Articolul 1
Se aprobă Directiva privind structurile cu responsabilități în domeniul INFOSEC - INFOSEC 1, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
pentru aprobarea Directivei privind structurile cu responsabilități în domeniul INFOSEC - INFOSEC 1
În temeiul:
- art. 1 alin. (4) lit. b) și art. 3 alin. (6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 153/2002 privind organizarea și funcționarea Oficiului Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat, aprobată prin Legea nr. 101/2003, cu modificările și completările ulterioare;
- art. 55 alin. (1) din Regulamentul privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea și prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative, precum și a altor documente, în vederea adoptării/aprobării, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 561/2009,
directorul general al Oficiului Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat emite prezentul ordin.
Se aprobă Directiva privind structurile cu responsabilități în domeniul INFOSEC - INFOSEC 1, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul directorului general al Oficiului Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat nr. 482/2003 pentru aprobarea Directivei privind structurile cu responsabilități în domeniul INFOSEC - INFOSEC 1, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 874 din 9 decembrie 2003.
Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat va duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Directorul general al Oficiului
Registrului Național al
Informațiilor Secrete de Stat,
Marius Petrescu
București, 26 septembrie 2013.
Nr. 86.
DIRECTIVA
privind structurile cu responsabilități în domeniul INFOSEC - INFOSEC 1
Prezenta directivă stabilește și definește structurile și funcțiile cu atribuții în domeniul INFOSEC, precum și principalele responsabilități ale acestora la nivel național, în scopul asigurării protecției corespunzătoare a informațiilor clasificate.
În cuprinsul prezentei directive, în cazul în care nu se fac precizări suplimentare, prin informații clasificate se definesc informații naționale clasificate secret de stat, informații NATO clasificate, informații UE clasificate sau informații clasificate care fac obiectul unor tratate, acorduri ori înțelegeri internaționale la care România este parte.
Protecția informațiilor clasificate stocate, procesate sau transmise în sisteme informatice, de comunicații și alte sisteme electronice, denumite în continuare SIC, este coordonată la nivel național de către Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat (ORNISS) prin intermediul Agenției de Acreditare de Securitate (AAS), Agenției de Securitate pentru Informatică și Comunicații (ASIC) și al Agenției pentru Distribuirea Materialului Criptografic (ADMC).
Responsabilitățile generale ale ORNISS în domeniul INFOSEC sunt următoarele:
a) asistarea structurilor/funcționarilor de securitate din cadrul persoanelor juridice de drept public sau privat naționale pentru asigurarea securității informațiilor clasificate stocate, procesate sau transmise prin intermediul SIC;
b) efectuarea de inspecții periodice privind măsurile de securitate pentru protecția informațiilor clasificate stocate, procesate sau transmise în SIC naționale, pentru a determina dacă aceste măsuri sunt adecvate și în conformitate cu prevederile NATO, UE și naționale în vigoare, referitoare la domeniul INFOSEC, sau care fac obiectul unor tratate, acorduri ori înțelegeri internaționale la care România este parte;
c) asigurarea pe plan național a cadrului de reglementare privind accesul la informațiile clasificate stocate, procesate sau transmise în SIC, în conformitate cu prevederile politicilor de securitate NATO, UE și naționale în vigoare, referitoare la domeniul INFOSEC, sau care fac obiectul unor tratate, acorduri ori înțelegeri internaționale la care România este parte;
d) asigurarea, prin reglementări și acreditări, a compatibilizării sistemelor naționale de protecție a informațiilor clasificate stocate, procesate sau transmise în SIC cu sisteme din statele membre NATO sau UE ori din state cu care România a încheiat tratate, acorduri sau înțelegeri.
AAS este o structură componentă a ORNISS, specializată în principal în gestionarea procesului de acreditare de securitate pentru SIC naționale care vehiculează informații clasificate și a entităților care sprijină procesul de acreditare de securitate.
Principalele responsabilități ale AAS sunt:
a) acordarea de consultanță cu privire la implementarea standardelor INFOSEC autorităților operaționale ale SIC, funcționarilor/structurilor de securitate, managerilor de proiect, autorităților responsabile cu achizițiile, entităților care sprijină procesul de acreditare de securitate;
b) gestionarea procesului de acreditare de securitate pentru SIC care procesează, stochează sau transmit informații clasificate;
c) stabilirea strategiei de acreditare de securitate, care detaliază criteriile, etapele și termenele aferente procesului de acreditare de securitate. Procedurile de acreditare de securitate pot să difere în funcție de situație, dar trebuie să fie întotdeauna în conformitate cu politicile NATO, UE și naționale de securitate, precum și cu prevederile tratatelor, acordurilor sau înțelegerilor internaționale la care România este parte;
d) verificarea, evaluarea și formularea de propuneri cu privire la aprobarea documentației care susține procesul de acreditare de securitate a SIC;
e) verificarea implementării și menținerii măsurilor de securitate în cadrul SIC supuse acreditării de securitate, în principal prin inspecții periodice, desfășurate conform strategiei de acreditare de securitate;
f) formularea de propuneri care stau la baza deciziei privind acreditarea de securitate a SIC;
g) acordarea de consultanță autorităților operaționale ale SIC în ceea ce privește evaluarea riscului de securitate, reluarea periodică a procesului de management al riscului de securitate și acceptarea riscului rezidual;
h) acordarea de consultanță autorităților operaționale ale SIC și structurilor/funcționarilor de securitate în procesul de investigare a incidentelor INFOSEC, estimarea prejudiciului creat, adoptarea de măsuri corective;
i) acordarea de consultanță autorităților operaționale ale SIC cu privire la implicațiile oricăror propuneri de modificare a arhitecturii SIC, din punctul de vedere al riscurilor de securitate și al măsurilor de securitate corespunzătoare;
j) asigurarea dialogului cu alte autorități de acreditare de securitate în cazul interconectării SIC, situație în care stabilește, împreună cu aceste autorități, documentația de securitate necesară interconectării;
k) aprobarea sau, după caz, participarea la aprobarea comună a interconectării SIC;
l) gestionarea procesului de acreditare a structurilor interne INFOSEC din cadrul Autorităților desemnate de securitate, denumite în continuare ADS;
m) stabilirea modului de derulare a unor activități specifice procesului de acreditare de securitate a SIC de către structurile interne INFOSEC din cadrul ADS, acreditate de ORNISS;
n) gestionarea procesului de acreditare a entităților care sprijină procesul de acreditare de securitate a SIC;
o) păstrarea evidenței și raportarea incidentelor de securitate din SIC acreditate către structurile abilitate din cadrul NATO, UE sau către structurile prevăzute de tratatele, acordurile ori înțelegerile internaționale la care România este parte;
p) gestionarea evidenței SIC acreditate, în curs de acreditare sau cu acreditare expirată.
ASIC este o structură componentă a ORNISS specializată în reglementarea și verificarea implementării mecanismelor de protecție a informațiilor clasificate stocate, procesate sau transmise în SIC naționale.
Principalele responsabilități ale ASIC sunt:
a) asigurarea faptului că sistemele, produsele și mecanismele criptografice utilizate pentru protecția informațiilor clasificate, altele decât cele din categoria cifrului de stat, sunt selectate, operate, utilizate și întreținute în mod adecvat;
b) coordonarea dialogului pe problematica securității comunicațiilor și a altor aspecte tehnice din domeniul INFOSEC cu structurile NATO, UE și naționale abilitate;
c) elaborarea și promovarea de politici de securitate și reglementări privind domeniul INFOSEC și monitorizarea eficienței acestora;
d) asigurarea concordanței dintre măsurile INFOSEC selectate și implementate pentru protecția informațiilor clasificate și politicile relevante care reglementează aceste măsuri;
e) coordonarea activității de formare și dezvoltare a culturii de securitate în domeniul protecției informațiilor vehiculate prin SIC;
f) aprobarea măsurilor de securitate TEMPEST aplicate pentru protecția informațiilor clasificate;
g) emiterea certificatelor de conformitate pentru produsele criptografice destinate protecției informațiilor naționale clasificate, altele decât cele din categoria cifrului de stat;
h) certificarea produselor INFOSEC destinate protecției informațiilor clasificate, altele decât cele precizate la lit. g), conform reglementărilor naționale în domeniu;
i) analizarea cauzelor provocatoare de incidente INFOSEC și gestionarea bazei de date privind vulnerabilitățile din SIC, necesară pentru evaluarea modului de realizare a managementului riscului de securitate al SIC;
j) recomandarea de măsuri de securitate care să conducă la diminuarea riscurilor de securitate identificate;
k) derularea, împreună cu AAS, de inspecții de securitate periodice sau inopinate, pentru verificarea modului de implementare și menținere a măsurilor de securitate în cadrul SIC supuse acreditării de securitate, pe întreg ciclul de viață al SIC.
ADMC este o structură componentă a ORNISS specializată în managementul și distribuirea materialelor criptografice NATO, UE sau a celor care fac obiectul unor tratate, acorduri ori înțelegeri internaționale la care România este parte.
Principalele responsabilități ale ADMC sunt:
a) asigurarea managementului și evidenței centralizate a materialelor criptografice;
b) verificarea modului de implementare a măsurilor de securitate criptografică în locațiile destinate păstrării și/sau utilizării materialelor criptografice;
c) asigurarea distribuirii materialelor criptografice către destinatarii finali;
d) raportarea incidentelor de securitate criptografică la ASIC, precum și la structurile specializate din cadrul NATO, UE sau prevăzute de tratatele, acordurile ori înțelegerile internaționale la care România este parte.
Autoritatea Desemnată de Securitate (ADS) este instituția abilitată prin lege să stabilească, pentru domeniul său de activitate și responsabilitate, structuri și măsuri proprii privind coordonarea și controlul activităților referitoare la protecția informațiilor secrete de stat, inclusiv a celor stocate, procesate sau transmise în SIC.
Principalele responsabilități ale ADS în domeniul INFOSEC sunt următoarele:
a) organizarea sistemelor de protecție a informațiilor clasificate în instituție;
b) organizarea și executarea auditului intern al sistemelor de securitate;
c) gestionarea, prin intermediul structurilor interne INFOSEC acreditate de ORNISS, a procesului de acreditare de securitate a SIC care stochează, procesează sau transmit informații naționale clasificate secret de stat, aflate în administrare proprie;
d) elaborarea de norme și măsuri specifice de securitate;
e) derularea periodică a procesului de management al riscului la adresa securității informațiilor clasificate procesate, stocate sau transmise prin intermediul SIC;
f) cooperarea cu ORNISS pentru asigurarea unui nivel adecvat de protecție a informațiilor clasificate, în conformitate cu prevederile legislației naționale, ale standardelor NATO și UE în domeniu, precum și ale tratatelor, acordurilor sau înțelegerilor internaționale la care România este parte.
Structura/Funcționarul de securitate reprezintă punctul de contact pe problematica INFOSEC dintre organizația în cadrul căreia își desfășoară activitatea și ORNISS.
Structura/Funcționarul de securitate are următoarele responsabilități în domeniul INFOSEC:
a) elaborarea normelor interne privind protecția informațiilor clasificate, care trebuie să includă și prevederi referitoare la domeniul INFOSEC;
b) coordonarea activității interne de protecție a informațiilor clasificate în toate componentele acesteia, care includ și domeniul INFOSEC;
c) asigurarea relaționării cu agențiile din cadrul ORNISS abilitate să coordoneze activitatea în domeniul INFOSEC și asigurarea controlului măsurilor referitoare la protecția informațiilor clasificate vehiculate în SIC;
d) monitorizarea internă privind aplicarea normelor de protecție a informațiilor clasificate vehiculate în SIC și a modului de respectare a acestora;
e) asigurarea consultanței pentru conducerea organizației din care face parte în domeniul securității informațiilor clasificate;
f) informarea conducerii organizației din care face parte cu privire la riscurile de securitate asociate SIC și propunerea de măsuri pentru diminuarea acestora;
g) organizarea de programe de pregătire specifică a persoanelor care au acces la informații clasificate, care să includă și problematica specifică domeniului INFOSEC;
h) efectuarea de controale privind modul de aplicare a măsurilor de protecție a informațiilor clasificate care includ și domeniul INFOSEC;
i) stabilirea autorității operaționale a SIC care răspunde de implementarea și exploatarea operațională a SIC din organizația în cadrul căreia își desfășoară activitatea.
Autoritatea Operațională a SIC, denumită în continuare AOSIC, este compartimentul care răspunde de implementarea și menținerea măsurilor de securitate, precum și de exploatarea operațională a SIC.
(1) Principalele responsabilități ale AOSIC sunt următoarele:
a) elaborarea și actualizarea documentației de securitate aferente procesului de acreditare de securitate a SIC din responsabilitatea sa;
b) propunerea de măsuri INFOSEC în vederea implementării acestora în SIC din responsabilitatea sa, în cooperare cu structura de planificare a SIC, și asigurarea faptului că măsurile INFOSEC sunt implementate și menținute;
c) stabilirea, încă de la începutul ciclului de viață a sistemului, a resurselor necesare aplicării standardelor INFOSEC;
d) participarea la selectarea și testarea măsurilor de securitate asociate SIC din responsabilitate și supravegherea punerii lor în aplicare, pentru a se asigura că instalarea, configurarea, exploatarea și întreținerea acestora se realizează în conformitate cu documentația de securitate aprobată;
e) asigurarea formării și dezvoltării culturii de securitate în domeniul protecției informațiilor vehiculate prin SIC;
f) asigurarea derulării eficiente a procesului de acreditare de securitate a SIC; solicitarea reacreditării de securitate, în conformitate cu cerințele stabilite de către AAS;
g) asigurarea implementării și menținerii măsurilor de securitate asociate SIC în conformitate cu documentația de securitate aprobată;
h) verificarea periodică a implementării și menținerii măsurilor de securitate asociate SIC, pentru a se asigura că acestea sunt în conformitate cu documentația de securitate aprobată;
i) investigarea cazurilor de încălcare sau a celor în care se suspectează încălcarea măsurilor de securitate, evaluarea prejudiciului cauzat și raportarea concluziilor către structura de planificare a SIC și către AAS;
j) asigurarea managementului materialului criptografic și asigurarea custodiei elementelor criptografice și celor controlate și, dacă este cazul, asigurarea generării variabilelor criptografice.
(2) În funcție de complexitatea SIC, AOSIC poate conține, pe lângă administratorul de securitate al SIC și administratorul de sistem, și alte persoane, cum ar fi administratorul de securitate al componentei de comunicații a SIC, administratori de securitate pentru zonele terminalelor SIC etc., care pot avea atribuții similare cu cele ale administratorului de securitate al SIC, corespunzătoare domeniului lor de responsabilitate.
(3) AOSIC asigură controlul și evidența activităților desfășurate de utilizatorii SIC. În cazul în care SIC este interconectat cu alte SIC aflate sub controlul altor AOSIC, aceasta trebuie să colaboreze cu celelalte AOSIC pentru a se asigura că securitatea SIC propriu nu este afectată.
(4) În cazul interconectării mai multor SIC, trebuie încheiat un acord oficial între AOSIC implicate, acord care să stabilească limitele de responsabilitate ale fiecărei părți, cerințele de securitate și cerințele privind acreditarea de securitate pentru fiecare dintre SIC interconectate.
(1) Structura de planificare a SIC răspunde de planificarea, la nivelul organizației, a întregii activități referitoare la un SIC, de exemplu durata etapelor, resursele financiare, resursele materiale și resursele umane necesare asigurării securității SIC, pe durata întregului ciclu de viață a acestuia.
(2) Responsabilitățile structurii de planificare a SIC referitoare la domeniul INFOSEC, corespunzătoare fiecărei etape a ciclului de viață a unui SIC, sunt cele specificate în Directiva principală privind domeniul INFOSEC - INFOSEC 2, aprobată prin Ordinul directorului general al Oficiului Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat nr. 483/2003.
Toate SIC, indiferent de complexitatea lor, trebuie să aibă un administrator de securitate al SIC. Administratorul de securitate răspunde de aspectele de securitate asociate SIC, inclusiv de administrarea zilnică a securității acestuia.
(1) Atribuțiile administratorului de securitate al SIC trebuie să includă următoarele:
a) elaborarea și actualizarea documentației de securitate a SIC din responsabilitate și asigurarea diseminării acesteia către ceilalți administratori ai sistemului și către utilizatori, în părțile care îi privesc;
b) păstrarea evidenței privind luarea la cunoștință de către administratorii și utilizatorii SIC a documentației de securitate;
c) asigurarea formării și dezvoltării culturii de securitate în domeniul protecției informațiilor vehiculate prin SIC pentru administratorii și utilizatorii SIC. Acest proces este periodic și poate fi realizat în următoarele moduri:
- prin afișarea pe ecranele stațiilor de lucru ale utilizatorilor SIC a unor mesaje de avertizare de tip banner, la deschiderea sesiunilor de lucru pe sistem;
- prin distribuirea unor afișe de conștientizare privind securitatea SIC;
- prin efectuarea unor demonstrații practice privind măsurile tehnice și procedurale de securitate aplicate în SIC;
d) menținerea evidenței persoanelor autorizate să utilizeze SIC, a autorizațiilor/certificatelor de acces la informații clasificate deținute de acestea, a necesității de a cunoaște informațiile stocate, procesate sau transmise prin intermediul SIC;
e) controlarea și emiterea de parole sau alte elemente ale sistemului de control al accesului și asigurarea faptului că administratorii și utilizatorii gestionează în mod adecvat aceste elemente;
f) verificarea implementării și menținerii măsurilor de securitate aprobate pentru componentele hardware, firmware și software ale SIC, pentru a se asigura că acestea sunt în conformitate cu documentația aprobată;
g) asigurarea aplicării corecte a măsurilor de securitate a transmisiei, emisiei și criptografice, inclusiv a celor referitoare la gestionarea, întreținerea și protecția materialului criptografic conform reglementărilor în vigoare;
h) asigurarea gestionării adecvate a mediilor de stocare ale SIC;
i) asigurarea faptului că mediile de stocare conținând informații clasificate sunt utilizate numai în SIC acreditate în mod corespunzător;
j) executarea, la intervale stabilite, a unor verificări prin sondaj privind existența fizică a mediilor de stocare clasificate și corectitudinea marcării acestora, precum și păstrarea unei evidențe a verificărilor efectuate;
k) verificarea faptului că mediile de stocare sunt declasificate prin mecanisme aprobate;
l) verificarea informațiilor de audit privind activitățile utilizatorilor;
m) verificarea și testarea copiilor de siguranță (back-up), precum și a altor elemente relevante pentru restaurarea sistemului;
n) gestionarea aspectelor de management al configurației din perspectiva modificărilor relevante pentru securitate și a documentelor asociate;
o) raportarea către AOSIC a oricăror incidente/suspiciuni de incidente/prejudicii/vulnerabilități/anomalii în ceea ce privește securitatea SIC;
p) asigurarea implementării și menținerii măsurilor de securitate aplicate locațiilor în care sunt instalate elementele componente ale SIC;
q) acordarea de consultanță celorlalți administratori și utilizatorilor SIC;
r) asigurarea faptului că activitățile de întreținere a SIC se efectuează fără a fi afectată securitatea acestuia;
s) participarea, împreună cu AAS și ceilalți membri ai AOSIC, la investigarea cazurilor de încălcare a securității sau a încercărilor de încălcare a securității SIC, care privesc informațiile clasificate.
(2) În cazul în care administratorul de securitate are drepturi de administrare depline, acesta trebuie să dețină certificat de securitate sau autorizație de acces la informații clasificate de nivel superior nivelului de clasificare a informațiilor procesate, stocate ori transmise în SIC.
Toate SIC, indiferent de complexitatea lor, trebuie să aibă un administrator de sistem. Administratorul de sistem răspunde de funcționarea sistemului în conformitate cu documentația de securitate aprobată.
(1) Principalele responsabilități ale administratorului de sistem sunt următoarele:
a) implementarea măsurilor de securitate aplicabile configurației hardware și software, activitate realizată sub coordonarea administratorului de securitate;
b) crearea/blocarea/dezactivarea conturilor;
c) implementarea modificărilor și îmbunătățirilor configurației SIC, astfel încât obiectivele securității SIC să nu fie afectate;
d) asigurarea utilizării echipamentelor SIC în condiții optime;
e) gestionarea și repartizarea capacităților hardware și software;
f) asigurarea întreținerii și reparării echipamentelor SIC;
g) actualizarea evidențelor privind funcționarea SIC;
h) raportarea către AOSIC a oricăror incidente/suspiciuni de incidente/prejudicii/vulnerabilități/anomalii în ceea ce privește funcționarea sistemului.
(2) În cazul în care administratorul de sistem are drepturi de administrare depline, acesta trebuie să dețină certificat de securitate sau autorizație de acces la informații clasificate de nivel superior nivelului de clasificare a informațiilor procesate, stocate ori transmise în SIC.
În funcție de complexitatea SIC, poate fi numit și un administrator COMSEC. Administratorul COMSEC al SIC răspunde de aspectele referitoare la securitatea echipamentelor de comunicații ale SIC. De asemenea, administratorul COMSEC răspunde și de aplicarea și respectarea normelor privind securitatea emisiilor (TEMPEST) pentru echipamentele și locațiile SIC.
Principalele responsabilități ale administratorului COMSEC privind securitatea echipamentelor de comunicații ale SIC sunt următoarele:
a) participarea la elaborarea și actualizarea documentației de securitate, potrivit domeniului său de responsabilitate;
b) acordarea de consultanță pentru AOSIC și utilizatorii SIC privind securitatea echipamentelor de comunicații ale SIC;
c) garantarea faptului că întregul personal care are acces la echipamentele de comunicații ale SIC deține certificat de securitate corespunzător, cunoaște regulile de securitate locală și este supravegheat pe durata desfășurării activității;
d) păstrarea evidenței tuturor persoanelor autorizate să utilizeze echipamentele de comunicații ale SIC și a punctelor de unde pot să le utilizeze;
e) garantarea faptului că în cadrul SIC se asigură:
- securitatea echipamentelor de comunicații ale SIC în conformitate cu prevederile legale în vigoare;
- proceduri și mecanisme pentru identificarea și autentificarea corespondentului;
- controlul accesului;
- auditul activităților;
f) participarea la pregătirea și finalizarea acordurilor privind interconectarea SIC din punctul de vedere al securității echipamentelor de comunicații ale SIC;
g) asigurarea implementării modificărilor și îmbunătățirilor hardware, firmware și software ale echipamentelor de comunicații ale SIC, în scopul asigurării faptului că obiectivele securității SIC nu sunt afectate;
h) păstrarea evidenței înlocuirilor, modificărilor și defectelor hardware, firmware și software ale echipamentelor de comunicații și analizarea periodică a evidenței acestora;
i) asigurarea faptului că activitățile de întreținere a echipamentelor de comunicații ale SIC se efectuează fără a fi afectată securitatea acestora;
j) păstrarea și analizarea jurnalelor privind funcționarea echipamentelor de comunicații ale SIC. Aceste jurnale trebuie să conțină suficiente detalii privind activitățile SIC care să permită reconstituirea istoricului evenimentelor, inclusiv monitorizarea și înregistrarea activităților (ora și data) care afectează securitatea echipamentelor de comunicații ale SIC;
k) realizarea și gestionarea adecvată a copiilor de siguranță (back-up) aferente echipamentelor de comunicații ale SIC;
l) monitorizarea aspectelor privind managementul configurației, referitoare la schimbările hardware, firmware sau software, precum și ale documentației asociate, care pot afecta securitatea echipamentelor de comunicații ale SIC;
m) raportarea către AOSIC a oricăror incidente/suspiciuni de incidente/prejudicii/vulnerabilități/anomalii în ceea ce privește securitatea comunicațiilor;
n) participarea, împreună cu AAS și ceilalți membri ai AOSIC, la investigarea cazurilor de încălcare sau a încercărilor de încălcare a securității echipamentelor de comunicații ale SIC;
o) păstrarea legăturii cu AAS, prin intermediul AOSIC, privind toate aspectele referitoare la securitatea echipamentelor de comunicații ale SIC.
Principalele responsabilități ale administratorului COMSEC privind securitatea emisiilor (TEMPEST) sunt următoarele:
a) acordarea de consultanță structurii de planificare a SIC, managerului de proiect și AOSIC privind măsurile de securitate a emisiilor (TEMPEST) necesar a fi aplicate și criteriile de selectare și instalare a echipamentelor SIC în locațiile acestuia;
b) gestionarea proceselor de implementare a măsurilor de securitate a emisiilor (TEMPEST), a procesului de zonare a locațiilor în care urmează să fie instalate echipamentele sistemului și a procesului de selectare, evaluare, certificare și instalare a echipamentelor TEMPEST;
c) executarea de verificări periodice în scopul asigurării faptului că nu au fost instalate echipamente și dispozitive neautorizate sau că echipamentele SIC nu au fost supuse încercărilor de acces neautorizat;
d) asigurarea măsurilor de securitate fizică în vederea contracarării unor fenomene electromagnetice, de exemplu: ecranare prin panouri/paravane/armătură, EMI/EMP, bariere RFI (garnituri/manșoane RFI), sigilii etc.;
e) asigurarea faptului că echipamentele utilizate temporar, pe durata unor activități specifice, nu încalcă regulile de securitate a emisiilor existente și nu perturbă funcționarea celorlalte echipamente permanente ale SIC;
f) păstrarea evidenței tuturor derogărilor de la măsurile TEMPEST care au fost aprobate pentru SIC;
g) păstrarea evidenței tuturor echipamentelor protejate TEMPEST implementate în sistem, evidență care să includă sigiliile TEMPEST aplicate și valabilitatea certificatului fiecărui echipament.
În funcție de complexitatea SIC, poate fi numit și un administrator TRANSEC. Administratorul TRANSEC al SIC poate fi numit, de exemplu, numai pentru SIC interconectate și răspunde de aspectele referitoare la securitatea transmisiei informațiilor prin intermediul sistemelor electromagnetice, indiferent de formatul acestora (de exemplu: audio, date, mesaje, grafică).
Principalele responsabilități ale administratorului TRANSEC sunt următoarele:
a) participarea la elaborarea și actualizarea documentației de securitate, potrivit domeniului său de responsabilitate;
b) asigurarea implementării și menținerii măsurilor de securitate a transmisiilor;
c) acordarea de consultanță pentru AOSIC și utilizatorii SIC referitoare la aspecte de securitate a transmisiilor;
d) elaborarea rapoartelor referitoare la securitatea transmisiilor;
e) prezentarea/expunerea problemelor de specialitate în cadrul pregătirii/instruirii personalului SIC;
f) raportarea către AOSIC a oricăror incidente/suspiciuni de incidente/prejudicii/vulnerabilități/anomalii în ceea ce privește securitatea transmisiilor.
În cazul în care în SIC este folosit material criptografic NATO sau UE, trebuie numit și un administrator CRIPTO. Administratorul CRIPTO răspunde de aspectele referitoare la securitatea materialului criptografic deținut.
Principalele responsabilități ale administratorului CRIPTO privind securitatea criptografică în cadrul SIC sunt următoarele:
a) asigurarea nemijlocită a managementului și controlului materialului criptografic pe care îl are în custodie (înregistrat în evidențele sale);
b) asigurarea primirii, verificării, păstrării, transferului, protecției și distrugerii materialului criptografic, păstrarea și actualizarea evidenței rapoartelor referitoare la materialul criptografic din custodia sa, în conformitate cu prevederile instrucțiunilor în vigoare pentru domeniul criptografic;
c) aplicarea procedurilor de folosire a materialului criptografic;
d) realizarea periodică a inventarierii materialului criptografic;
e) distrugerea materialul criptografic;
f) asigurarea faptului că materialul criptografic este pus numai la dispoziția persoanelor autorizate corespunzător, ale căror sarcini de serviciu implică accesul la acesta. Administratorul CRIPTO le va face cunoscută obligația de a proteja materialul pe perioada de timp cât se află în posesia acestora;
g) raportarea către ADMC a tuturor aspectelor referitoare la încălcarea sau încercările de încălcare a securității criptografice (probabile, posibile sau efective), care au legătură cu gestionarea materialului criptografic în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
Înlocuitorul administratorului CRIPTO participă, alături de administratorul CRIPTO, la toate activitățile de management al materialului criptografic NATO sau UE și asigură continuitatea acestora în absența administratorului CRIPTO.
Atribuțiile înlocuitorului administratorului CRIPTO sunt următoarele:
a) cunoașterea activității zilnice specifice, pentru a fi în măsură să preia și să își asume responsabilitățile administratorului CRIPTO atunci când este cazul, fără a provoca întreruperi în activitatea criptografică;
b) îndeplinirea tuturor responsabilităților administratorului CRIPTO pe perioada absenței acestuia.
Pentru gestionarea de material criptografic UE, administratorul CRIPTO și înlocuitorul acestuia trebuie să dețină certificat de acces la informații clasificate de nivel minim SECRET UE/EU SECRET. În cazul în care în cadrul contului COMSEC sunt gestionate 10 sau mai multe titluri scurte de material criptografic SECRET UE/EU SECRET, administratorul CRIPTO și înlocuitorul acestuia trebuie să dețină certificat de acces la informații TRES SECRET UE/EU TOP SECRET.
Pentru gestionarea de material criptografic NATO, administratorul CRIPTO și înlocuitorul acestuia trebuie să dețină certificat de acces la informații clasificate corespunzător nivelului maxim de clasificare a materialelor deținute în contul COMSEC. În cazul în care în cadrul contului COMSEC sunt gestionate 10 sau mai multe titluri scurte de material criptografic NATO SECRET, administratorul CRIPTO și înlocuitorul acestuia trebuie să dețină certificat de acces la informații COSMIC TOP SECRET.
Administratorul CRIPTO și înlocuitorul acestuia trebuie să urmeze un program de pregătire specifică pentru desfășurarea activității criptografice.
Administratorul de securitate al obiectivului SIC este responsabil de asigurarea implementării și menținerii măsurilor de securitate fizică referitoare la domeniul INFOSEC, aplicabile locațiilor SIC. De asemenea, este responsabil de raportarea către AOSIC a oricăror încălcări ale măsurilor de securitate fizică.
Responsabilitățile unui administrator de securitate al obiectivului SIC pot fi îndeplinite de către structura/funcționarul de securitate a/al instituției respective, ca parte a îndatoririlor sale profesionale.
Administratorul de securitate al obiectivului SIC are următoarele responsabilități:
a) participarea la elaborarea și actualizarea documentației de securitate, potrivit domeniului său de responsabilitate;
b) monitorizarea permanentă a tuturor aspectelor privind securitatea fizică specifice SIC;
c) implementarea și menținerea măsurilor de securitate fizică, aprobate prin documentația de securitate a SIC;
d) asigurarea accesului în locațiile SIC numai pentru personalul autorizat;
e) păstrarea și actualizarea evidenței tuturor persoanelor care au autorizație de acces în locațiile SIC;
f) aplicarea măsurilor adecvate de control al accesului în obiectivul SIC, controlarea și/sau furnizarea elementelor de identificare a personalului referitoare la accesul în locațiile SIC;
g) asigurarea implementării, testării și întreținerii sistemului de securitate fizică aferent locațiilor SIC;
h) păstrarea evidenței evenimentelor referitoare la securitatea fizică a SIC;
i) supravegherea modului de efectuare a oricăror modificări care privesc securitatea fizică a locațiilor SIC;
j) asigurarea faptului că întregul personal al SIC își cunoaște responsabilitățile cu privire la securitatea fizică a locațiilor SIC;
k) asigurarea faptului că evidențele și înregistrările conținând informații referitoare la acces și controlul accesului în locațiile SIC sunt păstrate și consultate în conformitate cu prevederile documentației de securitate;
l) asigurarea verificării periodice a modului de acțiune în situații de urgență;
m) asigurarea instruirii și pregătirii corespunzătoare a administratorilor de securitate ai zonei terminalelor, conform domeniului său de competență;
n) raportarea către AOSIC a oricăror incidente/suspiciuni de incidente/prejudicii/vulnerabilități/anomalii în sistemul de securitate fizică al SIC.
În cazul în care un SIC are terminale sau alte echipamente aflate la distanță (de exemplu, în alte clădiri sau în zone separate de locația principală), se poate numi câte un administrator de securitate pentru fiecare astfel de zonă.
Administratorul de securitate al zonei terminalelor SIC are următoarele responsabilități principale:
a) implementarea politicii de securitate a SIC în zona de care răspunde;
b) aplicarea măsurilor de securitate specifice terminalelor și celorlalte echipamente aferente aflate în zona sa de responsabilitate;
c) raportarea către AOSIC a oricăror incidente/suspiciuni de incidente/prejudicii/vulnerabilități/anomalii privind zona sa de responsabilitate.
Utilizatorii SIC au obligația de a respecta prevederile documentației de securitate a sistemului în părțile care îi privesc.
Utilizatorii au următoarele responsabilități principale:
a) însușirea și respectarea procedurilor de securitate;
b) raportarea imediată către administratorul de securitate al SIC a oricăror incidente/suspiciuni de incidente/prejudicii/vulnerabilități/anomalii privind SIC.
Managerul de proiect este persoana care răspunde de proiectul SIC pe durata întregului ciclu de viață a sistemului.
Responsabilitățile managerului de proiect referitoare la domeniul INFOSEC, corespunzătoare fiecărei etape generice a ciclului de viață a unui SIC, sunt cele specificate în Directiva principală privind domeniul INFOSEC-INFOSEC 2, aprobată prin Ordinul directorului general al Oficiului Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat nr. 483/2003.
-----
Sursă: legislatie.just.ro (Monitorul Oficial). Textul afișat este forma consolidată curentă.
Folosim cookie-uri pentru analiza traficului. Vezi Politica de confidențialitate pentru detalii.