(1) Comisiile de expertiză medico-militară au următoarea componență:
a) președinte: medic specialist/primar expertiza medicală a capacității de muncă;
b) 4 sau 6 membri - medici primari sau specialiști din secțiile/compartimentele spitalului;
c) secretar - un subofițer sanitar/funcționar public cu statut special/salariat civil din spitalul respectiv, fără drept de vot în cadrul comisiei.
(2) Până la ocuparea funcției de medic specialist/primar expertiza medicală a capacității de muncă, președinte interimar al comisiei de expertiză medico-militară este un medic specialist/primar boli interne sau comandantul/directorul general/directorul medical al spitalului, atunci când acesta are studii superioare medicale.
(3) Componența nominală a comisiilor de expertiză medico-militară se stabilește prin dispoziție/ordin a/al șefului Direcției medicale a Ministerului Apărării Naționale, a/al directorului Direcției medicale a Ministerului Administrației și Internelor sau/și a/al șefului Direcției medicale a Serviciului Român de Informații, în baza propunerilor comandanților/directorilor generali ai spitalelor, avizate de președinții comisiilor centrale de expertiză medico-militare.
(4) Pentru asigurarea funcționării comisiilor de expertiză medico-militară, odată cu numirea membrilor titulari se desemnează un număr egal de înlocuitori ai acestora, inclusiv pentru președinte și secretar.
(5) Componența nominală a comisiilor de expertiză medico-militară se consemnează în ordinul/dispoziția de zi pe unitate al/a spitalului, la începutul fiecărui an calendaristic.
(1) Comisia de expertiză medico-militară are următoarele atribuții:
a) propune tipul de aptitudine pentru îndeplinirea serviciului militar/în poliție/în sistemul administrației penitenciare, în conformitate cu Criteriile și normele de diagnostic clinic, diagnostic funcțional și de evaluare a capacității de muncă pe baza cărora se stabilește aptitudinea și încadrarea în grade de invaliditate pentru cadrele militare, soldații și gradații profesioniști, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 56/2012, denumite în continuare Criterii și norme de diagnostic clinic, diagnostic funcțional și de evaluare a capacității de muncă;
b) propune "aptitudinea pentru a urma instituții militare de învățământ/similare" pentru categoriile de personal prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. c), pe timpul școlarizării în instituțiile menționate, înainte de absolvire sau până la obținerea primului grad;
c) consemnează în decizia medicală, în cazul accidentelor de muncă, legătura de cauzalitate între accident și procesul de muncă sau îndeplinirea îndatoririlor serviciului militar, a serviciului polițienesc, respectiv a serviciului public în calitate de funcționar public cu statut special din sistemul administrației penitenciare, după caz, pe baza concluziei procesului-verbal de cercetare a evenimentului întocmit de organele abilitate conform legii/formularului pentru înregistrarea accidentului de muncă, denumit în continuare FIAM;
d) stabilește încadrarea sau neîncadrarea în grad de invaliditate pentru persoanele prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. a), b) și d), în conformitate cu Criteriile și normele de diagnostic clinic, diagnostic funcțional și de evaluare a capacității de muncă;
e) consemnează, în baza documentelor emise de către structurile abilitate, cauza invalidității, în conformitate cu prevederile Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2006 pentru recunoașterea meritelor personalului armatei participant la acțiuni militare și acordarea unor drepturi acestuia și urmașilor celui decedat, aprobată cu modificări prin Legea nr. 111/2007, cu modificările și completările ulterioare. Aceasta se va înscrie doar pe prima decizie de încadrare în grad de invaliditate. Ulterior, cauza invalidității se va consemna numai în situația în care sunt elemente suplimentare care pot duce la schimbarea acesteia. În situația în care nu există documente care să ateste caracterul de boală profesională sau accident de muncă, cauza invalidității se consemnează ca fiind boală obișnuită sau accident care nu are legătură cu munca;
f) emite decizii medicale pentru consemnarea legăturii de cauzalitate între deces și îndeplinirea serviciului militar în cazul cadrelor militare și soldaților și gradaților profesioniști din Ministerul Apărării Naționale ce fac obiectul prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2006, aprobatăcu modificări prin Legea nr. 111/2007, cu modificările și completările ulterioare;
g) stabilește termenele de revizuire medicală pentru pensionarii de invaliditate și efectuează revizuirea medicală periodică, conform Criteriilor și normelor de diagnostic clinic, diagnostic funcțional și de evaluare a capacității de muncă. Termenul de revizuire a gradului de invaliditate este de regulă un an, dar, la propunerea președintelui comisiei de expertiză medico-militară, acesta poate fi mai mare, dar nu mai mult de 3 ani. Nerespectarea termenului stabilit de către comisia de expertiză medico-militară din motive neimputabile pensionarului se menționează pe decizia medicală de revizuire;
h) stabilește termenele de revizuire medicală pentru cei clasați "apt limitat" la interval de 3, 6, 12 luni, după caz. Prezentarea la comisie la termenul de revizuire este o obligație a persoanei expertizate, fără notificare din partea comisiei. Neprezentarea la comisie trebuie să fie temeinic motivată printrun raport personal aprobat de comandantul/șeful unității militare/instituției. Raportul se redactează în două exemplare, din care un exemplar se trimite la comisia de expertiză medico-militară, iar un exemplar rămâne la unitate. Președintele comisiei de expertiză medico-militară stabilește un nou termen de revizuire ce se va comunică persoanei expertizate, prin intermediul conducerii unității militare/instituției, în termen de maximum 10 zile de la înregistrarea raportului la comisie. În cazul în care depășirea termenului de revizuire este mai mare de 3 luni, pacientul se va prezenta la comisia de expertiză medico-militară cu un nou proces-verbal de unitate, însoțit de anexele aferente;
i) stabilește, după caz, pentru personalul clasat "apt limitat" pe perioada clasării, următoarele scutiri medicale: scutire de aplicații, tabere de instrucție, ședințe de tragere, serviciu de zi pe unitate, alte forme de pregătire specifică, portul de armament și muniție, scutire de efort fizic intens, ortostatism prelungit și orice alte activități care derivă din specificul activității militare/în poliție/în sistemul administrației penitenciare. Totodată, dacă se impun scutiri ale unor activități care derivă din caracteristicile locului de muncă, atunci se va consemna pe decizia medicală recomandarea de evaluare prin cabinetul de medicina muncii. Pe perioada clasării de "apt limitat", medicul de unitate va dispensariza cadrul militar/polițistul/funcționarul public cu statut special din sistemul administrației penitenciare în vederea recuperării, urmărind respectarea recomandărilor terapeutice, igieno-dietetice, precum și a celor privind solicitările locului de muncă, și va întocmi biletul de trimitere la termenul de revizuire stabilit de comisia de expertiză medico-militară;
j) revocă, după caz, concluziile medicale ale comisiilor de recrutare-încorporare județene, respectiv a municipiului București, privind recrutarea sau încorporarea pe timpul stării de asediu, al mobilizării sau al stării de război;
k) examinează și precizează pe timpul stării de asediu, al mobilizării și al stării de război aptitudinea față de îndeplinirea serviciului militar, precum și diagnosticul medical în cazurile insuficient documentate sau la sesizarea unor neconcordanțe între starea de sănătate a tânărului la recrutare-încorporare și documentația prezentată;
l) avizează rezultatul evaluării aptitudinilor fizice și psihice pentru personalul militar invalid din cadrul Ministerului Apărării Naționale în vederea menținerii, încadrării sau reîncadrării în funcții militare, în condițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2006, aprobată cu modificări prin Legea nr. 111/2007, cu modificările și completările ulterioare;
m) stabilește legătura de cauzalitate în situația participării la acțiuni militare a personalului armatei care participă la acțiuni militare în mod individual sau colectiv, în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2006, aprobată cu modificări prin Legea nr. 111/2007, cu modificările și completările ulterioare;
n) expertizează persoanele prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I lit. c) din Legea nr. 263/2010, cu modificările și completările ulterioare, la împlinirea a 90 de zile de incapacitate temporară de muncă calculate din prima zi de îmbolnăvire, în ultimele 12 luni, indiferent de cauză, în vederea clarificării situației medico-militare;
o) expertizează, înainte de împlinirea a 90 de zile de incapacitate temporară de muncă, cazurile grave, irecuperabile sau cu afecțiuni psihice care implică risc medical și/sau social pentru propria persoană sau colectivitățile din sistemul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și personalul ale cărui afecțiuni implică schimbarea aptitudinii în conformitate cu criteriile și normele de diagnostic clinic, diagnostic funcțional și de evaluare a capacității de muncă, la solicitarea scrisă a medicilor specialiști, a medicilor de medicina muncii sau a medicilor de unitate. Solicitarea se înaintează medicului de unitate/comisiei unității unde își exercită activitatea persoana expertizată și se întocmește procesul-verbal de unitate;
p) stabilește legătura de cauzalitate dintre accident/boală și satisfacerea obligațiilor militare ca militari în termen sau militari cu termen redus, pe durata legal stabilită, ori pentru persoanele care au fost concentrate, mobilizate sau în prizonierat;
q) stabilește legătura de cauzalitate pentru persoanele care au participat la Primul sau la al Doilea Război Mondial în armata română, rănite sau accidentate în timpul sau din cauza războiului și care s-au aflat în una dintre situațiile prevăzute la art. 1 și 2 din Legea nr. 44/1994, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
r) efectuează, după caz, expertiza medicală a personalului instituțiilor din cadrul sistemului de apărare națională, ordine publică, securitate națională la plecarea/înapoierea în/din misiuni externe, potrivit reglementărilor proprii fiecărei instituții.
(2) În îndeplinirea atribuției prevăzute la alin. (1) lit. n) sau o), cu excepția soldaților și gradaților profesioniști care sunt supuși prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările și completările ulterioare, comisia de expertiză medico-militară are următoarele competențe:
a) stabilește prelungirea concediului medical până la termenul de 180 de zile, în funcție de caracterul și evoluția bolii, la propunerea medicului specialist sau a președintelui comisiei de expertiză medico-militară, în vederea completării investigațiilor medicale și recuperării stării de sănătate. Numărul maxim de zile de concediu medical ce se poate acorda pe un certificat medical/certificat medical de recuperare este de 90 de zile. În situația imposibilității prezentării pacientului la comisia de expertiză medico-militară sau când documentele întocmite de unitate ajung cu întârziere la comisiile de expertiză medico-militară, prelungirea concediului medical peste 90 de zile se poate recomanda și retroactiv, dar numai pentru luna în curs sau luna anterioară, dacă documentele au fost prezentate în primele 15 zile ale lunii în curs. De asemenea, se poate prelungi concediul medical retroactiv și pentru persoanele aflate în incapacitate temporară de muncă care au urmat un tratament în străinătate, în baza actelor doveditoare traduse și autentificate, transmise comisiei de expertiză medico-militară în termen de 15 zile de la data revenirii în țară;
b) formulează propuneri de acordare a unor concedii medicale de recuperare de până la 120 de zile, în continuarea celor 180 de zile, în situația în care caracterul și evoluția bolii conduc la concluzia că sunt posibilități de recuperare;
c) face propuneri de acordare a unor concedii medicale de recuperare în cazul unor boli speciale, prevăzute la art. 6 alin. (4^1) din Hotărârea Guvernului nr. 270/1999, cu modificările și completările ulterioare, la art. 5 alin. (5^1) din Hotărârea Guvernului nr. 677/2003, cu modificările și completările ulterioare, și la art. 6 alin. (5^1) din Hotărârea Guvernului nr. 1.996/2004, cu modificările și completările ulterioare.
(3) Dispozițiile alin. (1) lit. j), k), l), m), p) și q) se aplică exclusiv Ministerului Apărării Naționale.
(1) Președintele comisiei de expertiză medico-militară are următoarele atribuții:
a) conduce nemijlocit ședințele comisiei de expertiză medico-militară;
b) analizează documentele medicale ale pacienților, originale sau copii, certificate conform cu originalul, pe care le primește prin grija secretarului comisiei de expertiză medico-militară cu minimum 24 de ore înainte de ședință, iar atunci când consideră necesar, examinează pacienții care urmează să fie expertizați în ședință;
c) întocmește raportul de expertiză medico-militară pentru pacienții care urmează să fie prezentați la comisia de expertiză medico-militară, în situația în care dosarul medical este complet,există suficiente documente justificative provenite din alte spitale militare sau civile și consideră că nu mai este necesară internarea pacientului. Modelul raportului de expertiză medico-militară este prezentat în anexa nr. 7;
d) propune prelungirea concediului medical și a concediului medical de recuperare în limitele prevăzute de lege, în următoarele situații: pentru completarea investigațiilor medicale în vederea susținerii diagnosticului prezentat, pentru precizarea diagnosticului în cazul neconcordanței dintre investigații și diagnostic, pentru cazurile în care pacientul prezintă și alte afecțiuni cu impact asupra restantului morfofuncțional pentru care nu s-au făcut investigații medicale și pentru situațiile când nu au fost respectate normele procedurale;
e) propune prelungirea concediilor medicale și a concediilor medicale de recuperare, după caz;
f) formulează propuneri de neavizare a prelungirii concediilor medicale și a concediilor medicale de recuperare în situația în care nu se justifică propunerea prevăzută la lit. e) și propune precizarea situației medico-militare, conform baremului medical și criteriilor și normelor de diagnostic clinic, diagnostic funcțional și de evaluare a capacității de muncă;
g) constată și propune membrilor comisiei de expertiză medico-militară nerevizuirea persoanelor aflate în situațiile prevăzute la art. 79 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 263/2010, cu modificările și completările ulterioare, cu o invaliditate care afectează ireversibil capacitatea de muncă;
h) constată și propune membrilor comisiei nerevizuirea persoanelor aflate în situațiile prevăzute la art. 79 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 263/2010, cu modificările și completările ulterioare, în baza documentelor emise de către casele de pensii sectoriale;
i) alte atribuții care decurg din activitatea de expertiză medico-militară.
(2) Secretarul comisiei de expertiză medico-militară are următoarele atribuții:
a) verifică existența tuturor documentelor necesare expertizării medico-militare, iar în situația când sunt complete le înmânează președintelui comisiei de expertiză medico-militară; dacă acestea sunt incomplete sau incorect completate, întocmește adrese către unitățile emitente, pentru rectificarea deficiențelor constatate;
b) redactează documentele prevăzute la art. 3 alin. (1) emise în baza hotărârii comisiei de expertiză medico-militară și, la solicitarea președintelui comisiei de expertiză medico-militară, orice alte documente specifice activității de expertiză medico-militară;
c) asigură transmiterea hotărârilor comisiei de expertiză medico-militară spre avizare către comisia centrală de expertiză medico-militară/președintele comisiei centrale de expertiză medico-militară și șeful Direcției medicale, după caz;
d) asigură transmiterea contestației și a copiilor documentelor medicale către comisia centrală de expertiză medico-militară;
e) asigură corespondența comisiei de expertiză medico-militară cu structuri/instituții/pacienți;
f) îndosariază și arhivează documentele comisiei de expertiză medico-militară;
g) elaborează situații statistice specifice comisiei de expertiză medico-militară;
h) alte atribuții care decurg din activitatea comisiei de expertiză medico-militară.
(1) În vederea prezentării persoanelor prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I lit. c) din Legea nr. 263/2010, cu modificările și completările ulterioare, precum și a persoanelor menționate la art. 2 alin. (1) lit. c) din prezentul ordin, pentru precizarea situației medico-militare, comisia de unitate întocmește un proces-verbal redactat în 3 exemplare, care au următoarea distribuție: un exemplar pentru comisia de expertiză medico-militară, un exemplar pentru comisia centrală de expertiză medico-militară, iar al treilea exemplar rămâne la unitate. Comisia de unitate se constituie în fiecare unitate militară/structură la începutul fiecărui an calendaristic, componența nominală a acesteia fiind consemnată în ordinul/dispoziția de zi pe unitate. Din comisia de unitate fac parte comandantul/șeful instituției, medicul care are arondată unitatea, reprezentantul structurii resurse umane sau al echivalentului acesteia, iar în cazul accidentelor, din comisie face parte și un membru din cadrul personalului desemnat cu securitatea și sănătatea în muncă. Procesul-verbal întocmit de către comisia de unitate este valabil până la emiterea unei decizii medicale de către comisiile de expertiză medico-militară.
(2) Procesul-verbal întocmit de către comisia de unitate trebuie să cuprindă: datele de identitate ale persoanei expertizate, gradul militar sau echivalent, arma, data chemării în activitate/anul de studiu pentru studenți și elevi, stagiul de cotizare și stagiul de cotizare în specialitate și, în ordine cronologică, date concrete în legătură cu apariția și evoluția îmbolnăvirii, măsurile recuperatorii și alte date cu caracter medical.
(3) La procesul-verbal întocmit de către comisia de unitate se anexează următoarele documente, după caz:
a) în caz de accident de muncă, copia de pe procesul-verbal de cercetare a evenimentului, întocmit de organele abilitate conform legii/FIAM;
b) în cazul afecțiunilor psihice, nota de relații din partea șefilor ierarhici și a persoanelor din anturaj, precum și raportul de evaluare psihologică al psihologului de unitate/psihologului din ambulatoriul de specialitate;
c) în cazul afecțiunilor neoplazice, copia de pe examenul histopatologic;
d) fișa cu zile de absență de la program din motive de boală, întocmită de cabinetul medical și compartimentul resurse umane pe ultimele 12 luni, sub formă de tabel cu precizări privind perioada concediului medical, cu număr total de zile acordate de medicul de familie/spitalele/ambulatoriile de specialitate. Pentru bolile speciale, prevăzute la art. 6 alin. (4^1) din Hotărârea Guvernului nr. 270/1999, cu modificările și completările ulterioare, la art. 5 alin. (5^1) din Hotărârea Guvernului nr. 677/2003, cu modificările și completările ulterioare, precum și la art. 6 alin. (5^1) din Hotărârea Guvernului nr. 1.996/2004, cu modificările și completările ulterioare, fișa cu zile de absență de la program din motive de boală se întocmește pe ultimele 12/24 de luni. Durata concediilor pentru tuberculoză, neoplazii, SIDA, a concediilor pentru sarcină și lăuzie, îngrijirea copilului bolnav și pentru carantină, precum și pentru risc maternal nu diminuează numărul zilelor de concediu medical acordate pentru celelalte afecțiuni;
e) extrasul din fișa de identificare a factorilor de risc profesionali, în vederea identificării specificului activității, după caz;
f) copia documentelor medicale și a carnetelor de sănătate/fișă medicală, acolo unde există;
g) adeverința de la medicul de familie cu antecedentele personale patologice, în situația în care medicul de familie este diferit de medicul de unitate;
h) alte copii ale documentelor, certificate conform cu originalul, din care să reiasă cauza invalidității, adică boală profesională, neoplazie, SIDA, schizofrenie;
i) documentele prevăzute de legislația în vigoare pentru bolile profesionale și accidentele de muncă.
(1) În vederea evaluării aptitudinilor fizice și psihice ale cadrelor militare și ale soldaților și gradaților profesioniști din Ministerul Apărării Naționale care solicită menținerea/ încadrarea/reîncadrarea în funcții militare sau civile, potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2006, aprobată cu modificări prin Legea nr. 111/2007, cu modificările și completările ulterioare, aceștia vor fi convocați la comisia de expertiză medico-militară pentru stabilirea diagnosticului clinic și funcțional și a procentului de incapacitate adaptativă.
(2) Pe timpul internării în spital, pacientului i se întocmește o fișă medicală tip Ministerul Apărării Naționale cu examinările medicale de specialitate.
(3) În ședința comisiei de expertiză medico-militară din cadrul Ministerului Apărării Naționale, la care se evaluează cazul, participă în mod obligatoriu și medicul specialist de medicina muncii din ambulatoriul de specialitate/spital, iar în absența acestuia, medicul specialist de la Centrul de Medicină Preventivă, a cărui prezență se înscrie în ordinul de zi pe unitate.
(4) În cadrul ședinței, comisia de expertiză medico-militară examinează următoarele documente:
a) foaia de observație clinică;
c) concluzia comisiei special instituite prin ordinul șefului Statului Major General care a cercetat condițiile în care s-a produs evenimentul;
d) fișa postului în care urmează să fie încadrat pacientul;
e) fișa de identificare a factorilor de risc profesional, completată de persoana responsabilă cu securitatea și sănătatea în muncă a unității militare;
f) fișa de solicitare a examenului medical la angajare, completată de persoana desemnată de unitatea militară.
(5) Comisia de expertiză medico-militară din cadrul Ministerului Apărării Naționale, în baza documentelor menționate la alin. (4) și a fișei de aptitudine completate de către medicul specialist de medicina muncii, desemnat prin ordin de zi pe unitate, întocmește avizul medical în care va menționa dacă atribuțiile funcției sunt compatibile cu incapacitatea dată de afecțiunea fizică și pot fi îndeplinite fără riscul de a o agrava, face recomandările necesare și înaintează Direcției medicale propunerea de încadrare în activitate ca personal militar sau civil.
(6) După întocmirea avizului medical se va emite o nouă decizie medicală în 4 exemplare, dintre care: un exemplar rămâne la procesul-verbal de ședință, un exemplar se trimite la unitatea militară din care face parte pacientul, un exemplar se trimite la casa de pensii sectorială și un exemplar se înmânează pacientului.