privind aprobarea stemelor comunelor Giroc, Ghiroda, Periam, Uivar și Variaș, județul Timiș
În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema țării și sigiliul statului,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
(1) Se aprobă stemele comunelor Giroc, Ghiroda, Periam, Uivar și Variaș, județul Timiș, prevăzute în anexele nr. 1.1-1.5.
(2) Descrierea și semnificațiile elementelor însumate ale stemelor sunt prevăzute în anexele nr. 2.1-2.5.
(3) Anexele nr. 1.1-1.5 și 2.1-2.5 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.
Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării
regionale și administrației publice,
București, 12 iunie 2013.
Anexa 2.1
DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE
elementelor însumate ale stemei comunei Giroc, județul Timiș
Potrivit anexei nr. 1.1, stema comunei Giroc se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat și despicat în partea superioară.
În partea superioară, în câmp auriu, se află un angrenaj de două roți dințate de culoare neagră (cea mare are 8 dinți, cea mică are 4 dinți).
În partea superioară, în câmp albastru, se află două fascii de argint, plasate în centrul partiției, având fiecare câte o linie mediană.
În vârful scutului, în câmp roșu, se află o liră de aur, înconjurată de o coroană de spice de aur.
Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificațiile elementelor însumate
Roțile dințate reprezintă faptul că localitatea se află într-o zonă industrială.
Cele două fascii semnifică râurile Bega și Timiș, care străbat zona.
Lira de aur simbolizează tradiția culturală a comunei.
Coroana cu spicele de grâu reprezintă una din ocupațiile de bază ale locuitorilor, agricultura.
Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
Anexa 2.2
DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE
elementelor însumate ale stemei comunei Ghiroda, județul Timiș
Potrivit anexei nr. 1.2, stema comunei Ghiroda se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat.
În partea superioară, în câmp albastru, se află o cruce bizantină de aur, flancată de două aripi de argint.
În vârful scutului, câmpul auriu este străbătut de o bandă ondulată albastră.
Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificațiile elementelor însumate
Crucea de aur reprezintă cele 12 monumente creștine ridicate în cinstea eroilor piloților militari din cadrul unității de aviație care au căzut la datorie în cele două războaie mondiale, precum și în cinstea eroilor Revoluției din decembrie 1989.
Cele două aripi de argint se identifică cu activitatea Aeroportului Internațional "Traian Vuia" Timișoara.
Banda ondulată albastră simbolizează râul Bega, care străbate sudul localității, iar câmpul auriu reprezintă belșugul cerealelor cultivate în zonă.
Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
Anexa 2.3
DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE
elementelor însumate ale stemei comunei Periam, județul Timiș
Potrivit anexei nr. 1.3, stema comunei Periam se compune dintr-un scut triunghiular roșu cu marginile rotunjite, tăiat orizontal de un brâu de argint, crenelat în partea superioară și undat în partea inferioară.
În partea superioară a scutului se află o cruce pe un postament cu 3 trepte de argint; crucea este flancată, în dreapta, de o carte deschisă de aur, iar în stânga de un braț care ține un mănunchi cu 3 spice de grâu și 6 frunze.
Brâul este încărcat cu 3 pălării verzi așezate pe orizontală.
În vârful scutului se află un vas de aur cu două toarte, care are deasupra o fascie undată îngustă de argint.
Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificațiile elementelor însumate
Crucea semnifică existența așezământului mănăstiresc Ecclesia Roacensis și a vieții creștine din secolul IV, iar brațul sprijinit în pământ semnifică ritualul aducerii de ofrande din roadele pământului.
Cartea evocă existența școlii de la Periam, iar brâul crenelat reprezintă fortificația de piatră existentă în zonă pentru așezământul Roacensis și Castelul Pereamus.
Fascia undată simbolizează râul Mureș.
Vasul cu două toarte reprezintă vestigiile arheologice existente încă din epoca neolitică a bronzului.
Pălăriile evocă existența spațiului de cultură și spiritualitate germanică de-a lungul a circa 3 secole.
Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
Anexa 2.4
DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE
elementelor însumate ale stemei comunei Uivar, județul Timiș
Potrivit anexei nr. 1.4, stema comunei Uivar se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, spintecat de o bară verde.
În partea superioară, în câmp roșu, se află un postament cu 4 trepte din aur pe care este așezat un coif cu vizieră cu grilă din argint, încărcat cu o coroană de aur cu 9 perle.
Sub postament se găsește un vas din argint.
Pe bara verde se află 14 spice de aur, orientate dreapta sus, separate de o linie șerpuită de aur.
În vârful scutului, în câmp albastru, se află 3 grupuri de câte 4 valuri cu solzi din argint denivelate succesiv din stânga sus spre vârf.
Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificațiile elementelor însumate
Cartierul roșu împreună cu coiful și postamentul evocă blazonul familiei Buttler Janos.
Coroana cu cele 9 perle indică rangul de conte al întemeietorului localității.
Vasul reprezintă importantele descoperiri arheologice, datând din neolitic.
Cartierul albastru împreună cu cele 3 nivele de valuri simbolizează ecluza de pe râul Bega.
Pe bara verde, separate de valul șerpuit, se sugerează 7 spice de păstrat și 7 spice de dat.
Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
Anexa 2.5
DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE
elementelor însumate ale stemei comunei Variaș, județul Timiș
Potrivit anexei nr. 1.5, stema comunei Variaș se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, scartelat.
În partea superioară, în câmp roșu, se află un cap de înger cu două aripi, de argint.
În partea superioară, în stânga și în vârful scutului, în dreapta, în câmp albastru, se află câte o liră și două pene, toate de aur.
În vârful scutului, în câmp roșu, se află un porumb, flancat de două spice de grâu, toate de aur.
Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificațiile elementelor însumate
Capul de înger reprezintă sigiliul localității din perioada anilor 1779-1786.
Penele fac referire la patrimoniul cultural, la scriitorii născuți în localitate, precum și la Cenaclul "Ana Blandiana".
Lira simbolizează cultura în domeniul muzical a locuitorilor din comună.
Porumbul și spicele de grâu reprezintă ocupația de bază a locuitorilor, agricultura, iar numărul de plante simbolizează numărul satelor componente ale comunei.
Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.