pentru aprobarea Normelor privind standardele de calitate în serviciile psihologice din sistemul public de sănătate
Având în vedere dispozițiile Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, cu modificările și completările ulterioare,
în temeiul dispozițiilor art. 24 lit. b) din Legea nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului Psihologilor din România și art. 51 alin. (1) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului Psihologilor din România, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 788/2005, cu completările ulterioare,
Comitetul director al Colegiului Psihologilor din România hotărăște:
(1) Se aprobă Normele privind standardele de calitate în serviciile psihologice din sistemul public de sănătate, potrivit anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
(2) De la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, aceasta reprezintă standardul unic de calitate în serviciile psihologice referitoare la vârsta de pensionare și programul de lucru.
(3) Prezenta hotărâre se aplică psihologilor cu drept de liberă practică, atestați în condițiile legii, indiferent de specialitatea profesională.
Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Președintele Comitetului director al
Colegiului Psihologilor din România,
Anexa
privind standardele de calitate în
serviciile psihologice din sistemul public de sănătate
(1) Psihologii cu drept de liberă practică, denumiți în continuare psihologi, care își desfășoară activitatea în sistemul public de sănătate se pensionează la vârsta de 65 de ani, indiferent de sex.
(2) La cerere pot continua activitatea profesională până la împlinirea vârstei de 70 de ani psihologii care:
a) dețin titlul de membru titular sau membru corespondent al Academiei Române;
b) dețin titlul de profesor universitar;
c) dețin titlul de cercetător științific gradul I;
d) dețin titlul de doctor în psihologie;
e) au fost deținuți sau internați din motive politice, aflați în situațiile prevăzute la art. 1 alin. (1) și (2) din Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările ulterioare;
f) din motive politice au fost obligați să își întrerupă studiile o anumită perioadă, obținându-și licența sau recunoașterea cu întârziere, ori celor care au fost împiedicați să își reia activitatea profesională.
(3) Psihologii care se încadrează în una dintre categoriile prevăzute la alin. (2) vor prezenta dovada situației în care se încadrează cu ocazia atestării profesionale.
Psihologii, la cerere, cu aviz anual eliberat de Colegiul Psihologilor din România, pe baza certificatului de sănătate, pot exercita profesia de psiholog până la vârstă de 70 de ani.
(1) Prin excepție de la prevederile art. 1 alin. (1), psihologii își pot continua activitatea profesională și peste vârsta maximă de pensionare, respectiv, peste 70 de ani, dacă aceasta se desfășoară în forme independente de exercitare a profesiei de psiholog cu drept de liberă practică.
(2) Continuarea activității se face în baza atestatului de liberă practică și a avizului anual al Colegiului Psihologilor din România, eliberat pe baza următoarelor documente:
a) cererea psihologului, cu menționarea expresă a faptului că activitatea cu caracter psihologic urmează să se desfășoare exclusiv în forme independente de exercitare a profesiei de psiholog cu drept de liberă practică;
b) copia actului de identitate;
c) certificatul de sănătate, eliberat în condițiile legii;
d) copia asigurării de răspundere civilă profesională, pentru greșeli în activitatea profesională, încheiată pentru anul respectiv;
e) dovada obținerii unui număr de minimum 20 de credite de formare profesională continuă în specialitatea în care își desfășoară activitatea.
(1) Programul de lucru al psihologilor cu drept de liberă practică din sistemul public de sănătate este de 7 ore, care corespunde unei norme întregi de lucru zilnice, indiferent de specialitatea profesională.
(2) În vederea asigurării unor standarde de calitate unice în activitățile psihologice, psihologii cu drept de liberă practică respectă programul de lucru de 7 ore pentru sistemul public de sănătate, indiferent de numărul de locuri de muncă în aceeași unitate sanitară.
(3) Psihologii cu drept de liberă practică își pot desfășura activitatea profesională și în formele independente de exercitare a profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, după finalizarea programului de lucru în sistemul public de sănătate.