HOTĂRÂRE nr. 243 din 8 mai 2013

a) prevenirea rănirilor lucrătorilor din sectorul spitalicesc și cel al asistenței medicale, provocate de orice obiect ascuțit, inclusiv de ace, pentru a se asigura un mediu de muncă cât mai sigur posibil;

b) stabilirea de programe pentru evaluarea și prevenirea riscurilor, formarea profesională, informarea, conștientizarea lucrătorilor, precum și monitorizarea accidentelor definite potrivit prezentei hotărâri;

c) aplicarea procedurilor de supraveghere și control al accidentelor.

(1) În înțelesul prezentei hotărâri, termenii prevăzuți mai jos au următoarele semnificații:

a) obiecte ascuțite - obiecte sau instrumente medicale, inclusiv acele, care sunt utilizate pentru efectuarea activităților specifice de asistență medicală și care sunt în măsură să producă o tăiere, înțepare, rănire și/sau infectare a pielii cu risc de expunere la sânge sau alte produse biologice;

b) obiect ascuțit mai sigur - un obiect medical ascuțit prevăzut cu mecanisme, dispozitive care împiedică sau reduc la minimum riscul de rănire accidentală prin tăiere, înțepare, rănire și/sau infectare a pielii;

c) agenți biologici - potrivit definiției prevăzute la art. 4 lit. a) din Hotărârea Guvernului nr. 1.092/2006;

d) profilaxia postexpunere - tratamentul medical administrat unui lucrător după expunere sau ca urmare a suspectării unei expuneri la un agent biologic, în scopul de a preveni infectarea sau dezvoltarea bolii cauzate de acel agent biologic;

e) lucrător - potrivit definiției prevăzute la art. 5 lit. a) din Legea nr. 319/2006, cu modificările ulterioare, și prevăzut la art. 1 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 557/2007 privind completarea măsurilor destinate să promoveze îmbunătățirea securității și sănătății la locul de muncă pentru salariații încadrați în baza unui contract individual de muncă pe durată determinată și pentru salariații temporari încadrați la agenți de muncă temporară, implicați în serviciile și activitățile legate în mod direct de serviciile din sectorul spitalicesc și al asistenței medicale și tuturor celor care se află sub autoritatea managerială și supravegherea angajatorilor;

f) angajator - potrivit definiției prevăzute la art. 5 lit. b) din Legea nr. 319/2006, cu modificările ulterioare;

g) reprezentanții lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul securității și sănătății lucrătorilor - potrivit definiției prevăzute la art. 5 lit. d) din Legea nr. 319/2006, cu modificările ulterioare;

h) reprezentanți ai angajaților - potrivit definiției prevăzute la art. 1 lit. h) din Legea dialogului social nr. 62/2011, republicată, cu modificările ulterioare;

i) accident - eveniment neașteptat care are loc în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, la locul de muncă și care are drept consecință tăierea, înțeparea, rănirea și/sau infectarea pielii în urma utilizării unui obiect ascuțit, cu risc de expunere la sânge sau alte produse biologice;

j) subcontractant - persoană fizică sau juridică ce desfășoară activități și servicii legate în mod direct de sectorul spitalicesc și al asistenței medicale în cadrul unei relații contractuale cu angajatorul;

k) loc de muncă vizat - acoperă organizațiile/serviciile în domeniul asistenței medicale din sectorul public și cel privat și orice alt loc de muncă în care se prestează servicii/activități în domeniul sănătății, sub autoritatea managerială și supravegherea angajatorului;

l) măsuri preventive specifice - măsurile adoptate în vederea prevenirii rănirilor și/sau transmiterii infecțiilor în cadrul furnizării serviciilor și activităților legate în mod direct de sectorul spitalicesc și al asistenței medicale, inclusiv în cadrul utilizării celor mai sigure echipamente de muncă necesare, pe baza evaluării riscurilor și a metodelor sigure de eliminare a obiectelor ascuțite.

(2) Obiectul ascuțit prevăzut la alin. (1) lit. a) este considerat echipament de muncă în sensul prevederilor art. 2 lit. a) din Hotărârea Guvernului nr. 1.146/2006 privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă.

(1) Prevederile prezentei hotărâri se aplică în sectorul spitalicesc și cel al asistenței medicale, atât public, cât și privat, tuturor lucrătorilor implicați în serviciile și activitățile legate în mod direct de serviciile din sectorul spitalicesc și al asistenței medicale și tuturor celor care se află sub autoritatea managerială și supravegherea angajatorilor.

(2) Cerințele prevăzute de această hotărâre se aplică angajatorilor aflați în una dintre următoarele situații:

a) desfășoară ca obiect de activitate gestionarea, organizarea și furnizarea asistenței medicale;

b) furnizează servicii, în baza unui contract, unui angajator prevăzută la lit. a), în condițiile alin. (3);

c) au lucrători care lucrează sau sunt sub supravegherea ori îndrumarea lor, expuși unui risc de rănire datorat obiectelor ascuțite, în timpul lucrului la locul de muncă al unui angajator prevăzută la lit. a), în raport cu acea activitate, în condițiile alin. (1).

(3) Cerințele impuse de prezenta hotărâre unui angajator prevăzute la alin. (2) lit. b) și c) se aplică numai în măsura în care acesta controlează sau răspunde de unul dintre următoarele aspecte, la locul de muncă al unui angajator prevăzută la alin. (2) lit. a):

a) activități care sunt susceptibile de a expune lucrătorii care lucrează sau sunt sub supravegherea ori îndrumarea sa unui risc de rănire cu obiecte ascuțite la locul de muncă;

b) o persoană care utilizează, supraveghează sau gestionează utilizarea obiectelor ascuțite;

c) modul în care sunt utilizate obiectele ascuțite.

(4) În cazul în care unui angajator îi revine o obligație potrivit alin. (3) în ceea ce privește lucrătorii săi, acelui angajator îi revine aceeași obligație și în ceea ce privește orice altă persoană care, deși nu este un lucrător al său, lucrează sub supravegherea și conducerea sa.

(5) Contractele de furnizare de servicii încheiate de către angajatorul prevăzut la alin. (2) și subcontractant vor conține prevederi privind obligațiile ce decurg din prezenta hotărâre.

(1) Evaluarea riscurilor profesionale se face potrivit prevederilor Legii nr. 319/2006, cu modificările ulterioare, și ale Hotărârii Guvernului nr. 1.092/2006.

(2) Evaluarea prevăzută la alin. (1) trebuie să vizeze și toate situațiile în care există răniri, sânge sau alte materiale cu potențial infecțios.