(1) Funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, denumiți în continuare funcționari publici, în activitate sau pensionari, precum și soțul ori soția și copiii aflați în întreținerea acestuia beneficiază în mod gratuit de servicii de asistență medicală, medicamente și proteze, în condițiile prezentei hotărâri și ale actelor normative aplicabile sistemului de asigurări sociale de sănătate.
(1^1) Funcționarii publici cu statut special în activitate beneficiază, în condițiile alin. (1), de dispozitive medicale destinate recuperării unor deficiențe organice sau funcționale, precum și de proteze dentare.
(2) Prin asistență medicală, în sensul prezentei hotărâri, se înțelege aplicarea tuturor măsurilor profilactice, curative și recuperatorii pentru asigurarea stării de sănătate.
(3) Aplicarea prevederilor alin. (1) și (2) se face în condițiile respectării dispozițiilor legale privind plata contribuției de asigurări sociale de sănătate.
(1) Serviciile de asistență medicală sunt cele prevăzute de legislația în vigoare aplicabilă în sistemul de asigurări sociale de sănătate și se acordă de către furnizori evaluați și autorizați potrivit legii, aflați în relație contractuală cu casele de asigurări de sănătate.
(2) Categoriile de personal prevăzute la art. 1 beneficiază în mod gratuit de medicamente, după cum urmează:
a) medicamente din Lista cu medicamente de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, a căror contravaloare se suportă din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, cu excepția contribuției personale a asiguratului, care se suportă din fondurile prevăzute cu această destinație în bugetul angajatorului;
b) medicamentele din Nomenclatorul medicamentelor de uz uman din România, elaborat de Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale, altele decât cele prevăzute la lit. a), a căror contravaloare se suportă din fondurile prevăzute cu această destinație în bugetul angajatorului.
(3) Decontarea cheltuielilor pentru serviciile de medicină dentară se realizează din bugetul angajatorului la nivelul tarifelor prevăzute de normele de aplicare a contractului-cadru privind condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate. În cazul în care cabinetele de medicină dentară sunt în relație contractuală cu Casa de Asigurări de Sănătate, se decontează din bugetul angajatorului numai contribuția personală prevăzută în normele de aplicare a contractului-cadru, în limita tarifului prevăzut de acestea.
(4) Funcționarii publici cu statut special în activitate beneficiază, la recomandarea medicului oftalmolog, de lentile necesare corecției vizuale a căror contravaloare se decontează din bugetul angajatorului, în limita unui plafon valoric stabilit prin ordin al ministrului justiției; preschimbarea lentilelor necesare corecției vizuale se face numai la modificarea diagnosticului inițial.
(5) Serviciile care nu pot fi decontate din bugetul angajatorului sunt:
a) serviciile hoteliere cu grad înalt de confort;
b) corecțiile estetice, cu excepția cazurilor prevăzute de lege;
c) eliberarea actelor medicale solicitate de autoritățile care prin activitatea lor au dreptul să cunoască starea de sănătate a asiguraților;
d) fertilizarea în vitro;
e) transplantul de organe și țesuturi, conform prevederilor legale în vigoare;
f) asistența medicală la cerere;
g) contravaloarea unor materiale, accesorii necesare corectării văzului și auzului: baterii pentru aparatele auditive, rame de ochelari de vedere;
h) serviciile medicale solicitate de asigurat;
i) cheltuielile cu medicamente și materiale sanitare din unități medico-sociale;
j) serviciile hoteliere solicitate de pacienții ale căror afecțiuni se tratează în spitalizare de zi;
k) serviciile de planificare familială acordate de medicul de familie în cabinetele de planning din structura spitalului;
l) serviciile medicale, medicamentele, materialele sanitare, dispozitivele medicale și altele asemenea, asigurate gratuit în cadrul programelor naționale de sănătate;
m) serviciile medicale, medicamentele, materialele sanitare și dispozitivele medicale la care persoanele prevăzute la art. 1 au dreptul, în mod gratuit, în calitatea lor de asigurați în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate din România;
n) serviciile medicale, medicamentele, materialele sanitare și dispozitivele medicale acordate în străinătate.
Sunt considerați copii aflați în întreținerea funcționarilor publici:
a) copiii în vârstă de până la 18 ani sau, dacă își continuă studiile într-o formă de învățământ organizată potrivit legii, până la terminarea acestora, fără a depăși vârsta de 26 de ani, și care nu realizează venituri din muncă;
b) copiii încadrați în grade de invaliditate, pe toată durata invalidității, dacă nu au venituri proprii și se află în îngrijirea familiei.
(1) Cheltuielile necesare pentru acordarea asistenței medicale, a medicamentelor, protezelor dentare și dispozitivelor medicale se suportă din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, conform prevederilor în vigoare ale Contractului-cadru privind condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate.
(2) Cuantumul contribuției personale și al coplății din valoarea cheltuielilor pentru asistență medicală, medicamente, proteze dentare și dispozitive medicale destinate recuperării unor deficiențe organice sau funcționale, prevăzute în normele de aplicare a contractului-cadru, se suportă din fondurile prevăzute cu această destinație în bugetul angajatorului.
(3) Asistența medicală, medicamentele și dispozitivele medicale destinate recuperării unor deficiențe organice sau funcționale, cu excepția serviciilor de medicină dentară și a protezelor dentare, se acordă numai pe baza biletului de trimitere, prescripției medicale sau recomandării medicale, după caz, cu respectarea prevederilor legale referitoare la întocmirea și eliberarea acestora.
(1) Decontarea contribuției personale, a coplății sau, după caz, a tarifului integral se aprobă de ordonatorul de credite, în baza cererii formulate de asigurat, însoțită de documente justificative, în termen de 30 de zile de la data înregistrării cererii.
(2) Prin documente justificative se înțelege:
a) prescripția/recomandarea medicală, fișa de tratament dentar, în original sau în fotocopie semnată și parafată de către medicul curant;
b) documente care atestă plata, în original, cu specificarea distinctă a obiectului plății: contribuție personală, coplată, tarif integral.
(3) Documentele prevăzute la alin. (2) lit. b) sunt:
a) pentru medicamente: factură și bon fiscal cu menționarea denumirii, cantității și prețului pentru fiecare medicament achiziționat;
b) pentru serviciile de medicină dentară: factură cu denumirea manoperelor, numărul de acte terapeutice, codul și tariful acestora;
c) pentru serviciile medicale de recuperare-reabilitare a sănătății: factură și decont de cheltuieli;
d) pentru proteze dentare și dispozitive medicale destinate recuperării unor deficiențe organice sau funcționale, cu excepția lentilelor necesare corecției vizuale: factură și bon fiscal cu menționarea denumirii, cantității și contribuției personale suportate de asigurat;
e) pentru lentile de corecție: factură și bon fiscal;
f) alte servicii medicale: factură și decont de cheltuieli.
(1) Cererile pentru decontarea contribuției personale, a coplății sau, după caz, a tarifului integral se depun la compartimentul financiar-contabil al instituției angajatoare sau, în cazul pensionarilor, la compartimentul financiar-contabil al instituției de la care s-au pensionat, în termen de 6 luni de la emiterea documentelor fiscale de plată, dar nu mai târziu de 3 ani de la data plății contribuției personale.
(2) Cererile de decontare însoțite de documentele justificative sunt avizate din punct de vedere tehnic de către structura medicală a ordonatorului de credite.
(1) Asistența medicală profilactică și curativă în situații speciale și în misiuni, asistența medicală curativă la locul de muncă, asistența medicală în boli profesionale sau în accidente de muncă se asigură din bugetul angajatorului, prin structurile medicale specializate din cadrul rețelei sanitare publice.
(2) În situația în care asistența medicală prevăzută la alin. (1) nu poate fi furnizată de structurile medicale menționate, aceasta poate fi asigurată de către alți furnizori autorizați potrivit prevederilor legale, aflați în relații contractuale cu casa de asigurări de sănătate.
(1) Funcționarul public are dreptul, pe baza recomandărilor medicale de specialitate, la bilete de tratament și recuperare medicală, care se acordă gratuit numai în cazul internării în una dintre unitățile de recuperare-reabilitare aflate în relație contractuală cu Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranței Naționale și Autorității Judecătorești.
(2) Cheltuielile necesare pentru acordarea asistenței medicale de recuperare gratuită se suportă din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate administrat prin Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranței Naționale și Autorității Judecătorești, conform prevederilor contractului-cadru. Cuantumul contribuției personale din contravaloarea acestor servicii se suportă din fondurile bugetare aflate la dispoziția Administrației Naționale a Penitenciarelor cu această destinație.
(1) În cazul pierderii temporare sau definitive a capacității de muncă, expertizarea medicală va fi efectuată de către comisiile de specialitate din rețeaua sistemului de apărare, ordine publică și siguranță națională.
(2) După împlinirea a 90 de zile de absențe de la program într-un interval de 365 de zile, din motive medicale, funcționarul public în cauză va fi expertizat medical în vederea stabilirii stării de sănătate și a capacității de muncă.
(3) Comisiile de expertiză medico-militare, în funcție de caracterul și evoluția bolii, pot propune prelungirea concediului medical până la totalizarea a 180 de zile de incapacitate temporară de muncă sau pensionarea medicală a celor expertizați, în funcție de gradul de pierdere a capacității de muncă, cu încadrarea acestora în grade de invaliditate.
(4) Pentru toate cazurile expertizate medical, comisiile de expertiză medico-militară vor emite certificate medicale în cazul prelungirii concediilor medicale peste 90 de zile sau decizii medicale, care vor fi înaintate spre avizare Comisiei centrale de expertiză medico-militară.
(5) În situația în care evoluția și caracterul bolii conduc la concluzia că sunt posibilități de recuperare, comisiile de expertiză medico-militară pot face propuneri de acordare a unor concedii medicale de recuperare de până la 120 de zile, în continuarea celor 180 de zile.
(5^1) În cazul unor boli speciale, durata concediilor medicale de recuperare este mai mare și se diferențiază astfel:
a) un an, în intervalul ultimilor 2 ani, pentru tuberculoză pulmonară și unele boli cardiovasculare, stabilite de Casa Națională de Asigurări de Sănătate;
b) un an, cu drept de prelungire, la propunerea comisiilor de expertiză medico-militară, până la un an și jumătate în intervalul ultimilor 2 ani, pentru tuberculoză meningeală, peritoneală și urogenitală, inclusiv a glandelor suprarenale, precum și pentru SIDA și neoplazii de orice tip, în funcție de stadiul bolii;
c) un an și jumătate, în intervalul ultimilor 2 ani, pentru tuberculoză pulmonară operată și osteoarticulară;
d) 6 luni, cu posibilitatea de prelungire până la maximum un an, în intervalul ultimilor 2 ani, pentru alte forme de tuberculoză extrapulmonară, la propunerea comisiilor de expertiză medico-militară.
(6) Acordarea concediilor medicale de recuperare și plata în continuare a drepturilor bănești, conform reglementărilor în vigoare privind salarizarea funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, pentru cazurile prevăzute la alin. (5) și (5^1), se fac numai cu aprobarea ministrului justiției
Alin. (6) al art. 6 a fost modificat de pct. 3 al art. unic din HOTĂRÂREA nr. 1.691 din 29 noiembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 987 din 11 decembrie 2006.
(1) Situația funcționarului public pus la dispoziție din cauza îmbolnăvirii de tuberculoză se soluționează la expirarea termenului de internare și a concediilor medicale acordate în vederea tratării bolii, fără a depăși termenul maxim prevăzut de reglementările în vigoare pentru această categorie de bolnavi.
(2) Supravegherea tratamentului și a procesului de stabilizare a cazului de tuberculoză se va efectua prin unitățile de profil din cadrul rețelei sanitare a Ministerului Sănătății, precum și prin unitățile din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională.
(3) Pe perioada cât este internat sau se află în concedii medicale pentru tuberculoză, funcționarul public beneficiază în continuare de drepturile bănești, conform reglementărilor legale privind salarizarea acestei categorii de personal.
(1) În vederea corectării deficiențelor organice sau funcționale apărute în timpul exercitării profesiei, funcționarul public are dreptul, pe baza recomandărilor medicale de specialitate, la proteze gratuite decontate conform prevederilor contractului-cadru cu Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranței Naționale și Autorității Judecătorești.
(2) În cazul în care deficiențele organice sau funcționale au apărut ca urmare a unui accident de muncă ori a unei boli profesionale, contravaloarea protezelor necesare pentru corectarea acestor deficiențe se suportă integral din bugetul unității.
(1) Controlul medical periodic anual, altul decât cel prevăzut în contractul-cadru, pentru personalul din sistemul administrației penitenciare, se efectuează de către medicul de medicina muncii.
(2) Contravaloarea examenelor de specialitate solicitate cu prilejul controlului medical periodic prevăzut la alin. (1) este suportată de la bugetul Administrației Naționale a Penitenciarelor.