ORDIN nr. 65 din 12 iulie 2013

Anexa

*Font 7* Specificare SMR Cerințe obligatorii pentru agricultori Elemente de control SMR 1 - Conservarea păsărilor sălbatice Directiva 79/409/CEE a Consiliului din 2 aprilie 1979 privind conservarea păsărilor sălbatice - art. 3 alin. (1) și alin. (2) lit. b), art. 4 alin. (1), (2) și (4) și art. 5 lit. a), b) și d), abrogată prin Directiva 2009/147/CE Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și a faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011 - art. 21 alin. (4), art. 22, 28, art. 31 alin. (2), art. 33 alin. (2) și anexele nr. 3 și 4A 1. Agricultorii care dețin/administrează terenuri agricole și care desfășoară activități în perimetrul ariilor naturale protejate au următoarele obligații: a) să respecte planul de management și regulamentul ariei naturale protejate în ceea ce privește utilizarea suprafețelor de teren cu destinație agricolă și regimul activităților agricole, astfel: - să utilizeze în mod rațional pajiștile prin cosit și/sau pășunat pe suprafețele, în perioadele și cu speciile și efectivele de animale avizate de administrația/ custodele ariei; - să aplice practici tradiționale de cultivare a terenurilor agricole și de creștere a animalelor sau să practice modul de producție ecologic de cultivare a terenului agricol și de creștere a animalelor, după caz; b) să urmeze procedura evaluării impactului asupra mediului pentru planuri și proiecte, precum și procedura de autorizare pentru activități care pot afecta în mod semnificativ aria naturală protejată, în conformitate cu legislația în domeniu. 2. În vederea protejării tuturor speciilor de păsări sălbatice, inclusiv a celor migratoare, sunt interzise: a) uciderea sau capturarea intenționată a păsărilor sălbatice, indiferent de metoda utilizată; b) deteriorarea, distrugerea și/sau culegerea intenționată a cuiburilor și/sau a ouălor din natură; c) perturbarea intenționată a păsărilor sălbatice, în special în cursul perioadei de reproducere sau de maturizare. Se verifică: a) dacă pentru activitățile pe care le desfășoară agricultorul în aria naturală protejată sunt prevăzute restricții în planul de management și în regulamentul ariei și dacă acestea sunt respectate; b) deținerea autorizației de mediu/acordului de mediu/avizului de mediu/avizului Natura 2000, inclusiv a avizului administrației/custodelui ariei, după caz, și respectarea condițiilor stabilite de acestea, conform cerinței prevăzute la pct. 1 lit. b); c) existența unor semne/mijloace de ucidere, capturare sau perturbare intenționată a păsărilor sălbatice, inclusiv a celor migratoare, precum și existența unor semne de deteriorare, distrugere sau culegere intenționată a cuiburilor și/sau a ouălor aparținând păsărilor sălbatice; d) existența unor indicii cu privire la poluarea sau deteriorarea habitatului păsărilor sălbatice, cum ar fi: arderea vegetației, tăierea arborilor/arbuștilor și a perdelelor agroforestiere existente pe terenul agricol, schimbări în folosința terenurilor și în cursul apelor, precum și alte activități ce contravin scopului de protecție și conservare a ariei naturale protejate. SMR 2 - Protecția apelor subterane împotriva poluării cu substanțe periculoase Directiva 80/68/CEE a Consiliului din 17 decembrie 1979 privind protecția apelor subterane împotriva poluării cauzate de anumite substanțe periculoase - art. 4 și 5 Programul de măsuri împotriva poluării cu substanțe chimice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 351/2005, cu modificările și completările ulterioare - art. 4 alin. (1), art. 6 și tabelele 1-3 din anexa nr. 1 Codul de bune practici în fermă, aprobat prin Ordinul ministrului mediului și gospodăririi apelor nr. 1.234/2006, cap. VI-X Agricultorii care prin activitatea lor depozitează, manipulează sau utilizează substanțe periculoase din Lista de substanțe prioritare și poluanți specifici prevăzută în anexa nr. 1 la Programul de măsuri împotriva poluării cu substanțe chimice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 351/2005, cu modificările și completările ulterioare, au următoarele obligații a) să nu evacueze direct sau indirect într-o resursă de apă produse ce conțin substanțe periculoase din Lista de substanțe prioritare și poluanți specifici, cu excepția cazului în care agricultorul deține autorizația de gospodărire a apelor; b) să solicite și să obțină actele de reglementare în domeniul protecției mediului și/sau gospodăririi apelor, după caz, pentru activitățile pe care le desfășoară și să respecte condițiile stabilite de acestea cu privire la utilizarea, depozitarea și evacuarea în mediu sau într-o resursă de apă a produselor ce conțin substanțe periculoase; c) să respecte normele tehnice privind depozitarea, manipularea și utilizarea produselor ce conțin substanțe periculoase, astfel cum sunt prevăzute la cap. VI-X din Codul de bune practici în fermă, aprobat prin Ordinul ministrului mediului și gospodăririi apelor nr. 1.234/2006. Substanțele periculoase utilizate în agricultură se regăsesc în conținutul următoarelor produse/grupe de produse: biocide și produse de protecția plantelor (erbicide, fungicide, insecticide, acaricide), produse de uz veterinar (medicamente, substanțe antiparazitare), produse petroliere (combustibili, lubrifianți, produse derivate), azotații și fosfații din îngrășăminte, alte produse utilizate pentru dezinfecție, dezinsecție, deratizare și decontaminare în fermă Se verifică: a) dacă în activitatea sa agricultorul utilizează produse ce conțin substanțe periculoase și dacă există indicii privind evacuarea directă sau indirectă într-o resursă de apă a unor produse ce conțin substanțe periculoase și/sau ambalaje ori reziduuri aparținând acestora; b) dacă, potrivit legislației în domeniul protecției mediului și/sau gospodăririi apelor, agricultorul are obligația deținerii actelor de reglementare pentru activitatea pe care o desfășoară (cazul A) sau dacă nu are această obligație (cazul B), astfel: - cazul A - deținerea actelor de reglementare în domeniul protecției mediului și/sau gospodăririi apelor, după caz, și respectarea condițiilor stabilite de acestea cu privire la utilizarea, depozitarea și evacuarea în mediu sau într-o resursă de apă a produselor ce conțin substanțe periculoase, conform cerinței prevăzute la lit. b); - cazul B - respectarea normelor tehnice privind utilizarea, manipularea și depozitarea produselor ce conțin substanțe periculoase, conform cerinței prevăzute la lit. c). SMR 3 - Protecția mediului, în special a solului, atunci când se utilizează nămoluri de epurare în agricultură Directiva 86/278/CEE a Consiliului din 12 iunie 1986 privind protecția mediului, în special a solului, atunci când se utilizează nămoluri de epurare în agricultură - art. 3 Normele tehnice privind protecția mediului și în special a solurilor, când se utilizează nămolurile de epurare în agricultură, aprobate prin Ordinul ministrului mediului și gospodăririi apelor și al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr. 344/708/2004, cu modificările ulterioare - cap. I și II Agricultorii care aplică nămoluri de epurare pe terenul cu destinație agricolă au următoarele obligații: a) să utilizeze numai nămoluri tratate, pentru care s-a emis permisul de aplicare de către autoritatea locală pentru protecția mediului. La cererea agricultorului, furnizorul de nămol este obligat să elibereze o copie a permisului de aplicare; b) să nu aplice nămoluri de epurare pe terenuri destinate pășunatului, pe terenuri cultivate cu arbuști fructiferi sau pe terenuri destinate producției de legume. Pe terenurile cultivate cu pomi fructiferi nu se aplică nămoluri de epurare în perioada de 10 luni înaintea recoltării și în timpul recoltării; c) să nu aplice nămoluri de epurare pe terenurile agricole cu panta mai mare de 12%; d) să aplice nămoluri de epurare numai în perioadele în care este posibil accesul normal pe teren și să asigure încorporarea nămolurilor în sol imediat după aplicare; e) să anunțe autoritățile competente și producătorul de nămol despre rotația culturilor, în scopul emiterii permisului de aplicare a nămolului; f) să anunțe producătorul de nămol dacă s-a răzgândit în privința utilizării nămolului, înainte de a se realiza transportul acestuia. În cazul utilizării nămolurilor de epurare în agricultură se verifică: a) dacă agricultorul deține o copie a permisului de aplicare a nămolului; b) existența unor indicii cu privire la aplicarea nămolurilor de epurare pe terenurile destinate pășunatului, pe terenurile cultivate cu arbuști fructiferi, pe terenurile cultivate cu legume, precum și pe terenurile cultivate cu pomi fructiferi în perioada de 10 luni înaintea recoltării și în timpul recoltării; c) existența unor indicii privind aplicarea nămolurilor de epurare pe terenurile agricole cu panta mai mare de 12% și nerespectarea obligației privind încorporarea nămolurilor în sol imediat după aplicare; d) dacă a anunțat autoritățile competente și producătorul de nămol despre rotația culturilor pe terenul în cauză; e) dacă a anunțat producătorul de nămol despre intenția de a nu mai utiliza nămolul, înainte de a realiza transportul acestuia, în sensul respectării cerinței prevăzute la lit. f). SMR 4 - Protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole Directiva 91/676/CEE privind protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole - art. 4 și 5 Planul de acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 964/2000, cu modificările și completările ulterioare - art. 5 și 6 și anexele nr. 1^3 și 1^4 Codul de bune practici agricole pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați din surse agricole, aprobat prin Ordinul ministrului mediului și gospodăririi apelor și al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr. 1.182/1.270/2005 Programul de acțiune pentru zonele vulnerabile la nitrați din surse agricole, aprobat prin Decizia nr. 21.130/DC/2010 a Comisiei pentru aplicarea Planului de acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole, în temeiul art. 6 alin. (1) din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 964/2000 1. Agricultorii care desfășoară activități în zonele vulnerabile la poluarea cu nitrați din surse agricole au următoarele obligații: a) să dispună de capacități de depozitare a gunoiului de grajd, fără defecte structurale care să permită scurgeri de efluenți/dejecții, a căror mărime trebuie să depășească necesarul de stocare a gunoiului de grajd, ținând seama de perioadele cele mai lungi de interdicție pentru aplicarea îngrășămintelor organice. Depozitarea gunoiului de grajd se realizează în platforme comune sau sisteme individuale, conform normelor tehnice prevăzute în anexele nr. 5-7 la Programul de acțiune pentru zonele vulnerabile la nitrați din surse agricole, aprobat prin Decizia nr. 21.130/DC/2010 a Comisiei pentru aplicarea Planului de acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole, în temeiul art. 6 alin. (1) din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 964/2000 (programul de acțiune); b) să respecte perioadele de aplicare a gunoiului de grajd pe terenul agricol, respectiv calendarul de interdicție pentru aplicarea îngrășămintelor organice prevăzut în anexa nr. 3 la programul de acțiune; c) să nu depășească cantitatea de 170 kg azot substanță activă/ha provenită din aplicarea îngrășămintelor organice pe terenul agricol în decursul unui an; d) să nu aplice îngrășăminte organice pe terenuri acoperite de zăpadă, pe terenuri cu apă în exces sau pe terenuri înghețate; e) să asigure încorporarea în sol a îngrășămintelor organice aplicate pe terenurile arabile cu panta de peste 12%, în condiții meteo favorabile; f) să nu aplice îngrășăminte organice sau chimice pe fâșiile de protecție existente pe terenurile agricole situate în vecinătatea apelor de suprafață sau pe terenurile agricole situate în zonele de protecție sanitară a captărilor de apă potabilă stabilite în condițiile legii. Lățimea minimă a fâșiilor de protecție a apelor de suprafață este de 1 m pentru terenurile cu panta de până la 12% și de 3 m pentru terenurile cu panta de peste 12%; g) să urmeze un plan de fertilizare pentru culturile agricole, elaborat după modelul prevăzut în anexa nr. 10 la Codul de bune practici agricole pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați din surse agricole, aprobat prin Ordinul ministrului mediului și gospodăririi apelor și al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr. 1.182/1.270/2005, și să distribuie uniform îngrășămintele pe terenul agricol; h) să întocmească la zi, să păstreze și să prezinte pentru control documentele de evidență ale fermei privind suprafața agricolă, structura culturilor, efectivele de animale, tipul și cantitatea îngrășămintelor aplicate pe teren și/sau expediate din fermă și registrul nutrienților, astfel cum sunt prevăzute la art. 5 și anexele nr. 8 și 9 din programul de acțiune. 2. Agricultorii care desfășoară activități în afara zonelor vulnerabile la poluarea cu nitrați din surse agricole trebuie să respecte prevederile Codului de bune practici agricole pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați din surse agricole, aprobat prin Ordinul ministrului mediului și gospodăririi apelor și al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr. 1.182/1.270/2005, în ceea ce privește aplicarea îngrășămintelor organice sau chimice pe terenurile agricole situate în vecinătatea apelor de suprafață (fâșiile de protecție) și în zonele de protecție sanitară a captărilor de apă potabilă, astfel cum sunt stabilite la pct. 1 lit. f). 3. Dacă, potrivit legislației în domeniul protecției mediului și/sau gospodăririi apelor, agricultorii au obligația obținerii actelor de reglementare pentru activitățile pe care le desfășoară, să solicite și să obțină actele de reglementare în domeniu și să respecte condițiile stabilite de acestea cu privire la protecția apelor împotriva poluării cu nitrați din surse agricole. În cazul exploatațiilor situate în zonele vulnerabile la poluarea cu nitrați din surse agricole se verifică: a) existența capacităților de depozitare a gunoiului de grajd (platforme comune/sisteme individuale), fără defecte structurale, precum și mărimea acestor capacități având în vedere asigurarea necesarului de stocare a gunoiului de grajd în raport cu producția de gunoi (efectivele de animale) și durata de stocare; b) respectarea perioadei de aplicare a gunoiului de grajd pe terenul agricol, respectiv calendarul de interdicție pentru aplicarea gunoiului de grajd, conform cerinței prevăzute la lit. b); c) dacă numărul de animale deținute în exploatație se limitează la maximum 5,5 UVM/ha, raportat la suprafața agricolă a exploatației (pajiști permanente, teren arabil, plantații de vii și livezi); d) respectarea interdicției privind aplicarea gunoiului de grajd pe terenul agricol în condiții meteorologice și pedologice nefavorabile (niciun tip de îngrășământ nu se aplică pe terenuri acoperite de zăpadă, pe terenuri cu apă în exces sau pe terenuri înghețate); e) dacă pe terenul arabil cu panta de peste 12% îngrășămintele organice aplicate au fost încorporate în sol; f) menținerea fâșiilor de protecție existente pe terenurile agricole situate în vecinătatea apelor de suprafață; g) prezența urmelor de îngrășăminte organice și chimice pe suprafețele de teren ce constituie fâșii de protecție a apelor de suprafață sau în zonele de protecție sanitară a captărilor de apă potabilă, ce indică nerespectarea cerinței de la pct. 1 lit. f); h) existența și aplicarea unui plan de fertilizare pentru fiecare tip de cultură la nivelul fermei; i) existența și completarea la zi a evidențelor privind suprafața agricolă a fermei, structura culturilor, efectivele de animale, aplicarea îngrășămintelor și registrul nutrienților conform cerinței de la lit. h). În afara zonelor vulnerabile la poluarea cu nitrați din surse agricole se verifică respectarea interdicției privind aplicarea îngrășămintelor organice sau chimice pe terenurile agricole situate în vecinătatea apelor de suprafață ori în zonele de protecție sanitară a captărilor de apă potabilă, conform elementelor de control stabilite la lit. f) și g). În cazul agricultorilor care au obligația obținerii actelor de reglementare în domeniul protecției mediului și/sau gospodăririi apelor, pentru activitățile pe care le desfășoară, se verifică deținerea actelor de reglementare în domeniu și respectarea condițiilor privind depozitarea și aplicarea îngrășămintelor organice/chimice pe terenul agricol, precum și depozitarea și evacuarea în mediu sau într-o resursă de apă a reziduurilor organice (efluenți de siloz, dejecții animale, ape reziduale etc.). SMR 5 - Conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică - art. 6 și art. 13 alin. (1) lit. a) Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011 - art. 21, 22, 28, art. 33 alin. (1) și anexele nr. 1-3, 4A și 4B 1. Agricultorii care dețin/administrează terenuri agricole și care desfășoară activități în perimetrul ariilor naturale protejate au următoarele obligații: a) să respecte planul de management și regulamentul ariei naturale protejate, în ceea ce privește utilizarea suprafețelor de teren cu destinație agricolă și regimul activităților agricole, astfel: - să utilizeze în mod rațional pajiștile prin cosit și/sau pășunat pe suprafețele, în perioadele și cu speciile și efectivele de animale avizate de administrația/custodele ariei; - să aplice practici tradiționale de cultivare a terenurilor agricole și de creștere a animalelor sau să practice modul de producție ecologic de cultivare a terenului agricol și de creștere a animalelor, după caz; b) să urmeze procedura evaluării impactului asupra mediului pentru planuri sau proiecte, precum și procedura de autorizare pentru activități care pot afecta în mod semnificativ aria naturală protejată, în conformitate cu legislația în domeniu. 2. Pentru protecția speciilor de plante și animale sălbatice prevăzute în anexele nr. 4A și 4B la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, și care trăiesc atât în ariile naturale protejate, cât și în afara acestora, sunt interzise: a) orice formă de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare a plantelor și a animalelor sălbatice aflate în mediul lor natural, în oricare dintre stadiile ciclului biologic; b) perturbarea intenționată a animalelor sălbatice în cursul perioadei de reproducere, de creștere, de hibernare și de migrație; c) deteriorarea, distrugerea și/sau culegerea intenționată a cuiburilor și/sau ouălor din natură; d) deteriorarea și/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihnă a animalelor sălbatice; e) recoltarea florilor și a fructelor, culegerea, tăierea, dezrădăcinarea sau distrugerea cu intenție a plantelor sălbatice în habitatele lor naturale, în oricare dintre stadiile ciclului biologic. Se verifică: a) dacă pentru activitățile pe care le desfășoară agricultorul în aria naturală protejată sunt prevăzute restricții în planul de management și în regulamentul ariei și dacă acestea sunt respectate; b) deținerea autorizației de mediu/acordului de mediu/avizului de mediu/avizului Natura 2000, inclusiv a avizului administrației/custodelui ariei, după caz, și respectarea condițiilor stabilite de acestea, conform cerinței de la pct. 1 lit. b); c) existența unor indicii cu privire la deteriorarea sau distrugerea habitatelor naturale și a speciilor de plante și animale sălbatice care necesită o protecție strictă, cum ar fi: arderea vegetației, tăierea arborilor/arbuștilor și a perdelelor agroforestiere de protecție existente pe terenul agricol, schimbări în folosința terenurilor și în cursul apelor, precum și alte activități ce contravin scopului de protecție și conservare a habitatelor naturale și a speciilor de plante și animale sălbatice; d) existența unor semne/mijloace de capturare, ucidere sau perturbare intenționată a animalelor sălbatice aflate în mediul lor natural; e) existența unor semne de recoltare a florilor și fructelor, de culegere, tăiere sau distrugere cu intenție a plantelor sălbatice în habitatele lor naturale. SMR 6 - Identificarea și înregistrarea porcinelor Directiva 2008/71/CE a Consiliului din 15 iulie 2008 privind identificarea și înregistrarea porcinelor - art. 3, 4 și 5 Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/2010 privind identificarea și înregistrarea suinelor, ovinelor și caprinelor, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 191/2012 - art. 1, 5-7, 10, 11 și 13 Norma sanitară veterinară (NSV) privind sistemul de identificare și înregistrare a suinelor, aprobată prin Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 85/2008, cu modificările și completările ulterioare - art. 3-6, art. 7 alin. (2) și (3), art. 8 și anexele nr. 2-4 la NSV Norma sanitară veterinară pentru implementarea procesului de identificare și înregistrare a suinelor, ovinelor, caprinelor și bovinelor, aprobată prin Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 40/2010, cu modificările și completările ulterioare - art. 2 alin. (6) lit. a), art. 4 alin. (1) lit. c) și alin. (2), art. 10-14, art. 16 lit. a)-c), art. 18, 39 și art. 44 alin. (6) și anexele nr. 1-13 la NSV Deținătorii animalelor din specia suine au următoarele obligații: 1. În cazul exploatațiilor nonprofesionale, când activitatea de identificare și înregistrare a animalelor este efectuată de medicul veterinar de liberă practică împuternicit/organizație profesională a crescătorilor de animale aprobată, în calitate de utilizator al Sistemului național de identificare și înregistrare a animalelor (SNIIA): a) să achiziționeze crotalii pentru identificarea animalelor din exploatație; b) să notifice utilizatorului orice eveniment de naștere, sacrificare pentru consum propriu, moarte, pierdere crotalie, dispariție, regăsire animal; c) să solicite utilizatorului eliberarea formularului de mișcare, în cazul mutării animalului/animalelor între două exploatații diferite; d) să păstreze registrul exploatației completat la zi cu toate intrările și ieșirile de animale și cu datele referitoare la mișcările respective (dată, destinație etc.); e) să predea utilizatorului documentele de mișcare destinate acestuia, cu care a achiziționat animalele; f) să achiziționeze crotalia duplicat în cazul pierderii crotaliei unui animal și să solicite utilizatorului aplicarea acesteia. 2. În cazul exploatațiilor nonprofesionale, când activitatea de identificare și înregistrare a animalelor este efectuată de proprietarul exploatației, în calitate de utilizator SNIIA: a) să solicite direcției sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor (DSVSA) să devină utilizator SNIIA; b) să achiziționeze crotalii pentru identificarea animalelor din exploatație; c) să identifice și să înregistreze în SNIIA animalele născute în exploatație; d) să înregistreze în SNIIA orice eveniment de naștere, mișcare, sacrificare pentru consum propriu, moarte, pierdere crotalie, dispariție, regăsire animal; e) să completeze și să dețină asupra lor pe timpul transportului documentele de mișcare, în cazul mutării animalului/animalelor între două exploatații diferite; f) să păstreze registrul exploatației completat la zi cu toate intrările și ieșirile de animale și cu datele referitoare la mișcările respective (dată, destinație etc.); g) să achiziționeze crotalia duplicat în cazul pierderii crotaliei unui animal și să o aplice în termen de 30 de zile de la înregistrarea evenimentului de pierdere crotalie. 3. În cazul exploatațiilor comerciale: a) să solicite DSVSA să devină utilizator SNIIA; b) să achiziționeze crotalii (în cazul exploatațiilor comerciale de tip A) și/sau trusa de tatuaj (în cazul exploatațiilor comerciale industriale) pentru identificarea animalelor din exploatație; c) să identifice animalele din exploatație; d) să înregistreze în registrul exploatației toate intrările și ieșirile de animale, precum și datele referitoare la mișcările respective (dată, destinație etc.); e) să înregistreze în SNIIA animalele identificate individual (în cazul exploatațiilor comerciale de tip A) sau pe lot (în cazul exploatațiilor comerciale industriale), precum și intrările și ieșirile animalelor în/din exploatație și datele referitoare la mișcările respective (dată, destinație etc.); f) să completeze formularele de mișcare pentru suine vii (în cazul exploatațiilor comerciale industriale) sau documentele de mișcare (în cazul exploatațiilor comerciale de tip A) pentru animalele deținute, ce fac obiectul mișcării între exploatații; g) să înregistreze în SNIIA cel târziu până la sfârșitul lunii ianuarie a anului în curs efectivul deținut la 1 ianuarie a anului în curs în cazul exploatațiilor comerciale industriale de suine. În exploatațiile nonprofesionale se verifică: a) identificarea suinelor conform legislației în vigoare; b) existența registrului exploatației din care să reiasă proveniența fiecărui animal ce s-a regăsit la un moment dat în exploatația respectivă; c) corespondența dintre datele înscrise în Registrul național al exploatațiilor (RNE), registrul exploatației și realitatea din teren. În exploatațiile comerciale se verifică: a) dacă identificarea animalelor este conform legislației naționale referitoare la sistemul de identificare și înregistrare a suinelor, respectiv crotalii în cazul exploatațiilor comerciale de tip A și marcă de identificare în cazul exploatațiilor comerciale industriale; b) dacă registrul exploatației este completat la zi; c) dacă s-a înregistrat în SNIIA nașterile, mișcările și evenimentele suferite de animale; d) corespondența dintre datele înscrise în RNE, registrul exploatației și realitatea din teren; e) dacă a fost înregistrat în SNIIA până la sfârșitul lunii ianuarie a anului în curs efectivul deținut la 1 ianuarie a anului în curs în exploatația comercială industrială de suine; f) completarea corectă și completă a datelor în RNE și în registrul exploatației. SMR 7 - Identificarea și înregistrarea bovinelor Regulamentul (CE) nr. 1.760/2000 al Consiliului și al Parlamentului European din 17 iulie 2000 de stabilire a unui sistem de identificare și înregistrare a bovinelor și privind etichetarea cărnii de vită și mânzat și a produselor din carne de vită și mânzat și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 820/97 al Consiliului - art. 4 și 7 Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 113/2002 privind identificarea și înregistrarea bovinelor în România, aprobată cu modificări prin Legea nr. 25/2003, cu modificările și completările ulterioare - art. 1-3, 6, 6^1, 6^3, art. 7 alin. (1) și (3), art. 8, 9 și 11 Norma sanitară veterinară pentru implementarea procesului de identificare și înregistrare a suinelor, ovinelor, caprinelor și bovinelor, aprobată prin Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 40/2010, cu modificările și completările ulterioare - art. 2 alin. (6) lit. b), art. 4 alin. (1) lit. a) și alin. (2), art. 10-14, art. 16 lit. a)-e), art. 18, 39 și anexele nr. 1-13 la NSV Deținătorii animalelor din specia bovine au următoarele obligații: 1. În cazul exploatațiilor nonprofesionale, când activitatea de identificare și înregistrare a animalelor este efectuată de medicul veterinar de liberă practică împuternicit/organizația profesională a crescătorilor de animale aprobată, în calitate de utilizator SNIIA: a) să achiziționeze crotalii pentru identificarea animalelor din exploatație; b) să notifice utilizatorului orice eveniment de naștere, sacrificare pentru consum propriu, moarte, pierdere crotalie, dispariție, regăsire animal; c) să solicite utilizatorului eliberarea documentului de mișcare, în cazul mutării animalului/animalelor între două exploatații diferite, sau să îi predea acestuia exemplarul negru al documentului de mișcare în cazul achiziționării ori vânzării animalelor de la/la mijlocitori de afaceri cu animale vii sau exploatații comerciale; d) să înregistreze în registrul exploatației toate intrările și ieșirile de animale, precum și datele referitoare la mișcările respective (dată, destinație etc.); e) să achiziționeze crotalia duplicat în cazul pierderii crotaliei unui animal și să o aplice în termenul prevăzut de legislația sanitară veterinară (30 de zile de la emiterea formularului și înregistrarea acestuia în RNE); f) să ridice de la sediul DSVSA pașaportul bovinei, să achite contravaloarea acestuia și să îl păstreze în condiții bune; g) să solicite eliberarea contra cost a unui duplicat al pașaportului în cazul pierderii sau distrugerii acestuia; h) să solicite utilizatorului înscrierea în pașaport a noului deținător în cazul cumpărării animalului; i) să dețină asupra lor pașaportul animalului în timpul transportului acestuia. 2. În cazul exploatațiilor nonprofesionale, când activitatea de identificare și înregistrare a animalelor este efectuată de proprietarul exploatației, în calitate de utilizator SNIIA: a) să solicite DSVSA să devină utilizator SNIIA; b) să achiziționeze crotalii pentru identificarea animalelor din exploatație; c) să identifice și să înregistreze în SNIIA animalele născute în exploatație; d) să înregistreze în SNIIA orice eveniment de naștere, mișcare, sacrificare pentru consum propriu, moarte, pierdere crotalie, dispariție, regăsire animal; e) să completeze și să dețină asupra lor pe timpul transportului documentele de mișcare, în cazul mutării animalului/animalelor între două exploatații diferite; f) să păstreze registrul exploatației completat la zi cu toate intrările și ieșirile de animale și cu datele referitoare la mișcările respective (dată, destinație etc.); g) să achiziționeze crotalia duplicat în cazul pierderii crotaliei unui animal și să o aplice în termen de 30 de zile de la înregistrarea evenimentului de pierdere crotalie; h) să ridice de la sediul DSVSA pașaportul pentru bovine, să achite contravaloarea acestuia și să îl păstreze în condiții bune; i) să solicite eliberarea contra cost a unui duplicat al pașaportului în cazul pierderii sau distrugerii acestuia; j) să înscrie în pașaport noul deținător în cazul cumpărării animalului; k) să dețină asupra lor pașaportul animalului în timpul transportului acestuia. 3. În cazul exploatațiilor comerciale: a) să solicite DSVSA să devină utilizator SNIIA; b) să achiziționeze crotalii necesare identificării animalelor din exploatație; c) să identifice animalele până la vârsta de 20 de zile și să le înregistreze în baza de date RNE; d) să actualizeze zilnic registrul exploatației, precum și baza de date RNE; e) să ridice de la DSVSA în termen de 14 zile de la înregistrarea bovinelor pașapoartele acestora, achitând contravaloarea lor; f) să dețină asupra lor pașaportul animalelor în timpul transportului acestora; g) să înscrie în pașaportul animalelor datele ultimului deținător; h) să completeze documentele de mișcare pentru animalele deținute ce fac obiectul mișcării între exploatații. În exploatațiile nonprofesionale se verifică: a) dacă animalele sunt identificate conform prevederilor legislației în vigoare; b) dacă registrul de exploatație este completat la zi conform prevederilor legale în vigoare; c) dacă proprietarul a ridicat de la sediul DSVSA pașapoartele bovinelor; d) dacă corespund datele din registrul exploatației cu pașapoartele animalelor, cu datele din RNE și cu situația din fermă; e) dacă în pașaportul animalelor sunt înscrise datele ultimului deținător. În exploatațiile comerciale se verifică: a) dacă animalele sunt identificate conform prevederilor legislației în vigoare; b) dacă registrul de exploatație este completat la zi conform prevederilor legale în vigoare și dacă s-au înregistrat în SNIIA nașterile, mișcările și evenimentele suferite de animalele deținute în termenele prevăzute de legislația în vigoare; c) dacă proprietarul a ridicat de la sediul DSVSA pașapoartele bovinelor; d) dacă corespund datele din registrul exploatației cu pașapoartele animalelor, cu datele din RNE și cu situația din fermă; e) dacă în pașaportul animalelor sunt înscrise datele ultimului deținător; f) completarea corectă și completă a datelor în RNE și în registrul exploatației. SMR 8 - Identificarea și înregistrarea animalelor din speciile ovine și caprine Regulamentul (CE) nr. 21/2004 al Consiliului din 17 decembrie 2003 de stabilire a unui sistem de identificare și de înregistrare a animalelor din speciile ovină și caprină și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1.782/2003 și a directivelor 92/102/CEE și 64/432/CEE - art. 3, 4 și 5 Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/2010, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 191/2012 - art. 1, 4-7, 10, 11 și 13 Norma sanitară veterinară pentru implementarea procesului de identificare și înregistrare a suinelor, ovinelor, caprinelor și bovinelor, aprobată prin Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 40/2010, cu modificările și completările ulterioare - art. 2 alin. (6) lit. b) și alin. (7), art. 3, art. 4 alin. (1) lit. b) și alin. (2), art. 10-14, art. 16 lit. a)-c), art. 18, 39 și anexele nr. 1-13 la NSV Deținătorii animalelor din speciile ovine și caprine au următoarele obligații: 1. În cazul exploatațiilor nonprofesionale, când activitatea de identificare și înregistrare a animalelor este efectuată de medicul veterinar de liberă practică împuternicit/organizația profesională a crescătorilor de animale aprobată, în calitate de utilizator SNIIA: a) să achiziționeze crotalii pentru identificarea animalelor din exploatație; b) să notifice utilizatorului orice eveniment de naștere, sacrificare pentru consum propriu, moarte, pierdere crotalie, dispariție, regăsire animal; c) să solicite utilizatorului eliberarea documentului de mișcare, în cazul mutării animalului/animalelor între două exploatații diferite, sau să îi predea acestuia exemplarul negru al documentului de mișcare, în cazul achiziționării ori vânzării animalelor de la/la mijlocitori de afaceri cu animale vii sau exploatații comerciale; d) să înregistreze în registrul exploatației toate intrările și ieșirile de animale, precum și datele referitoare la mișcările respective (dată, destinație etc.); e) să achiziționeze crotalia duplicat în cazul pierderii crotaliei unui animal și să fie aplicată în termenul prevăzut de legislația sanitară veterinară (30 de zile de la emiterea formularului și înregistrarea acestuia în RNE). 2. În cazul exploatațiilor nonprofesionale, când activitatea de identificare și înregistrare a animalelor este efectuată de proprietarul exploatației, în calitate de utilizator SNIIA: a) să solicite DSVSA să devină utilizator SNIIA; b) să achiziționeze crotalii pentru identificarea animalelor din exploatație; c) să identifice și să înregistreze în SNIIA animalele născute în exploatație; d) să înregistreze în SNIIA orice eveniment de naștere, mișcare, sacrificare pentru consum propriu, moarte, pierdere crotalie, dispariție, regăsire animal; e) să completeze și să dețină asupra lor pe timpul transportului documentele de mișcare, în cazul mutării animalului/animalelor între două exploatații diferite; f) să păstreze registrul exploatației completat la zi cu toate intrările și ieșirile de animale și cu datele referitoare la mișcările respective (dată, destinație etc.); g) să achiziționeze crotalia duplicat în cazul pierderii crotaliei unui animal și să o aplice în termen de 30 de zile de la înregistrarea evenimentului de pierdere crotalie. 3. În cazul exploatațiilor comerciale: a) să cumpere crotaliile necesare identificării animalelor din exploatație; b) să solicite DSVSA să devină utilizator SNIIA; c) să se asigure că toate animalele din exploatație ce au vârsta de peste 6 luni sunt înregistrate în SNIIA; d) să completeze documentele de mișcare pentru animalele ce vor fi mișcate din exploatația deținută și să înregistreze în SNIIA ieșirea animalelor din exploatație, precum și eventualele intrări; e) să actualizeze zilnic registrul exploatației și baza de date RNE. În exploatațiile nonprofesionale se verifică: a) dacă animalele sunt identificate conform prevederilor legislației în vigoare; b) dacă registrul de exploatație este completat la zi, conform prevederilor legale în vigoare; c) dacă corespund datele din registrul exploatației cu datele din RNE și cu situația din fermă. În exploatațiile comerciale se verifică: a) dacă animalele sunt identificate conform prevederilor legislației în vigoare; b) dacă registrul de exploatație este completat la zi conform prevederilor legale în vigoare și dacă s-au înregistrat în SNIIA nașterile, mișcările și evenimentele suferite de animalele deținute în termenele prevăzute de legislația în vigoare; c) dacă corespund datele din registrul exploatației cu datele din RNE și cu situația din fermă; d) completarea corectă și completă a datelor în RNE și în registrul exploatației.