ORDIN nr. 267 din 29 noiembrie 2012

a) comisiile de expertiză medico-militară de pe lângă spitalele prevăzute în anexa nr. 1, denumite în continuare comisii de expertiză medico-militară;

b) comisiile centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Administrației și Internelor și Serviciului Român de Informații.

(1) Sunt supuse evaluării capacității de muncă, în vederea stabilirii aptitudinii față de îndeplinirea serviciului militar/în poliție/în sistemul administrației penitenciare/pentru a urma instituții militare de învățământ sau, după caz, a gradului de invaliditate de către comisiile de expertiză medico-militară prevăzute la art. 1, următoarele categorii de persoane:

a) cadrele militare în activitate, soldații și gradații profesioniști, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare;

b) cadrele militare trecute în rezervă/retragere, soldații și gradații profesioniști trecuți în rezervă ca urmare a încetării raporturilor de muncă după intrarea în vigoare a Legii nr. 51/2010 pentru modificarea și completarea Legii nr. 384/2006 privind statutul soldaților și gradaților profesioniști, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, ale căror raporturi de serviciu au încetat sau care beneficiază de pensie de invaliditate de la casele de pensii sectoriale;

c) elevii liceelor militare și cei ai școlilor militare/școlilor de agenți de poliție sau studenții unei instituții de învățământ din sistemul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională pentru formarea cadrelor militare, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare;

d) soțul supraviețuitor, în rezervă sau în retragere, încadrat în grad de invaliditate, beneficiar al pensiei de urmaș.

(2) Atribuțiile comisiilor de specialitate prevăzute de dispozițiile art. 5 din Hotărârea Guvernului nr. 677/2003 privind condițiile de acordare în mod gratuit a asistenței medicale și psihologice, a medicamentelor și protezelor pentru polițiști, cu modificările și completările ulterioare, ale art. 6 din Hotărârea Guvernului nr. 1.996/2004 privind condițiile de acordare în mod gratuit a asistenței medicale și psihologice, a medicamentelor și a protezelor pentru funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, cu modificările și completările ulterioare, și ale art. 6 din Hotărârea Guvernului nr. 270/1999 privind stabilirea condițiilor de acordare a asistenței medicale, medicamentelor, concediilor medicale și scutirilor medicale cadrelor militare în activitate, cu modificările și completările ulterioare, sunt îndeplinite, după caz, de comisiile prevăzute la art. 1.

(3) Atribuțiile prevăzute la art. 3 și art. 5 alin. 2 din Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și cele prevăzute la art. 26 alin. (2), art. 27 alin. (1) și art. 30 din Legea nr. 446/2006 privind pregătirea populației pentru apărare, cu modificările și completările ulterioare, sunt îndeplinite, după caz, de comisiile prevăzute la art. 1.

(4) Comisiile de expertiză medico-militară prevăzute la art. 1 pot desfășura activități de expertiză și în alte situații neprevăzute dacă competența nu aparține altui organism.

(1) Comisiile de expertiză medico-militară prevăzute la art. 1 emit documente specifice de expertiză medico-militară, după cum urmează:

a) decizie medicală emisă de către comisia de expertiză medico-militară, conform modelului prezentat în anexa nr. 2;

b) decizie medicală emisă de către comisia centrală de expertiză medico-militară, conform modelului prezentat în anexa nr. 3;

c) certificat medical pentru situațiile în care este necesară prelungirea concediului medical până la termenul de 180 de zile, în continuarea celor 90 de zile de absență din motive medicale, conform modelului prezentat în anexa nr. 4;

d) certificat medical de recuperare pentru situațiile în care este necesară prelungirea concediului medical cu până la 120 de zile, în continuarea celor 180 de zile, când sunt posibilități de recuperare sau, în cazul unor boli speciale, prevăzute la art. 6 alin. (4^1) din Hotărârea Guvernului nr. 270/1999, cu modificările și completările ulterioare, la art. 5 din Hotărârea Guvernului nr. 677/2003, cu modificările și completările ulterioare, și la art. 6 alin. (5^1) din Hotărârea Guvernului nr. 1.996/2004, cu modificările și completările ulterioare, conform modelului prezentat în anexa nr. 5;

e) aviz medical, în situațiile prevăzute la art. 9, conform modelului prezentat în anexa nr. 6.

(2) Comisiile de expertiză medico-militară prevăzute la art. 1 pot propune pentrucategoriile de personal menționate la art. 2 alin. (1) următoarele tipuri de aptitudine față de îndeplinirea serviciului militar/în poliție/în sistemul administrației penitenciare sau pentru a urma instituții militare de învățământ:

a) APT - apt pentru serviciul militar combatant în timp de pace și război/apt pentru îndeplinirea serviciului în poliție/apt pentru îndeplinirea serviciului în sistemul administrației penitenciare;

b) APT LIMITAT (AL) - apt limitat în timp de pace și război/apt limitat pentru îndeplinirea serviciului în poliție/apt limitat pentru îndeplinirea serviciului în sistemul administrației penitenciare;

c) INAPT PACE, APT LIMITAT LA RĂZBOI (IPALR) - inapt pentru serviciul militar în timp de pace, apt limitat la război/inapt pentru îndeplinirea serviciului în poliție în timp de pace, apt limitat la război/inapt pentru îndeplinirea serviciului în sistemul administrației penitenciare;

d) INAPT, CU SCOATERE DIN EVIDENȚĂ (ISE) - inapt pentru serviciul militar, cu scoatere din evidență/inapt pentru îndeplinirea serviciului în poliție, cu scoatere din evidență/inapt pentru îndeplinirea serviciului în sistemul administrației penitenciare, cu scoatere din evidență;

e) APT/INAPT pentru a urma instituții de învățământ militar/similare;

f) APT/INAPT misiune externă.

(1) Comisiile de expertiză medico-militară au următoarea componență:

a) președinte: medic specialist/primar expertiza medicală a capacității de muncă;

b) 4 sau 6 membri - medici primari sau specialiști din secțiile/compartimentele spitalului;

c) secretar - un subofițer sanitar/funcționar public cu statut special/salariat civil din spitalul respectiv, fără drept de vot în cadrul comisiei.

(2) Până la ocuparea funcției de medic specialist/primar expertiza medicală a capacității de muncă, președinte interimar al comisiei de expertiză medico-militară este un medic specialist/primar boli interne sau comandantul/directorul general/directorul medical al spitalului, atunci când acesta are studii superioare medicale.

(3) Componența nominală a comisiilor de expertiză medico-militară se stabilește prin dispoziție/ordin a/al șefului Direcției medicale a Ministerului Apărării Naționale, a/al directorului Direcției medicale a Ministerului Administrației și Internelor sau/și a/al șefului Direcției medicale a Serviciului Român de Informații, în baza propunerilor comandanților/directorilor generali ai spitalelor, avizate de președinții comisiilor centrale de expertiză medico-militare.

(4) Pentru asigurarea funcționării comisiilor de expertiză medico-militară, odată cu numirea membrilor titulari se desemnează un număr egal de înlocuitori ai acestora, inclusiv pentru președinte și secretar.

(5) Componența nominală a comisiilor de expertiză medico-militară se consemnează în ordinul/dispoziția de zi pe unitate al/a spitalului, la începutul fiecărui an calendaristic.

(1) Comisia de expertiză medico-militară are următoarele atribuții:

a) propune tipul de aptitudine pentru îndeplinirea serviciului militar/în poliție/în sistemul administrației penitenciare, în conformitate cu Criteriile și normele de diagnostic clinic, diagnostic funcțional și de evaluare a capacității de muncă pe baza cărora se stabilește aptitudinea și încadrarea în grade de invaliditate pentru cadrele militare, soldații și gradații profesioniști, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 56/2012, denumite în continuare Criterii și norme de diagnostic clinic, diagnostic funcțional și de evaluare a capacității de muncă;

b) propune "aptitudinea pentru a urma instituții militare de învățământ/similare" pentru categoriile de personal prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. c), pe timpul școlarizării în instituțiile menționate, înainte de absolvire sau până la obținerea primului grad;

c) consemnează în decizia medicală, în cazul accidentelor de muncă, legătura de cauzalitate între accident și procesul de muncă sau îndeplinirea îndatoririlor serviciului militar, a serviciului polițienesc, respectiv a serviciului public în calitate de funcționar public cu statut special din sistemul administrației penitenciare, după caz, pe baza concluziei procesului-verbal de cercetare a evenimentului întocmit de organele abilitate conform legii/formularului pentru înregistrarea accidentului de muncă, denumit în continuare FIAM;

d) stabilește încadrarea sau neîncadrarea în grad de invaliditate pentru persoanele prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. a), b) și d), în conformitate cu Criteriile și normele de diagnostic clinic, diagnostic funcțional și de evaluare a capacității de muncă;

e) consemnează, în baza documentelor emise de către structurile abilitate, cauza invalidității, în conformitate cu prevederile Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2006 pentru recunoașterea meritelor personalului armatei participant la acțiuni militare și acordarea unor drepturi acestuia și urmașilor celui decedat, aprobată cu modificări prin Legea nr. 111/2007, cu modificările și completările ulterioare. Aceasta se va înscrie doar pe prima decizie de încadrare în grad de invaliditate. Ulterior, cauza invalidității se va consemna numai în situația în care sunt elemente suplimentare care pot duce la schimbarea acesteia. În situația în care nu există documente care să ateste caracterul de boală profesională sau accident de muncă, cauza invalidității se consemnează ca fiind boală obișnuită sau accident care nu are legătură cu munca;

f) emite decizii medicale pentru consemnarea legăturii de cauzalitate între deces și îndeplinirea serviciului militar în cazul cadrelor militare și soldaților și gradaților profesioniști din Ministerul Apărării Naționale ce fac obiectul prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2006, aprobatăcu modificări prin Legea nr. 111/2007, cu modificările și completările ulterioare;

g) stabilește termenele de revizuire medicală pentru pensionarii de invaliditate și efectuează revizuirea medicală periodică, conform Criteriilor și normelor de diagnostic clinic, diagnostic funcțional și de evaluare a capacității de muncă. Termenul de revizuire a gradului de invaliditate este de regulă un an, dar, la propunerea președintelui comisiei de expertiză medico-militară, acesta poate fi mai mare, dar nu mai mult de 3 ani. Nerespectarea termenului stabilit de către comisia de expertiză medico-militară din motive neimputabile pensionarului se menționează pe decizia medicală de revizuire;

h) stabilește termenele de revizuire medicală pentru cei clasați "apt limitat" la interval de 3, 6, 12 luni, după caz. Prezentarea la comisie la termenul de revizuire este o obligație a persoanei expertizate, fără notificare din partea comisiei. Neprezentarea la comisie trebuie să fie temeinic motivată printrun raport personal aprobat de comandantul/șeful unității militare/instituției. Raportul se redactează în două exemplare, din care un exemplar se trimite la comisia de expertiză medico-militară, iar un exemplar rămâne la unitate. Președintele comisiei de expertiză medico-militară stabilește un nou termen de revizuire ce se va comunică persoanei expertizate, prin intermediul conducerii unității militare/instituției, în termen de maximum 10 zile de la înregistrarea raportului la comisie. În cazul în care depășirea termenului de revizuire este mai mare de 3 luni, pacientul se va prezenta la comisia de expertiză medico-militară cu un nou proces-verbal de unitate, însoțit de anexele aferente;

i) stabilește, după caz, pentru personalul clasat "apt limitat" pe perioada clasării, următoarele scutiri medicale: scutire de aplicații, tabere de instrucție, ședințe de tragere, serviciu de zi pe unitate, alte forme de pregătire specifică, portul de armament și muniție, scutire de efort fizic intens, ortostatism prelungit și orice alte activități care derivă din specificul activității militare/în poliție/în sistemul administrației penitenciare. Totodată, dacă se impun scutiri ale unor activități care derivă din caracteristicile locului de muncă, atunci se va consemna pe decizia medicală recomandarea de evaluare prin cabinetul de medicina muncii. Pe perioada clasării de "apt limitat", medicul de unitate va dispensariza cadrul militar/polițistul/funcționarul public cu statut special din sistemul administrației penitenciare în vederea recuperării, urmărind respectarea recomandărilor terapeutice, igieno-dietetice, precum și a celor privind solicitările locului de muncă, și va întocmi biletul de trimitere la termenul de revizuire stabilit de comisia de expertiză medico-militară;

j) revocă, după caz, concluziile medicale ale comisiilor de recrutare-încorporare județene, respectiv a municipiului București, privind recrutarea sau încorporarea pe timpul stării de asediu, al mobilizării sau al stării de război;

k) examinează și precizează pe timpul stării de asediu, al mobilizării și al stării de război aptitudinea față de îndeplinirea serviciului militar, precum și diagnosticul medical în cazurile insuficient documentate sau la sesizarea unor neconcordanțe între starea de sănătate a tânărului la recrutare-încorporare și documentația prezentată;

l) avizează rezultatul evaluării aptitudinilor fizice și psihice pentru personalul militar invalid din cadrul Ministerului Apărării Naționale în vederea menținerii, încadrării sau reîncadrării în funcții militare, în condițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2006, aprobată cu modificări prin Legea nr. 111/2007, cu modificările și completările ulterioare;

m) stabilește legătura de cauzalitate în situația participării la acțiuni militare a personalului armatei care participă la acțiuni militare în mod individual sau colectiv, în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2006, aprobată cu modificări prin Legea nr. 111/2007, cu modificările și completările ulterioare;

n) expertizează persoanele prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I lit. c) din Legea nr. 263/2010, cu modificările și completările ulterioare, la împlinirea a 90 de zile de incapacitate temporară de muncă calculate din prima zi de îmbolnăvire, în ultimele 12 luni, indiferent de cauză, în vederea clarificării situației medico-militare;

o) expertizează, înainte de împlinirea a 90 de zile de incapacitate temporară de muncă, cazurile grave, irecuperabile sau cu afecțiuni psihice care implică risc medical și/sau social pentru propria persoană sau colectivitățile din sistemul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și personalul ale cărui afecțiuni implică schimbarea aptitudinii în conformitate cu criteriile și normele de diagnostic clinic, diagnostic funcțional și de evaluare a capacității de muncă, la solicitarea scrisă a medicilor specialiști, a medicilor de medicina muncii sau a medicilor de unitate. Solicitarea se înaintează medicului de unitate/comisiei unității unde își exercită activitatea persoana expertizată și se întocmește procesul-verbal de unitate;

p) stabilește legătura de cauzalitate dintre accident/boală și satisfacerea obligațiilor militare ca militari în termen sau militari cu termen redus, pe durata legal stabilită, ori pentru persoanele care au fost concentrate, mobilizate sau în prizonierat;

q) stabilește legătura de cauzalitate pentru persoanele care au participat la Primul sau la al Doilea Război Mondial în armata română, rănite sau accidentate în timpul sau din cauza războiului și care s-au aflat în una dintre situațiile prevăzute la art. 1 și 2 din Legea nr. 44/1994, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

r) efectuează, după caz, expertiza medicală a personalului instituțiilor din cadrul sistemului de apărare națională, ordine publică, securitate națională la plecarea/înapoierea în/din misiuni externe, potrivit reglementărilor proprii fiecărei instituții.

(2) În îndeplinirea atribuției prevăzute la alin. (1) lit. n) sau o), cu excepția soldaților și gradaților profesioniști care sunt supuși prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările și completările ulterioare, comisia de expertiză medico-militară are următoarele competențe:

a) stabilește prelungirea concediului medical până la termenul de 180 de zile, în funcție de caracterul și evoluția bolii, la propunerea medicului specialist sau a președintelui comisiei de expertiză medico-militară, în vederea completării investigațiilor medicale și recuperării stării de sănătate. Numărul maxim de zile de concediu medical ce se poate acorda pe un certificat medical/certificat medical de recuperare este de 90 de zile. În situația imposibilității prezentării pacientului la comisia de expertiză medico-militară sau când documentele întocmite de unitate ajung cu întârziere la comisiile de expertiză medico-militară, prelungirea concediului medical peste 90 de zile se poate recomanda și retroactiv, dar numai pentru luna în curs sau luna anterioară, dacă documentele au fost prezentate în primele 15 zile ale lunii în curs. De asemenea, se poate prelungi concediul medical retroactiv și pentru persoanele aflate în incapacitate temporară de muncă care au urmat un tratament în străinătate, în baza actelor doveditoare traduse și autentificate, transmise comisiei de expertiză medico-militară în termen de 15 zile de la data revenirii în țară;

b) formulează propuneri de acordare a unor concedii medicale de recuperare de până la 120 de zile, în continuarea celor 180 de zile, în situația în care caracterul și evoluția bolii conduc la concluzia că sunt posibilități de recuperare;

c) face propuneri de acordare a unor concedii medicale de recuperare în cazul unor boli speciale, prevăzute la art. 6 alin. (4^1) din Hotărârea Guvernului nr. 270/1999, cu modificările și completările ulterioare, la art. 5 alin. (5^1) din Hotărârea Guvernului nr. 677/2003, cu modificările și completările ulterioare, și la art. 6 alin. (5^1) din Hotărârea Guvernului nr. 1.996/2004, cu modificările și completările ulterioare.

(3) Dispozițiile alin. (1) lit. j), k), l), m), p) și q) se aplică exclusiv Ministerului Apărării Naționale.

(1) Președintele comisiei de expertiză medico-militară are următoarele atribuții:

a) conduce nemijlocit ședințele comisiei de expertiză medico-militară;

b) analizează documentele medicale ale pacienților, originale sau copii, certificate conform cu originalul, pe care le primește prin grija secretarului comisiei de expertiză medico-militară cu minimum 24 de ore înainte de ședință, iar atunci când consideră necesar, examinează pacienții care urmează să fie expertizați în ședință;

c) întocmește raportul de expertiză medico-militară pentru pacienții care urmează să fie prezentați la comisia de expertiză medico-militară, în situația în care dosarul medical este complet,există suficiente documente justificative provenite din alte spitale militare sau civile și consideră că nu mai este necesară internarea pacientului. Modelul raportului de expertiză medico-militară este prezentat în anexa nr. 7;

d) propune prelungirea concediului medical și a concediului medical de recuperare în limitele prevăzute de lege, în următoarele situații: pentru completarea investigațiilor medicale în vederea susținerii diagnosticului prezentat, pentru precizarea diagnosticului în cazul neconcordanței dintre investigații și diagnostic, pentru cazurile în care pacientul prezintă și alte afecțiuni cu impact asupra restantului morfofuncțional pentru care nu s-au făcut investigații medicale și pentru situațiile când nu au fost respectate normele procedurale;

e) propune prelungirea concediilor medicale și a concediilor medicale de recuperare, după caz;

f) formulează propuneri de neavizare a prelungirii concediilor medicale și a concediilor medicale de recuperare în situația în care nu se justifică propunerea prevăzută la lit. e) și propune precizarea situației medico-militare, conform baremului medical și criteriilor și normelor de diagnostic clinic, diagnostic funcțional și de evaluare a capacității de muncă;

g) constată și propune membrilor comisiei de expertiză medico-militară nerevizuirea persoanelor aflate în situațiile prevăzute la art. 79 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 263/2010, cu modificările și completările ulterioare, cu o invaliditate care afectează ireversibil capacitatea de muncă;

h) constată și propune membrilor comisiei nerevizuirea persoanelor aflate în situațiile prevăzute la art. 79 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 263/2010, cu modificările și completările ulterioare, în baza documentelor emise de către casele de pensii sectoriale;

i) alte atribuții care decurg din activitatea de expertiză medico-militară.

(2) Secretarul comisiei de expertiză medico-militară are următoarele atribuții:

a) verifică existența tuturor documentelor necesare expertizării medico-militare, iar în situația când sunt complete le înmânează președintelui comisiei de expertiză medico-militară; dacă acestea sunt incomplete sau incorect completate, întocmește adrese către unitățile emitente, pentru rectificarea deficiențelor constatate;

b) redactează documentele prevăzute la art. 3 alin. (1) emise în baza hotărârii comisiei de expertiză medico-militară și, la solicitarea președintelui comisiei de expertiză medico-militară, orice alte documente specifice activității de expertiză medico-militară;

c) asigură transmiterea hotărârilor comisiei de expertiză medico-militară spre avizare către comisia centrală de expertiză medico-militară/președintele comisiei centrale de expertiză medico-militară și șeful Direcției medicale, după caz;

d) asigură transmiterea contestației și a copiilor documentelor medicale către comisia centrală de expertiză medico-militară;

e) asigură corespondența comisiei de expertiză medico-militară cu structuri/instituții/pacienți;

f) îndosariază și arhivează documentele comisiei de expertiză medico-militară;

g) elaborează situații statistice specifice comisiei de expertiză medico-militară;

h) alte atribuții care decurg din activitatea comisiei de expertiză medico-militară.

(1) În vederea prezentării persoanelor prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I lit. c) din Legea nr. 263/2010, cu modificările și completările ulterioare, precum și a persoanelor menționate la art. 2 alin. (1) lit. c) din prezentul ordin, pentru precizarea situației medico-militare, comisia de unitate întocmește un proces-verbal redactat în 3 exemplare, care au următoarea distribuție: un exemplar pentru comisia de expertiză medico-militară, un exemplar pentru comisia centrală de expertiză medico-militară, iar al treilea exemplar rămâne la unitate. Comisia de unitate se constituie în fiecare unitate militară/structură la începutul fiecărui an calendaristic, componența nominală a acesteia fiind consemnată în ordinul/dispoziția de zi pe unitate. Din comisia de unitate fac parte comandantul/șeful instituției, medicul care are arondată unitatea, reprezentantul structurii resurse umane sau al echivalentului acesteia, iar în cazul accidentelor, din comisie face parte și un membru din cadrul personalului desemnat cu securitatea și sănătatea în muncă. Procesul-verbal întocmit de către comisia de unitate este valabil până la emiterea unei decizii medicale de către comisiile de expertiză medico-militară.

(2) Procesul-verbal întocmit de către comisia de unitate trebuie să cuprindă: datele de identitate ale persoanei expertizate, gradul militar sau echivalent, arma, data chemării în activitate/anul de studiu pentru studenți și elevi, stagiul de cotizare și stagiul de cotizare în specialitate și, în ordine cronologică, date concrete în legătură cu apariția și evoluția îmbolnăvirii, măsurile recuperatorii și alte date cu caracter medical.

(3) La procesul-verbal întocmit de către comisia de unitate se anexează următoarele documente, după caz:

a) în caz de accident de muncă, copia de pe procesul-verbal de cercetare a evenimentului, întocmit de organele abilitate conform legii/FIAM;

b) în cazul afecțiunilor psihice, nota de relații din partea șefilor ierarhici și a persoanelor din anturaj, precum și raportul de evaluare psihologică al psihologului de unitate/psihologului din ambulatoriul de specialitate;

c) în cazul afecțiunilor neoplazice, copia de pe examenul histopatologic;

d) fișa cu zile de absență de la program din motive de boală, întocmită de cabinetul medical și compartimentul resurse umane pe ultimele 12 luni, sub formă de tabel cu precizări privind perioada concediului medical, cu număr total de zile acordate de medicul de familie/spitalele/ambulatoriile de specialitate. Pentru bolile speciale, prevăzute la art. 6 alin. (4^1) din Hotărârea Guvernului nr. 270/1999, cu modificările și completările ulterioare, la art. 5 alin. (5^1) din Hotărârea Guvernului nr. 677/2003, cu modificările și completările ulterioare, precum și la art. 6 alin. (5^1) din Hotărârea Guvernului nr. 1.996/2004, cu modificările și completările ulterioare, fișa cu zile de absență de la program din motive de boală se întocmește pe ultimele 12/24 de luni. Durata concediilor pentru tuberculoză, neoplazii, SIDA, a concediilor pentru sarcină și lăuzie, îngrijirea copilului bolnav și pentru carantină, precum și pentru risc maternal nu diminuează numărul zilelor de concediu medical acordate pentru celelalte afecțiuni;

e) extrasul din fișa de identificare a factorilor de risc profesionali, în vederea identificării specificului activității, după caz;

f) copia documentelor medicale și a carnetelor de sănătate/fișă medicală, acolo unde există;

g) adeverința de la medicul de familie cu antecedentele personale patologice, în situația în care medicul de familie este diferit de medicul de unitate;

h) alte copii ale documentelor, certificate conform cu originalul, din care să reiasă cauza invalidității, adică boală profesională, neoplazie, SIDA, schizofrenie;

i) documentele prevăzute de legislația în vigoare pentru bolile profesionale și accidentele de muncă.

(1) În vederea expertizării medico-militare, înaintea împlinirii a 90 de zile de absență de la program din motive de boală, pacientul este internat într-o secție de specialitate a spitalului militar sau prezintă președintelui comisiei de expertiză medico-militară documente medicale justificative, referatul medical/biletul de externare/copiile de pe foile de observație din ambulatoriul de specialitate sau din alte unități medicale militare ori civile, excepție făcând situațiile în care pacientul se află deja internat în alt spital din rețeaua civilă sau militară, caz în care se poate prezenta comisiei de expertiză medico-militară la externarea sa din unitatea medicală unde a fost internat.

(2) La prima încadrare în grad de invaliditate este obligatorie internarea în spital. În acest caz, președintele comisiei de expertiză medico-militară va emite nota pentru internare în spitalul militar, potrivit modelului prezentat în anexa nr. 9. La finalizarea internării, medicul curant va completa raportul de expertiză medico-militară, iar în cazul în care expertizarea se face doar pe baza documentelor, raportul de expertiză medico-militară se întocmește de către președintele comisiei de expertiză medico-militară. Raportul de expertiză medico-militară reprezintă documentul în baza căruia se emite hotărârea comisiei de expertiză medico-militară.

(3) În cazul pacienților netransportabili, comisia de expertiză medico-militară realizează expertizarea pe baza documentelor medicale recente trimise de către aceștia/unitate/aparținători.

(1) În vederea evaluării aptitudinilor fizice și psihice ale cadrelor militare și ale soldaților și gradaților profesioniști din Ministerul Apărării Naționale care solicită menținerea/ încadrarea/reîncadrarea în funcții militare sau civile, potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2006, aprobată cu modificări prin Legea nr. 111/2007, cu modificările și completările ulterioare, aceștia vor fi convocați la comisia de expertiză medico-militară pentru stabilirea diagnosticului clinic și funcțional și a procentului de incapacitate adaptativă.

(2) Pe timpul internării în spital, pacientului i se întocmește o fișă medicală tip Ministerul Apărării Naționale cu examinările medicale de specialitate.

(3) În ședința comisiei de expertiză medico-militară din cadrul Ministerului Apărării Naționale, la care se evaluează cazul, participă în mod obligatoriu și medicul specialist de medicina muncii din ambulatoriul de specialitate/spital, iar în absența acestuia, medicul specialist de la Centrul de Medicină Preventivă, a cărui prezență se înscrie în ordinul de zi pe unitate.

(4) În cadrul ședinței, comisia de expertiză medico-militară examinează următoarele documente:

a) foaia de observație clinică;

b) fișa medicală;

c) concluzia comisiei special instituite prin ordinul șefului Statului Major General care a cercetat condițiile în care s-a produs evenimentul;

d) fișa postului în care urmează să fie încadrat pacientul;

e) fișa de identificare a factorilor de risc profesional, completată de persoana responsabilă cu securitatea și sănătatea în muncă a unității militare;

f) fișa de solicitare a examenului medical la angajare, completată de persoana desemnată de unitatea militară.

(5) Comisia de expertiză medico-militară din cadrul Ministerului Apărării Naționale, în baza documentelor menționate la alin. (4) și a fișei de aptitudine completate de către medicul specialist de medicina muncii, desemnat prin ordin de zi pe unitate, întocmește avizul medical în care va menționa dacă atribuțiile funcției sunt compatibile cu incapacitatea dată de afecțiunea fizică și pot fi îndeplinite fără riscul de a o agrava, face recomandările necesare și înaintează Direcției medicale propunerea de încadrare în activitate ca personal militar sau civil.

(6) După întocmirea avizului medical se va emite o nouă decizie medicală în 4 exemplare, dintre care: un exemplar rămâne la procesul-verbal de ședință, un exemplar se trimite la unitatea militară din care face parte pacientul, un exemplar se trimite la casa de pensii sectorială și un exemplar se înmânează pacientului.

(1) Comisia de expertiză medico-militară își desfășoară activitatea o dată sau de două ori pe săptămână, în prezența a cel puțin 4 membri, iar hotărârile se iau cu votul majorității membrilor, urmând ca în procesul-verbal de ședință să se consemneze situația în care hotărârea nu a fost luată cu unanimitate de voturi, menționându-se opinia separată în cadrul procesului-verbal. Procesul-verbal de ședință se înregistrează la spitalul în care funcționează comisia. În situații speciale, comisia se poate întruni și în ședințe extraordinare ce vor fi consemnate în ordinul/dispoziția de zi pe unitate.

(2) Propunerea comisiei de expertiză medico-militară se consemnează în procesul-verbal de ședință, document care se înregistrează la spitalul pe lângă care funcționează comisia de expertiză medico-militară, precum și în cuprinsul deciziei medicale.

(3) Decizia medicală se aduce la cunoștința persoanei expertizate, care semnează de luare la cunoștință pe fiecare exemplar al acesteia. În cazul clasării ca inapt, dacă pacientul se află la prima încadrare în grad de invaliditate, prezența acestuia la ședința comisiei de expertiză medico-militară este obligatorie, cu excepția celor netransportabili. În situația în care persoana expertizată nu este prezentă la ședința comisiei de expertiză medico-militară sau este prezentă și refuză să semneze de luare la cunoștință, acest fapt se consemnează în procesul-verbal de ședință, iar decizia medicală se comunică în scris persoanei în cauză printr-un mijloc care să asigure confirmarea de primire, inclusiv instituției ce a întocmit procesul-verbal de unitate. În caz de imposibilitate de a semna de luare la cunoștință din motive medicale, decizia medicală se comunică aparținătorilor.

(4) Împotriva deciziilor medicale emise de către comisiile de expertiză medico-militară de pe lângă spitalele militare se poate face contestație la comisiile centrale de expertiză medico-militară, în termen de 30 de zile de la semnarea de luare la cunoștință sau de la comunicarea în scris. Contestația se înregistrează la comisia de expertiză medico-militară care a emis decizia medicală. Contestația, împreună cu copiile documentelor medicale ce au stat la baza emiterii deciziei, se înaintează comisiilor centrale de expertiză medico-militară, în termen de 3 zile lucrătoare de la data înregistrării. Contestația se soluționează în termen de 45 de zile de la înregistrare.

(1) Comisiile centrale de expertiză medico-militară se constituie la nivelul Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Administrației și Internelor și Serviciului Român de Informații.

(2) Componența comisiilor centrale de expertiză medico-militară este următoarea:

a) președinte: medic specialist sau primar în specialitatea expertiza medicală a capacității de muncă, cadru militar/funcționar public cu statut special;

b) membri - 3 sau 4 medici specialiști/primari de specialitate;

c) secretar - fără drept de vot, desemnat din cadrul direcțiilor medicale ale instituțiilor menționate la alin. (1).

(3) Componența nominală a comisiei centrale de expertiză medico-militară pentru fiecare instituție în parte se stabilește prin ordin al ministrului apărării naționale, ministrului administrației și internelor, respectiv al directorului Serviciului Român de Informații, după caz.

(4) Pentru asigurarea funcționării comisiei centrale de expertiză medico-militară, prin ordinul prevăzut la alin. (3), se desemnează un număr egal de înlocuitori pentru președinte, membrii titulari și secretar. Pentru Ministerul Administrației și Internelor, înlocuitorul președintelui comisiei centrale de expertiză medico-militară poate fi medic specialist/primar boli interne/șef serviciu asistență medicală.

(5) Comisia centrală de expertiză medico-militară își desfășoară activitatea o dată sau de două ori pe săptămână, în prezența a cel puțin 4 membri, iar hotărârile comisiei se iau cu acordul majorității membrilor. Opiniile separate se consemnează în procesul-verbal al ședinței și pe decizia medicală. În situații speciale, comisia se poate întruni și în ședințe extraordinare ce vor fi consemnate în ordinul/dispoziția de zi pe unitate al/a fiecărei direcții medicale, după caz.

(1) Comisia centrală de expertiză medico-militară are următoarele atribuții:

a) coordonează și controlează activitatea comisiilor de expertiză medico-militară;

b) analizează și avizează deciziile medicale ale comisiilor de expertiză medico-militară;

c) în cazul neavizării deciziilor medicale ale comisiilor de expertiză medico-militară, convoacă și/sau expertizează prin internare sau pe baza documentelor medicale pacientul și emite o nouă decizie medicală, hotărârea urmând a fi comunicată și comisiei de expertiză medico-militară emitente. Convocarea pacientului se face printr-un mijloc care să asigure confirmarea de primire a acesteia;

d) soluționează, în termenul legal, contestațiile făcute împotriva deciziilor medicale emise de către comisiile de expertiză medico-militară, hotărârea urmând a fi comunicată și comisiei de expertiză medico-militară emitente;

e) revocă, după caz, concluziile vizitei medicale efectuate conform fișei-tip referitoare la selecția tinerilor care optează pentru a urma cursurile unei instituții de învățământ militar sau a candidaților care urmează să fie chemați/rechemați în rândul cadrelor militare în activitate, a soldaților și gradaților profesioniști la angajare ori a rezerviștilor voluntari;

f) colaborează pe probleme de expertiză medico-militară cu Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, Ministerul Sănătății și alte structuri militare sau civile.

(2) Pentru soluționarea contestațiilor la deciziile medicale emise de comisiile de expertiză medico-militară de pe lângă spitalele prevăzute în anexa nr. 1 sau în cazul neavizării deciziilor medicale, comisia centrală de expertiză medico-militară poate dispune internarea celui în cauză într-o altă clinică de specialitate a spitalului militar sau la un alt spital din sistemul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională decât emitentul deciziei medicale contestate. În anumite situații, internarea în vederea precizării diagnosticului clinic și funcțional se poate face și în clinici din rețeaua Ministerului Sănătății.

(3) Deciziile medicale ale comisiilor centrale de expertiză medico-medicală pot fi atacate la instanțele judecătorești competente în termen de 30 de zile de la comunicare. Deciziile medicale necontestate în termen rămân definitive.

a) conduce nemijlocit ședințele comisiei centrale de expertiză medico-militară;

b) verifică dosarul medical al cazului supus expertizei medico-militare;

c) analizează deciziile medicale și certificatele medicale de recuperare emise de comisiile de expertiză medico-militară, iar în situația nerespectării condițiilor procedurale sau a susținerii insuficiente a diagnosticului clinic, funcțional și a încadrării necorespunzătoare în grade de invaliditate, formulează propuneri de neavizare a acestora;

d) în situația prevăzută la art. 13 alin. (2) ia măsurile necesare în vederea expertizării medicale a persoanelor în cauză de către comisia centrală de expertiză medico-militară. Cu minimum 24 de ore înainte de ședință, primește, prin grija secretarului comisiei centrale de expertiză medico-militară, foile de observație sau copiile acestora și, după caz, documente medicale ale persoanelor care urmează a fi expertizate medico-militar;

e) întocmește raportul de expertiză medico-militară atunci când există suficiente documente justificative provenite din spitale militare sau civile și consideră că nu mai este necesară internarea pacientului;

f) pe baza hotărârii comisiei centrale de expertiză medico-militară emite decizia medicală și o prezintă membrilor acesteia pentru avizare;

g) emite certificatul medical sau certificatul medical de recuperare, propunând totodată concediul medical de recuperare în anumite situații pentru persoanele supuse expertizei medicale;

h) comunică persoanei expertizate medico-militar decizia medicală/certificatul medical/certificatul medical de recuperare emisă/emis de comisia centrală de expertiză medico-militară, precum și alte hotărâri ale comisiei. În situația în care persoana expertizată nu este prezentă sau refuză primirea deciziei medicale, aceasta se comunică în scris celui în cauză printr-un mijloc care să asigure confirmarea de primire;

i) constată și propune membrilor comisiei centrale de expertiză medico-militară nerevizuirea persoanelor aflate în situațiile prevăzute la art. 79 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 263/2010, cu modificările și completările ulterioare, conform listei prezentate în anexa nr. 8;

j) alte atribuții specifice care decurg din activitatea de expertiză medico-militară.

a) verifică existența documentelor necesare expertizării medico-militare, iar în situația când sunt complete le înmânează președintelui comisiei centrale de expertiză medico-militară; dacă acestea sunt incomplete sau incorect completate, întocmește adrese către unități pentru rectificarea deficiențelor constatate;

b) redactează documentele emise în baza hotărârii comisiei centrale de expertiză medico-militară;

c) asigură corespondența comisiei centrale de expertiză medico-militară cu alte/alți structuri/instituții/pacienți;

d) îndosariază și arhivează documentele comisiei centrale de expertiză medico-militară;

e) elaborează situații statistice specifice comisiei centrale de expertiză medico-militară;

f) alte atribuții care decurg din activitatea comisiei centrale de expertiză medico-militară.

(1) Certificatele medicale, certificatele medicale de recuperare, deciziile medicale și avizele medicale emise potrivit prevederilor prezentului ordin sunt semnate de membrii comisiei de expertiză medico-militară/comisiei centrale de expertiză medico-militară, participanți la ședință, iar în cazul medicilor - membri ai comisiei de expertiză medico-militară/comisiei centrale de expertiză medico-militară se va aplica și parafa acestora.

(2) Deciziile medicale vor fi avizate de către comisiile centrale de expertiză medico-militară, iar pentru Serviciul Român de Informații și Administrația Națională a Penitenciarelor vor fi vizate tehnic de către Șeful Direcției medicale, respectiv de directorul Direcției medicale din Administrația Națională a Penitenciarelor.

(3) Deciziile medicale redactate în 4 sau 5 exemplare, după caz, în condițiile alin. (2) se comunică astfel:

a) un exemplar se înmânează personal, sub semnătură, persoanei expertizate, iar când aceasta refuză primirea sau nu se prezintă pentru înmânarea deciziei, aceasta i se comunică în scris printr-un mijloc care să asigure confirmarea de primire. În cazul Ministerului Apărării Naționale, pentru elevii, studenții, cadrele militare în activitate și soldații și gradații profesioniști în activitate, transmiterea deciziei medicale de către Direcția medicală a Ministerului Apărării Naționale se va face comandantului unității militare din care face parte persoana expertizată, care este direct răspunzător pentru primirea deciziei medicale de către persoana expertizată. În cazul celorlalte categorii de personal, spitalele militare emitente au ca atribuție comunicarea deciziei medicale cu confirmare de primire. Comunicarea în scris printr-un mijloc care să asigure confirmarea de primire a deciziilor medicale emise de către comisia centrală de expertiză medico-militară se va face prin grija Direcției medicale a Ministerului Apărării Naționale. Comunicarea deciziilor medicale ale persoanelor expertizate aparținând Ministerului Administrației și Internelor, Serviciului Român de Informații și Administrației Naționale a Penitenciarelor se va face prin grija acestor structuri;

b) un exemplar se comunică urmașilor, în cazul decesului personalului prevăzut la art. 5 alin. (1) lit. f), printr-un mijloc care să asigure confirmarea de primire;

c) un exemplar se comunică unității militare/spitalului militar/casei de pensii sectoriale/instituției militare de învățământ, în funcție de tipul de aptitudine stabilit de către comisia de expertiză medico-militară sau în cazul revizuirii medicale pentru pensia de invaliditate;

d) două exemplare se transmit unității militare din care face parte persoana expertizată, în situația celor care se află în raporturi de serviciu cu una din instituțiile din sistemul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, dacă persoana expertizată este încadrată prima dată într-un grad de invaliditate și face obiectul acordării unei pensii de invaliditate, un exemplar fiind destinat întocmirii dosarului de pensionare;

e) un exemplar se trimite centrului militar județean/zonal/de sector, după caz;

f) în cazul persoanelor prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. c), un exemplar se va trimite instituției militare de învățământ/similare;

g) un exemplar se returnează spitalului emitent și va fi anexat procesului verbal de ședință al comisiei de expertiză medico-militară;

h) în cazul Ministerului Administrației și Internelor și Serviciului Român de Informații, un exemplar va rămâne la comisia centrală de expertiză medico-militară;

i) în cazul pacienților prezentați pentru revizuirea medicală, un exemplar se va trimite casei de pensii sectoriale.

(4) Deciziile medicale avizate de către comisia centrală de expertiză medico-militară emise în cazul personalului Administrației Naționale a Penitenciarelor se trimit Direcției medicale a Administrației Naționale a Penitenciarelor.

(5) Certificatele medicale se redactează în 3 sau 4 exemplare, după caz, și se comunică astfel:

a) un exemplar se înmânează personal, sub semnătură, persoanei expertizate, iar când aceasta refuză primirea sau nu se prezintă pentru înmânarea certificatului, acesta i se comunică în scris printr-un mijloc care să asigure confirmarea de primire. Metodologia de transmitere va fi ca în cazul prevăzut la alin. (3) lit. a);

b) un exemplar se transmite unității militare/similare din care face parte persoana expertizată în situația celor care se află în raporturi de serviciu cu una din instituțiile din sistemul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională sau centrelor militare, după caz;

c) un exemplar va fi anexat procesului-verbal de ședință al comisiei de expertiză medico-militară sau comisiei centrale de expertiză medico-militară, după caz;

d) în cazul Serviciului Român de Informații, un exemplar va fi trimis comisiei centrale de expertiză medico-militară, spre informare și evidență;

e) în cazul funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, un exemplar se trimite spre avizare comisiei centrale de expertiză medico-militară și, ulterior, spre informare și evidență Direcției medicale din Administrația Națională a Penitenciarelor; în cazul polițiștilor, exemplarul se transmite doar spre avizare acestei comisii.

(6) Certificatele medicale de recuperare se redactează în 3 exemplare, care sunt comunicate, după cum urmează:

a) un exemplar se înmânează personal, sub semnătură, persoanei expertizate, iar când aceasta refuză primirea sau nu se prezintă pentru înmânarea certificatului, acesta i se comunică în scris printr-un mijloc care să asigure confirmarea de primire. Metodologia de transmitere va fi ca în cazul prevăzut la alin. (3) lit. a);

b) un exemplar se transmite președintelui comisiei centrale de expertiză medico-militară/comisiei centrale de expertiză medico-militară pentru avizare și aprobare de către conducătorii ministerelor și instituțiilor din sistemul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională sau Direcției medicale din Administrația Națională a Penitenciarelor pentru întocmirea notei-raport ce se va înainta spre aprobare ministrului justiției;

c) un exemplar va fi anexat procesului-verbal de ședință al comisiei de expertiză medico-militară sau comisiei centrale de expertiză medico-militară, după caz.

(7) În cazul Ministerului Apărării Naționale, avizul medical, al cărui model este prezentat în anexa nr. 6, se întocmește de către comisia de expertiză medico-militară de pe lângă spitalul militar și se redactează în 4 exemplare, care au următoarea destinație:

a) un exemplar se anexează procesului-verbal al comisiei de expertiză medico-militară a spitalului emitent;

b) un exemplar se transmite comisiei centrale de expertiză medico-militară;

c) două exemplare se transmit unității militare angajatoare, din care un exemplar se înmânează pacientului de către comandantul unității militare.

(1) În cazul Ministerului Apărării Naționale, până la emiterea Baremului medical și a instrucțiunilor pentru admiterea în unitățile/instituțiile de învățământ militar și pentru ocuparea funcțiilor de soldat/gradat profesionist, precum și pentru clarificarea situației medico-militare a rezerviștilor voluntari, expertizarea se va face conform grupei a 2-a din Baremul medical pentru stabilirea aptitudinii față de îndeplinirea serviciului militar, aprobat prin Ordinul ministrului apărării naționale nr. M.72/2002*), cu completările ulterioare.

(2) Elevii și studenții, pe timpul școlarizării în instituțiile de învățământ din sistemul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, înainte de absolvire sau până la obținerea primului grad, se expertizează de către comisiile de expertiză medico-militară aparținând instituțiilor din care fac parte unitățile de învățământ menționate, conform grupei a 2-a din Baremul medical pentru stabilirea aptitudinii față de îndeplinirea serviciului militar, aprobat prin Ordinul ministrului apărării naționale nr. M.72/2002, cu completările ulterioare, până la emiterea unui nou Barem medical, cu respectarea reglementărilor proprii fiecărei instituții militare de învățământ.

(1) La teritorializarea expertizării medico-miliare a categoriilor de persoane prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. a) și c) se ia în considerare localitatea în care se află unitatea militară unde aceștia își desfășoară activitatea efectiv, iar pentru categoriile de persoane prevăzute la art. 2 lit. b) se ia în calcul localitatea de domiciliu a persoanei în cauză.

(2) În mod excepțional, la solicitarea scrisă și argumentată a persoanei expertizate sau la solicitarea structurilor implicate în activitatea de expertiză medico-militară, cu aprobarea președintelui comisiei centrale de expertiză medico-militară și/sau a șefului/directorului Direcției medicale, expertiza medico-miliatară se va efectua și la altă comisie de expertiză medico-miliară, la care ar fi trebuit expertizată conform teritorializării menționate în anexa nr. 1.

a) Ordinul ministrului apărării naționale, al viceprim-ministrului, ministrul administrației și internelor, și al directorului Serviciului Român de Informații nr. M.81/191/11.030/2009 pentru aprobarea Regulamentului privind constituirea, organizarea, funcționarea și atribuțiile comisiilor de expertiză medico-militară, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 7 octombrie 2009;

b) art. 67-96 din cap. III "Expertiza medicală" din Ordinul ministrului administrației și internelor nr. 516/2003**) privind acordarea asistenței medicale în rețeaua sanitară a Ministerului Administrației și Internelor;

c) cap. I, II, V-IX și anexele nr. 1-13 la Normele tehnice medicale privind expertiza medico-militară în Ministerul Apărării Naționale, aprobate prin Ordinul general al ministrului apărării naționale nr. O.G. 25/1993**), cu modificările și completările ulterioare;

d) orice alte dispoziții contrare prezentului ordin.