disciplinei Limba și literatura maternă, la cerere și în condițiile legii, ca disciplină de studiu, parte a trunchiului comun.

Orele de Limba și literatura maternă sunt în mod obligatoriu incluse în orarele școlilor în care există cerere pentru studierea limbii materne. În școlile cu predare în limba română, în care orele de limbă maternă nu fac parte din norma obligatorie a cadrelor didactice și nu pot fi formate catedre, acestea vor fi retribuite prin plata cu ora.

După exprimarea opțiunii, studiul limbii materne devine obligatoriu de-a lungul întregului ciclu de învățământ.

Este interzisă condiționarea accesului la studiul limbii materne. Părinții și elevii optează în mod liber pentru studiul limbii materne. Orice elev, de orice naționalitate, poate studia disciplina Limba și literatura maternă, care se predă în unitățile de învățământ în care studiază, dacă acesta și părintele sau tutorele legal instituit consideră că acest lucru este benefic elevului.

Elevii au dreptul să înceapă studiul limbii materne în orice an de studiu, inclusiv de la nivelul grupei de începători.

Elevii care încep studiul limbii materne mai târziu decât în primul an vor susține un test de evaluare a cunoștințelor de limbă, în cadrul unităților de învățământ, cu scopul de a se stabili exact nivelul la care se începe predarea.

Predarea limbii materne se realizează în baza unor programe specifice sau adaptate.

Unitatea de învățământ va constitui clasele sau grupele potrivit Legii nr. 1/2011, art. 63 alin. (1) și (2), al altor reglementări, astfel încât să se favorizeze studiul limbii materne.

Studierea limbii materne de către elevii aparținând diferitelor minorități naționale, care frecventează școli cu predare în limba română sau în altă limbă decât limba maternă, se face pe baza programelor de învățământ aprobate de minister, a manualelor școlare elaborate în baza acestora.

În cazul în care unele minorități istorice din România nu dispun încă de o limbă normată, literară, aceștia au dreptul să studieze în sistemul de învățământ idiomurile în care gândesc și se exprimă.

Avându-se în vedere specificitatea învățământului pentru rromi, se vor respecta următoarele prevederi suplimentare:

În condițiile existenței unui număr limitat de cadre didactice calificate de limba rromani, în situații deosebite, orele de limba maternă rromani vor fi asigurate de buni cunoscători ai limbii rromani absolvenți de liceu cu diplomă de bacalaureat, care vor urma, în maximum un an de la începerea predării la catedră, un curs intensiv, specific, de limba rromani și metodica predării limbii rromani comune, organizat și recunoscut de MECTS/casele corpului didactic/inspectoratele școlare.

Elevii care provin din familii mixte, care trăiesc în două culturi minoritare și sunt cuprinși în învățământul în limbile minorităților naționale au dreptul la studiul ambelor limbi.

În învățământul preșcolar desfășurat în limbile minorităților naționale, educatoarele vor introduce sintagme, scurte propoziții și expresii uzuale în limba română, în conformitate cu prevederile curriculumului național pentru învățământul preșcolar.

Educatoarele vor cultiva la copii pronunția corectă a sunetelor specifice limbii române în contexte diferite, participarea la diferite activități, inclusiv activități de joc, atât în calitate de vorbitor, cât și în calitate de auditor, vor stimula îmbogățirea vocabularului activ și pasiv prin diferite experiențe de învățare, audierea unor texte scurte și înțelegerea acestora.

Studierea limbii române se începe în clasa pregătitoare în baza programelor specifice pentru învățământul destinat minorităților naționale.

Elevii din clasa pregătitoare vor înțelege și utiliza limba română, la nivel de utilizator compatibil cu standardele din Cadrul european comun de referință pentru limbi.

În clasele I-IV, pe lângă componenta orală a limbii, copiii studiază și elementele de bază ale scrisului: se conștientizează diferențele între alfabetul limbii române și al limbii materne. Elevii înțeleg fraze izolate și expresii frecvent folosite în domenii de interes: informații personale și familiale simple, lexicul legat de cumpărături, de mediul înconjurător apropiat, de activitatea profesională. Copiii comunică în situații obișnuite, care nu solicită decât un schimb de informații simplu și direct, referitoare la subiecte familiare și obișnuite. Elevii descriu mediul înconjurător și evocă subiecte care corespund nevoilor lor imediate.

În cadrul acestui ciclu se studiază și texte literare, poezii și povestiri corespunzătoare nivelului de înțelegere și receptare al elevilor.

În clasele V-VII elevii își însușesc elemente esențiale, folosind un limbaj standard, clar, pe teme familiare lor, întâlnite uzual, legate de muncă, școală, timpul liber, țară etc. Elevii sunt capabili să producă un discurs coerent, oral și scris, pe teme familiare și din domeniile lor de interes și să relateze un eveniment, o experiență, să descrie o speranță sau un scop și să expună argumentele ori explicațiile unui proiect sau ale unei idei.

În clasele VIII și IX elevii surprind ideile principale din texte complexe pe teme concrete sau abstracte, inclusiv din domeniul tehnicii. Aceștia comunică spontan și fluent, dezinvolt. Elevii se exprimă clar și detaliat asupra unei game largi de subiecte, își expun opiniile asupra unui subiect de actualitate, prezentând avantajele și inconvenientele diferitelor posibilități.

În programele școlare de la acest nivel vor fi prevăzute texte literare atractive.

În programele școlare, noțiunile gramaticale vor fi introduse în corelare cu programele pentru disciplina Limba și literatura maternă.

În cadrul acestui ciclu de învățământ se studiază opere din literatura română, caracteristicile socio-culturale și artistice ale epocilor în care au fost scrise aceste opere. Se va pune accentul pe accesibilitatea și reprezentativitatea textelor literare pentru epoca în care au fost scrise, pentru genurile literare și pentru posibilitatea stabilirii de conexiuni cu alte literaturi și arte. Deprinderile și atitudinile se constituie, la acest nivel, în premise pentru formarea umanistă a elevilor, sporind, totodată, interesul pentru diversitate culturală.

În clasele X-XII elevii vor deveni utilizatori experimentați, putând recepta texte substanțiale, literare și nonliterare, exprimându-se spontan, fluent, eficient și persuasiv, integrându-se cu succes în plan social și academic.

La finele ciclului liceal absolvenții recepționează, practic, fără efort, tot ceea ce citesc sau aud. Ei pot să redea anumite fapte din diverse surse scrise sau orale, rezumându-le în mod coerent și argumentat. De asemenea, elevii se exprimă spontan, fluent și cu precizie, fiind în stare să distingă nuanțe fine de sens, legate de subiecte complexe.