Articolul 1
Legea nr. 11/90 privind încuviințarea înfierii se modifica și se completează astfel:
1. La articolul 1 se introduce un alineat nou, final, cu următorul cuprins:
"În cazul în care cel ce urmează a fi adoptat este cetățean român cu domiciliul sau reședința în străinătate, cererea adresată instanței române este de competența Tribunalului municipiului București."
2. După articolul 1 se introduc articolele 1^1 și 1^2, cu următorul cuprins:
"ART. 1^1 - În scopul supravegherii și sprijinirii acțiunilor de ocrotire a minorilor prin adopție și al realizării cooperării internaționale în aceasta materie, se înființează ca organ guvernamental, Comitetul Roman pentru Adoptii.
Comitetul Roman pentru Adoptii colaborează cu autorități centrale din străinătate care au atribuții în domeniul protecției copiilor și al adopțiilor internaționale, precum și cu organizații autorizate de acestea, în orice probleme de interes reciproc în domeniul adopției.
Articolul 1^2 - Străinii sau cetățenii români cu domiciliu sau reședința în străinătate pot adopta numai copii aflați în evidenta Comitetului Roman pentru Adoptii și care nu au putut fi încredințați sau adoptati în țara, în intervalul de cel puțin 6 luni de la luarea în evidenta.
De la prevederile alineatului precedent sînt exceptați soțul care adopta copilul celuilalt soț, adoptatorii care sînt rude pînă la gradul al patrulea inclusiv cu unul dintre părinții minorului sau care adopta persoane majore în condițiile art. 67 din Codul familiei."
3. Articolul 2 litera a) se modifica, avînd următorul cuprins:
"a) Acte privind adoptatul:
- certificat de naștere, în copie legalizată;
- certificatele de naștere și, după caz, de căsătorie sau deces, ale părinților firești ai minorului, în copie legalizată;
- declarație autentificată de consimtamint la adopție, data de părintele sau părinții firești, tutore sau ocrotitorii legali, ori, după caz, avizul autorității tutelare;
- certificat medical privind starea de sănătate a minorului, eliberat, după caz, de policlinica judeteana, municipala sau sector;
- confirmarea Comitetului Roman pentru Adoptii ca minorul nu a putut fi încredințat sau adoptat în țara, în intervalul de cel puțin șase luni de la luarea în evidenta."
4. Articolul 5 va avea următorul cuprins:
"ART. 5 - În cazul în care adoptia privește un copil pentru care este necesară punerea sub tutela, dar aceasta nu a fost încă instituită, instanța judecătorească va incuviinta adoptia cu avizul autorității tutelare competente a întocmi ancheta socială.
În situațiile prevăzute de art. 109 din Codul familiei, cînd copilul se afla într-o instituție de ocrotire sau într-o unitate medico-sanitară, cererea de decădere a părintelui din drepturile părintești poate fi facuta și de conducerea instituției sau unității.
În cazul copilului aflat într-o instituție de ocrotire sau, după caz, într-o unitate medico-sanitară, părinții pot declara în scris, în forma autentică, ca sînt de acord ca, după trecerea a șase luni de la data declarației, acesta să fie adoptat de persoana aleasă de Comitetul Roman pentru Adoptii, fără a mai fi necesar un nou consimtamint al lor la adopție."
5. Alineatul 1 al articolului 7 se modifica și va avea următorul cuprins:
"Instanța se va pronunța asupra cererii de încuviințare a adopției prin hotărîre, avînd în vedere ca minorul să poată beneficia în țara străină de garanțiile și normele echivalente acelora existente în cazul unei adoptii naționale."
6. La articolul 7 se introduc doua alineate finale, cu următorul cuprins:
"În cazurile prevăzute de art. 1 alin. 4, întocmirea noului act de naștere al copilului adoptat, cu toate efectele filiației firești, se va face de către primăria pe raza căreia își are domeniul sau reședința adoptatul, iar în cazurile prevăzute de art. 1 alin. 5, de către Primăria sectorului 1 din municipiul București.
Cetățenia adoptatului este supusă legii cetateniei române."
7. După art. 7 se introduc art. 7^1 și 7^2, cu următorul cuprins:
"ART. 7^1 - Comitetul Roman pentru Adoptii, cu sprijinul reprezentantelor diplomatice și consulare române și alte cai admise de normele internaționale, va depune diligențele necesare pe lîngă autoritățile sau organizațiile statului al cărui cetățean a adoptat un copil român, pentru ca acesta sa beneficieze de garanțiile și normele echivalente acelora existente în cazul unei adoptii naționale.
Articolul 7^2 - Fapta părintelui, tutorelui sau ocrotitorului legal care pretinde sau primește, pentru sine sau pentru altul, bani ori foloase materiale în scopul adopției unui copil se pedepsește cu închisoare de la unu la cinci ani.
Cu aceeași pedeapsa se sancționează și fapta persoanei care, în vederea obținerii unui folos material necuvenit, intermediaza sau înlesnește adoptarea unui copil.
Banii, valorile sau orice alte bunuri primite se confisca, iar dacă acestea nu se găsesc, condamnatul este obligat la plata echivalentului lor în bani."