NORME METODOLOGICE din 30 iulie 2013

(1) Fondurile mutuale înființate potrivit prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2013 privind înființarea și acreditarea fondurilor mutuale pentru gestionarea riscurilor în agricultură și acordarea de compensații financiare membrilor pentru pierderile economice cauzate de boli ale animalelor, ale plantelor sau de un incident de mediu au ca unic obiect de activitate acordarea de compensații financiare fermierilor afiliați, pentru pierderile economice cauzate de boli ale animalelor, ale plantelor sau de un incident de mediu, și se organizează ca structură tehnică și de coordonare la nivel central cu 8 centre regionale fără personalitate juridică în subordine.

(2) Fondurile mutuale înființate și acreditate sunt responsabile pentru întregul teritoriu național și pentru ansamblul activităților agricole definite de art. 2 din Regulamentul (CE) nr. 73/2009 al Consiliului din 19 ianuarie 2009 de stabilire a unor norme comune pentru sistemele de ajutor direct pentru agricultori în cadrul politicii agricole comune și de instituire a anumitor sisteme de ajutor pentru agricultori, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1.290/2005 , (CE) nr. 247/2006 , (CE) nr. 378/2007 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.782/2003 .

(3) Fondurile mutuale înființate trebuie să aibă o secțiune comună și pot avea secțiuni specializate, structuri fără personalitate juridică, care acoperă pierderile înregistrate pe unul sau mai multe tipuri de producție separate. Fiecare secțiune specializată, definită prin statutul de funcționare a fondului ca subdiviziune a acestuia, inclusiv cu resurse financiare separate, va fi coordonată de un responsabil tehnic ales sau numit de către consiliul director, va ține evidența financiar-contabilă proprie și va fi reprezentată în cadrul consiliului director al fondurilor mutuale.

(4) Fondurile mutuale acordă compensații financiare membrilor atât din resursele financiare ale secțiunii comune, cât și din resursele financiare ale secțiunilor specializate, cu excepția cazului în care există dispoziții contrare stabilite prin statutele proprii sau regulamentele interne de organizare și funcționare. Compensațiile financiare vor fi stabilite în funcție de resursele financiare existente și de decizia consiliului director.

(5) Crearea sau modificarea oricărei secțiuni specializate în cadrul fondurilor mutuale se supune aprobării consiliului director al acestora.

(1) Capitalul fondurilor mutuale este constituit din:

a) contribuțiile membrilor pentru secțiunea comună;

b) contribuțiile membrilor pentru secțiunile specializate.

(2) Modalitatea de calcul al fiecărei contribuții și nivelul acestora se vor stabili de către consiliul director al fondurilor mutuale.

(1) Lista bolilor animalelor care pot conduce la plata compensațiilor financiare către membrii fondului este cea stabilită de Organizația Mondială pentru Sănătate Animală și/sau în anexa la Decizia nr. 90/424/CEE .

(2) Bolile și dăunătorii de carantină la plante care pot conduce la plata compensațiilor financiare către membrii fondului sunt cei prevăzuți prin Hotărârea Guvernului nr. 563/2007 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Ordonanței Guvernului nr. 136/2000 privind măsurile de protecție împotriva introducerii și răspândirii organismelor de carantină dăunătoare plantelor sau produselor vegetale în România, cu modificările și completările ulterioare.

(1) Sunt considerate eligibile pentru acordarea de compensații financiare de către un fond mutual pierderile economice, fie că sunt anterioare, fie că sunt ulterioare expertizei tehnice a fondului mutual care confirmă caracterul compensator al acestora, rezultate ca urmare a apariției unuia dintre evenimentele menționate mai jos:

a) pierderi de efective la animale sau de producție la plante;

b) pierderile economice rezultate din activitatea desfășurată în exploatație, în special scăderea performanțelor zootehnice ale animalelor sau scăderea producției plantelor;

c) pierderile economice provenite din restricționarea sau interdicția circulației ori a schimburilor, limitarea zonelor pentru pășunat, schimbarea destinației producției, restricționarea utilizării sau distrugerea unor produse de pe exploatație, tratamente sanitare, restricționarea folosirii solurilor ori devalorizarea comercială a producției;

d) pierderile economice cauzate de aplicarea măsurilor în scopul eradicării sau al prevenirii răspândirii organismelor dăunătoare de carantină ale plantelor în conformitate cu legislația fitosanitară în vigoare;

e) pierderile economice provocate de un incident de mediu definit potrivit art. 2 lit. c) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 64/2013.

(2) Prin costuri și pierderi legate de pierderea animalelor sau plantelor, în sensul alin. (1) lit. a), se înțelege:

a) costurile sau pierderile legate de mortalitatea animalelor, pe baza valorii de piață obiective a acestor animale;

b) costurile sau pierderile cauzate de depistarea organismului dăunător de carantină;

c) costurile sau pierderile economice cauzate de aplicarea măsurilor în scopul eradicării sau al prevenirii răspândirii organismelor dăunătoare de carantină ale plantelor în conformitate cu legislația fitosanitară în vigoare;

d) costurile sau pierderile legate de sacrificarea animalelor, decisă, pe de o parte, prin ordin al președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor atunci când despăgubirea acordată de stat nu acoperă totalitatea costurilor și pierderilor legate de această sacrificare sau, pe de altă parte, în cadrul unui plan de combatere/prevenire desfășurat de organele abilitate, pe baza valorii de înlocuire a animalelor sacrificate, cu deducerea făcută din valoarea de abatorizare a acestora;

e) costurile legate de dezinfecția spațiilor de creștere a animalelor, numai dacă măsurile de dezinfecție sunt impuse de autoritatea sanitară veterinară; costurile legate de dezinfecția terenului, a spațiilor de cultivare, depozitare a plantelor, numai dacă măsurile sunt impuse de organismele oficiale fitosanitare;

f) costurile legate de măsurile impuse de spălarea sau dezinfecția unor utilaje agricole, echipamente, spații de depozitare, stații de ambalare, numai dacă măsurile de dezinfecție sunt impuse de autoritatea sanitară veterinară, fitosanitară;

g) costurile sau pierderile legate de distrugerea plantelor, pe baza costului acestora de distrugere și a prejudiciului economic legat de plantele distruse, care include cheltuielile de replantare și costurile de recultivare a culturilor perene, cu deducerea făcută din valoarea reziduală sumelor aferente.

(3) Prin costuri și pierderi economice din activitatea desfășurată în exploatație, în sensul alin. (1) lit. b), se înțelege:

a) costurile sau pierderile legate de scăderea fertilității animalelor, scăderea sau stoparea producției animalelor, slaba vânzare a animalelor și supracosturile generate de aceasta din urmă;

b) costurile sau pierderile legate de scăderea sau stoparea producției plantelor, pe baza diferenței dintre valoarea comercială a producției medii a unei plante neafectate și valoarea comercială a producției medii a unei plante afectate.

(4) Prin costuri și pierderi de ordin economic și comercial, în sensul alin. (1) lit. c), se înțelege:

a) costurile sau pierderile legate de imobilizarea animalelor, ca urmare a unor restricții sau interdicții de circulație sau de schimb, pe baza costurilor privind hrănirea, îngrijirea și întreținerea animalelor imobilizate, a pierderii valorii comerciale a animalelor imobilizate, a pierderilor legate de suspendarea certificării animalelor și pierderilor provocate de închiderea unor piețe sau de pierderile provocate de închiderea unor piețe ca urmare a restricțiilor impuse de autoritățile din țări terțe;

b) costurile sau pierderile legate de izolarea plantelor, ca urmare a unor restricții sau interdicții de circulație sau de schimb, pe baza costului referitor la stocarea și întreținerea plantelor izolate, a pierderii valorii comerciale a plantelor izolate, a pierderilor legate de suspendarea pașaportului fitosanitar european și a pierderilor provocate de închiderea unor piețe sau de pierderile unor piețe ca urmare a restricțiilor impuse de autoritățile din țări terțe;

c) costurile sau pierderile legate de limitarea zonelor de pășunat, pe baza costului de achiziție și transport al furajelor cumpărate în substituirea limitării zonelor de pășunat;

d) costurile sau pierderile legate de schimbarea destinației producției, pe baza diferenței dintre valoarea comercială a producției rezultate din destinația prevăzută inițial și valoarea comercială a producției rezultate din noua destinație;

e) costurile și pierderile legate de o restricție de utilizare sau de distrugerea produselor exploatațiilor, pe baza pierderii valorii comerciale a produselor cu utilizare redusă sau distruse și a costului de distrugere a produselor;

f) costurile sau pierderile legate de tratamentele fitosanitare, pe baza costului de achiziție și administrare a tratamentelor fitosanitare;

g) costurile legate de tratamentele sanitar-veterinare pe baza costului de achiziție și de administrare a tratamentelor sanitar-veterinare;

h) costurile sau pierderile legate de declasarea comercială a animalelor, plantelor și produselor acestora, pe baza diferenței dintre valoarea comercială a animalului, plantei sau produsului rezultat din comercializarea prevăzută și valoarea comercială a animalului, plantei sau produsului rezultat din comercializarea consecutivă declasării;

i) costurile legate de restricționarea folosirii solurilor, pe baza costului de distrugere a culturilor vizate de măsura de restricționare și a costului de replantare a unei culturi de înlocuire;

j) costurile și pierderile legate de limitarea alegerii culturii de producție, pe baza diferenței dintre valoarea culturii vizate de limitare și valoarea culturii puse în producție sau a culturii de referință ori, în cazul terenurilor lăsate pârloagă, dintre valoarea culturii vizate de limitare, valoarea medie pe ultimii 5 ani pentru culturile anuale și zero;

k) costurile suplimentare se vor calcula ca diferența dintre veniturile obținute din valorificarea produselor rămase în urma incidentului și costurile generale pentru cultura respectivă; această valoare nu va depăși valoarea x% din costurile directe sau x lei.

(5) Pierderea de venit se calculează prin diferența dintre:

a) rezultatul exprimat în lei/hectar/cap, obținut din înmulțirea producției medii pe cei 3 ani precedenți anului în cauză, exprimată în kg/hectar/kg/kg.g.v, realizată pentru fiecare cultură/categorie de animale în parte, cu prețul mediu de vânzare, exprimat în lei/kg fără TVA, obținut pe cei 3 ani precedenți anului respectiv; și

b) pentru producția vegetală, rezultatul exprimat în lei/hectar, obținut din înmulțirea cantității de produse agricole, exprimată în kg/hectar, obținută pe fiecare cultură în parte de pe suprafețele afectate în toamna anului agricol respectiv sau/și primăvara aceluiași an agricol, cu prețul mediu de vânzare, exprimat în lei/kg fără TVA, din cursul anului în cauză.

(6) La valoarea pierderii de venit calculată conform alin. (4) se pot adăuga alte costuri suportate de producătorul agricol ca urmare a faptului că recolta/producția zootehnică nu s-a realizat.

(7) Din valoarea pierderii de venit calculată conform alin. (4) se scad, după caz, orice sumă primită în cadrul unui regim de asigurare și/sau costurile nesuportate de producătorul agricol ca urmare a efectelor evenimentelor cauzate de boli ale plantelor/incidente de mediu.

(1) Pot beneficia de compensații financiare membrii fondului a căror producție, pe culturi/specii de animale, a fost diminuată în anul în cauză cu un procent mai mare de 30% față de producția medie realizată de acesta în 3 ani anteriori consecutivi. În cazul în care un producător agricol nu a mai cultivat/crescut în anii precedenți cultura/specia afectată, acesta se consideră că se încadrează în procentul de peste 30% de pierdere de producție prin comparare cu datele publicate anual de către Institutul Național de Statistică în Anuarul statistic al României.

(2) Calculul compensației financiare are la bază pierderea de venit și, după caz, alte costuri suportate și/sau nesuportate de beneficiar. În cazul în care cultura/specia afectată nu a mai fost cultivată/crescută în anii precedenți sau producătorul agricol în cauză are un istoric incomplet al activității agricole anterioare anului în cauză sau nu are un istoric al activității agricole anterioare anului în cauză, metoda de calcul prevăzută la art. 11 alin. (5) lit. a) va utiliza datele privind producția medie la hectar/cap și prețul mediu de achiziție, publicate anual de către Institutul Național de Statistică în Anuarul statistic al României.

(3) Nivelul maxim al compensațiilor financiare acordate producătorilor agricoli din contribuția financiară nu poate depăși 65% din valoarea totală a costurilor eligibile rezultate prin aplicarea prevederilor art. 11 și 12, după caz.

(1) Pentru sectorul zootehnic costurile suplimentare se calculează ca procent din costul total de producție pe unitatea de produs, pe toată filiera de producție, cu excepția segmentului final al producției de carne, unde calculul se va raporta la kg./gr. vie (se exclud cheltuielile de abatorizare și transport).

(2) În situația în care este afectat întregul flux tehnologic sau costul suplimentar intervine în cadrul etapelor premergătoare obținerii producției agricole, pierderea economică intervenind prin compensarea deficitului de material biologic sau de materii prime, calculul costurilor suplimentare se raportează pe fermă/exploatație.