Comandantul unității în care se desfășoară activități de instrucție în zbor este responsabil de participarea întregului personal aeronavigant la antrenamentul fiziologic aeronautic.
1. Antrenamentul fiziologic aeronautic inițial al piloților de avioane supersonice
1. Atmosfera, sistemul respirator și sistemul circulator
7. Evacuarea de urgență a aeronavei
8. Supraviețuirea în medii extreme
9. Vederea pe timp de noapte
10. Stresul misiunii: temperatura, zgomotul și vibrațiile
11. Stresul autoimpus: programul de lucru, somnul, fumatul, alcoolul, igiena alimentară, programul de pregătire fizică, automedicația
15. Sistemele de oxigen specifice
17. Stresul misiunii: radiațiile ionizante, suprasarcina, laserele, substanțele toxice
18. Conștiența operațională
19. Dezorientarea spațială
I. Sesiunea de antrenament la hipoxie-hipobară: profil piloți de avioane supersonice
Subiecții trebuie să îndeplinească condițiile de executare a sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară, astfel:
a) să fie odihniți, cu o alimentație consumată în urmă cu minimum 30 de minute;
b) să aibă efectuat: examen clinic boli interne, examen cardiologie, ecocord - dacă nu este efectuat în cursul carierei - EKG, examen clinic ORL, examen oftalmologic pentru precizarea gradului de miopie, examen chirurgical, radiografie pulmonară, examen ginecologic pentru femei, acordul medicului cu atestat de studii complementare în medicina hiperbară.
Contraindicațiile pentru efectuarea sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară sunt: pneumotoraxul, emfizemul, afecțiunile ORL acute, nevrita optică, herniile și eventrațiile, stările febrile, stările de oboseală accentuate, aritmiile extrasistolice ventriculare - peste 5 pe minut - traseu EKG sugestiv de modificări ischemice, tulburările majore de conducere, intervențiile chirurgicale toracice, scufundările în ultimele 48 de ore, tromboflebita profundă ce contraindică efectuarea sesiunii de antrenament.
Subiecții sunt monitorizați, urmărindu-se permanent frecvența cardiacă, morfologia EKG, fizionomia feței, starea de vigilență și capacitatea psihică prin stimuli verbali și teste psihologice.
Descrierea sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară
Subiecții sunt supuși unei denitrogenări timp de 40 de minute, după care efectuează o ascensiune până la 2.500 m sau 8.000 ft, cu o viteză de 25 m/s, urmată de o coborâre până la 1.000 m sau 3000 ft, cu o viteză de 12 m/s, pentru acomodarea la condițiile de hipobarism. Urmează ascensiunea propriu-zisă până la 10.500 m sau 35.000 ft, cu o viteză de 25 m/s, după care se execută o coborâre până la 7.500 m sau 25.000 ft, cu o viteză de 55 m/s, unde se efectuează primul palier de 20 de minute. În acest palier se pot efectua diferite teste - scris, psihologic, orientare pe hartă, antrenament la vizibilitate redusă - cu sau fără mască, cu o durată de 5-6 minute. Urmează o coborâre până la 5.500 m sau 18.000 ft, cu o viteză de 25 m/s, când se efectuează al doilea palier de 15 minute, cu scoaterea măștii și întreruperea administrării de oxigen. Urmează coborârea la sol fără mască cu o viteză de 12 m/s.
Durata totală a sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară este de 90 de minute.
Subiecții expertizați nu efectuează zboruri timp de 48 de ore după completarea sesiunii de antrenament.
Rezultatul sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară se consemnează în carnetul individual de antrenament.
II. Sesiunea de antrenament la decompresie rapidă
Subiecții sunt monitorizați cu ajutorul sistemului TV color cu circuit închis. Decompresia se execută imediat după încheierea probei de antrenament la hipoxie-hipobară. Se mai face o denitrogenare de 5 minute, se execută o ascensiune până la 2.500 m sau 8.000 ft cu o viteză de 25 m/s. Se efectuează un palier de acomodare de 3-4 minute, după care se efectuează o ascensiune instantanee la 6.600 m sau 20.000 ft, un palier de aproximativ 2 minute, după care se coboară la sol cu o viteză de 15 m/s.
Durata totală a probei este de 16 minute. La câteva minute după efectuarea probei se execută un examen clinic al subiecților.
Subiecții expertizați nu efectuează zboruri timp de 48 de ore după completarea sesiunii de antrenament la decompresie rapidă.
Rezultatul sesiunii de antrenament la decompresie rapidă se consemnează în registrul specific de antrenament.
IMPORTANT: După finalizarea sesiunii de antrenament la profilele de mai sus, subiecții expertizați sunt consultați de către medicul cu atestat de studii complementare în medicină hiperbară.
III. Sesiunea de antrenament la sol la presiunea pozitivă de O(2) de 300 mm H(2)O
Numărul maxim de piloți acceptați pe zi este de șase. Se execută după sesiunile de antrenament la hipoxie-hipobară și la decompresie rapidă.
Subiecții trebuie să îndeplinească condițiile de executare a sesiunii de antrenament la sol la presiunea pozitivă de O(2) de 300 mm H(2)O, astfel:
a) să fie odihniți, cu o alimentație consumată în urmă cu minimum 30 de minute;
b) să aibă efectuat: examen clinic boli interne, EKG, examen clinic ORL, Rx. pulmonar, examen ginecologic pentru femei.
Subiecții sunt monitorizați, urmărindu-se frecvența cardiacă, activitatea electrică a inimii, frecvența respiratorie.
Se respiră O(2) medicinal timp de 5 minute cu presiune pozitivă de 150 mm H(2)O după care încă 5 minute presiune de 300 mm H(2)O. Se urmăresc parametrii de mai sus și se consemnează în fișă modificările patologice - extrasistole, tahicardii, modificări morfologice ale EKG - apărute în timpul probei.
Rezultatul sesiunii de antrenament la sol la presiunea pozitivă de O(2) de 300 mm H(2)O se consemnează în registrul specific de antrenament.
IV. Sesiunea de antrenament pentru vederea pe timp de noapte
Numărul maxim de piloți acceptați pe zi este de 9. Subiecții expertizați trebuie să fie bine odihniți și nu trebuie să aibă afecțiuni acute oculare, neurologice sau de altă natură care ar putea fi agravate prin suprasolicitarea analizatorului vizual.
Modalitatea de efectuare a sesiunii de antrenament pentru vederea pe timp de noapte:
a) prezentarea efectelor vederii pe timp de noapte asupra parametrilor misiunii;
b) antrenament privind recunoașterea și achiziția țintelor;
c) antrenament privind recunoașterea și achiziția țintelor utilizând ochelarii pentru asistarea vederii nocturne.
Rezultatul sesiunii de antrenament pentru vederea pe timp de noapte se consemnează în registrul specific de antrenament.
După finalizarea sesiunii de antrenament pentru vederea pe timp de noapte, subiecții expertizați nu efectuează zbor nocturn timp de 48 de ore și suplimentează vitamina A în alimentație.
V. Sesiunea de antrenament pentru combaterea dezorientării spațiale
Numărul maxim de piloți acceptați pe zi este de 6.
Subiecții expertizați trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
a) să aibă aptitudine aeromedicală;
b) să nu fi consumat alcool în ultimele 24 de ore;
c) să nu fi fost supuși unui tratament cu afectare SNC în ultimele 48 de ore;
Sesiunea de antrenament pentru combaterea dezorientării spațiale cuprinde:
1. Ședința de acomodare cu simulatorul cu durată de aproximativ 5 minute pentru fiecare pilot.
2. Ședința propriu-zisă de antrenament de 50 de minute pentru fiecare pilot cu pauză de 10 minute.
Rezultatul sesiunii de antrenament pentru combaterea dezorientării spațiale se consemnează în registrul specific de antrenament.
După finalizarea sesiunii de antrenament pentru combaterea dezorientării spațiale, subiectul expertizat nu efectuează zboruri timp de 48 de ore.
2. Antrenamentul fiziologic aeronautic inițial al piloților de avioane subsonice
1. Atmosfera, sistemul respirator și sistemul circulator
7. Evacuarea de urgență a aeronavei
8. Supraviețuirea în medii extreme
9. Vederea pe timp de noapte
10. Stresul misiunii: temperatura, zgomotul și vibrațiile
11. Stresul autoimpus: programul de lucru, somnul, fumatul, alcoolul, igiena alimentară, programul de pregătire fizică, automedicația
15. Sistemele de oxigen specifice
17. Stresul misiunii: radiațiile ionizante, suprasarcina, laserele, substanțele toxice
18. Conștiența operațională
19. Dezorientarea spațială
I. Sesiunea de antrenament la hipoxie-hipobară: profil piloți de avioane subsonice, piloți de elicoptere, parașutiști.
Subiecții trebuie să îndeplinească condițiile de executare a sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară, astfel:
a) să fie odihniți, cu o alimentație consumată în urmă cu minimum 30 de minute;
b) să aibă efectuat: examen clinic boli interne, EKG, examen clinic ORL, Rx. pulmonar, examen ginecologic pentru femei.
Subiecții sunt monitorizați, urmărindu-se permanent frecvența cardiacă, morfologia EKG, fizionomia feței, starea de vigilență și capacitatea psihică prin stimuli verbali și teste psihologice.
Descrierea sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară
Subiecții sunt supuși unei denitrogenări timp de 40 de minute, după care efectuează o ascensiune până la 2.500 m sau 8.000 ft, cu o viteză de 25 m/s, urmată de o coborâre până la 1.000 m sau 3.000 ft, cu o viteză de 12 m/s, în vederea acomodării la condițiile de hipobarism. Urmează ascensiunea propriu-zisă până la 7.500 m sau 25.000 ft, cu o viteză de 25 m/s, unde se execută primul palier de 15 minute, în care se pot efectua diferite tipuri de teste, după care urmează o coborâre până la 4.600 m sau 15.000 ft, cu o viteză de 25 m/s. Se scoate masca și se întrerupe administrarea de oxigen. Se execută un palier de 10 minute, cuprinzând, de asemenea, diferite tipuri de teste. Urmează coborârea la sol cu o viteză de 12 m/s.
Durata totală a sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară este de 75 de minute.
Subiecții expertizați nu efectuează zboruri timp de 48 de ore după completarea sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară.
Rezultatul sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară se consemnează în carnetul individual de antrenament.
II. Sesiunea de antrenament la decompresie rapidă
Subiecții sunt monitorizați cu ajutorul sistemului TV color cu circuit închis. Decompresia se execută imediat după încheierea probei de antrenament la hipoxie-hipobară. Se mai face o denitrogenare de 5 minute, se execută o ascensiune până la 2.500 m sau 8.000 ft cu o viteză de 25 m/s. Se efectuează un palier de acomodare de 3-4 minute, după care se efectuează o ascensiune instantanee la 6.600 m sau 20.000 ft, un palier de aproximativ 2 minute, după care se coboară la sol cu o viteză de 15 m/s.
Durata totală a probei este de 16 minute. La câteva minute după efectuarea probei se execută un examen clinic al subiecților.
Subiecții expertizați nu efectuează zboruri timp de 48 de ore după completarea sesiunii de antrenament la decompresie rapidă.
Rezultatul sesiunii de antrenament la decompresie rapidă se consemnează în registrul specific de antrenament.
IMPORTANT: După finalizarea sesiunii de antrenament la profilele de mai sus, subiecții expertizați sunt consultați de către medicul cu atestat de studii complementare în medicină hiperbară.
III. Sesiunea de antrenament pentru vederea pe timp de noapte
Numărul maxim de piloți acceptați pe zi este de 9. Subiecții expertizați trebuie să fie bine odihniți și nu trebuie să aibă afecțiuni acute oculare, neurologice sau de altă natură care ar putea fi agravate prin suprasolicitarea analizatorului vizual.
Modalitatea de efectuare a sesiunii de antrenament pentru vederea pe timp de noapte:
a) prezentarea efectelor vederii pe timp de noapte asupra parametrilor misiunii;
b) antrenament privind recunoașterea și achiziția țintelor;
c) antrenament privind recunoașterea și achiziția țintelor utilizând ochelarii pentru asistarea vederii nocturne.
Rezultatul sesiunii de antrenament pentru vederea pe timp de noapte se consemnează în registrul specific de antrenament.
După finalizarea sesiunii de antrenament pentru vederea pe timp de noapte, subiecții expertizați nu efectuează zbor nocturn timp de 48 de ore și suplimentează vitamina A în alimentație.
IV. Sesiunea de antrenament pentru combaterea dezorientării spațiale
Numărul maxim de piloți acceptați pe zi este de 6.
Subiecții expertizați trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
a) să aibă aptitudine aero-medicală;
b) să nu fi consumat alcool în ultimele 24 de ore;
c) să nu fi fost supuși unui tratament cu afectare SNC în ultimele 48 de ore;
Sesiunea de antrenament pentru combaterea dezorientării spațiale cuprinde:
1. Ședința de acomodare cu simulatorul cu durată de aproximativ 5 minute pentru fiecare pilot.
2. Ședința propriu-zisă de antrenament de 50 de minute pentru fiecare pilot cu pauză de 10 minute.
Rezultatul sesiunii de antrenament pentru combaterea dezorientării spațiale se consemnează în registrul specific de antrenament.
După finalizarea sesiunii de antrenament pentru combaterea dezorientării spațiale, subiectul expertizat nu efectuează zboruri timp de 48 de ore.
3. Antrenamentul fiziologic inițial al piloților de elicoptere
1. Atmosfera, sistemul respirator și sistemul circulator
7. Evacuarea de urgență a aeronavei
8. Supraviețuirea în medii extreme
9. Vederea pe timp de noapte
10. Stresul misiunii: temperatura, zgomotul și vibrațiile
11. Stresul autoimpus: programul de lucru, somnul, fumatul, alcoolul, igiena alimentară, programul de pregătire fizică, automedicația
13. Tipurile de aeronave - diferența între zborul cu un elicopter de atac și unul de transport
16. Sistemele de oxigen specifice
17. Conștiența operațională
18. Dezorientarea spațială
19. Stresul misiunii: radiațiile ionizante, suprasarcina, laserele, substanțele toxice
I. Sesiunea de antrenament la hipoxie-hipobară: profil piloți de avioane subsonice, piloți de elicoptere, parașutiști
Subiecții trebuie să îndeplinească condițiile de executare a sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară, astfel:
a) să fie odihniți, cu o alimentație consumată în urmă cu minimum 30 de minute;
b) să aibă efectuat: examen clinic boli interne, EKG, examen clinic ORL, Rx. pulmonar, examen ginecologic pentru femei.
Subiecții sunt monitorizați, urmărindu-se permanent frecvența cardiacă, morfologia EKG, fizionomia feței, starea de vigilență și capacitatea psihică prin stimuli verbali și teste psihologice.
Descrierea sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară
Subiecții sunt supuși unei denitrogenări timp de 40 de minute, după care efectuează o ascensiune până la 2.500 m sau 8.000 ft, cu o viteză de 25 m/s, urmată de o coborâre până la 1.000 m sau 3.000 ft, cu o viteză de 12 m/s, în vederea acomodării la condițiile de hipobarism. Urmează ascensiunea propriu-zisă până la 7.500 m sau 25.000 ft, cu o viteză de 25 m/s, unde se execută primul palier de 15 minute, în care se pot efectua diferite tipuri de teste, după care urmează o coborâre până la 4.600 m sau 15.000 ft, cu o viteză de 25 m/s. Se scoate masca și se întrerupe administrarea de oxigen. Se execută un palier de 10 minute, cuprinzând, de asemenea, diferite tipuri de teste. Urmează coborârea la sol cu o viteză de 12 m/s.
Durata totală a sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară este de 75 de minute.
Subiecții expertizați nu efectuează zboruri timp de 48 de ore după completarea sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară.
Rezultatul sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară se consemnează în carnetul individual de antrenament.
II. Sesiunea de antrenament la decompresie rapidă
Subiecții sunt monitorizați cu ajutorul sistemului TV color cu circuit închis. Decompresia se execută imediat după încheierea probei de antrenament la hipoxie-hipobară. Se mai face o denitrogenare de 5 minute, se execută o ascensiune până la 2.500 m sau 8.000 ft cu o viteză de 25 m/s. Se efectuează un palier de acomodare de 3-4 minute, după care se efectuează o ascensiune instantanee la 6.600 m sau 20.000 ft, un palier de aproximativ 2 minute, după care se coboară la sol cu o viteză de 15 m/s.
Durata totală a probei este de 16 minute. La câteva minute după efectuarea probei se execută un examen clinic al subiecților.
Subiecții expertizați nu efectuează zboruri timp de 48 de ore după completarea sesiunii de antrenament la decompresie rapidă.
Rezultatul sesiunii de antrenament la decompresie rapidă se consemnează în registrul specific de antrenament.
IMPORTANT: După finalizarea sesiunii de antrenament la profilele de mai sus, subiecții expertizați sunt consultați de către medicul cu atestat de studii complementare în medicină hiperbară.
III. Sesiunea de antrenament pentru vederea pe timp de noapte
Numărul maxim de piloți acceptați pe zi este de 9. Subiecții expertizați trebuie să fie bine odihniți și nu trebuie să aibă afecțiuni acute oculare, neurologice sau de altă natură care ar putea fi agravate prin suprasolicitarea analizatorului vizual.
Modalitatea de efectuare a sesiunii de antrenament pentru vederea pe timp de noapte:
a) prezentarea efectelor vederii pe timp de noapte asupra parametrilor misiunii;
b) antrenament privind recunoașterea și achiziția țintelor;
c) antrenament privind recunoașterea și achiziția țintelor utilizând ochelarii pentru asistarea vederii nocturne.
Rezultatul sesiunii de antrenament pentru vederea pe timp de noapte se consemnează în registrul specific de antrenament.
După finalizarea sesiunii de antrenament pentru vederea pe timp de noapte, subiecții expertizați nu efectuează zbor nocturn timp de 48 de ore și suplimentează vitamina A în alimentație.
IV. Sesiunea de antrenament pentru combaterea dezorientării spațiale
Numărul maxim de piloți acceptați pe zi este de 6.
Subiecții expertizați trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
a) să aibă aptitudine aeromedicală;
b) să nu fi consumat alcool în ultimele 24 de ore;
c) să nu fi fost supuși unui tratament cu afectare SNC în ultimele 48 de ore;
Sesiunea de antrenament pentru combaterea dezorientării spațiale cuprinde:
1. Ședința de acomodare cu simulatorul cu durată de aproximativ 5 minute pentru fiecare pilot.
2. Ședința propriu-zisă de antrenament de 50 de minute pentru fiecare pilot cu pauză de 10 minute.
Rezultatul sesiunii de antrenament pentru combaterea dezorientării spațiale se consemnează în registrul specific de antrenament.
După finalizarea sesiunii de antrenament pentru combaterea dezorientării spațiale, subiectul expertizat nu efectuează zboruri timp de 48 de ore.
4. Antrenamentul fiziologic aeronautic inițial al parașutiștilor
1. Atmosfera, sistemul respirator și sistemul circulator
7. Evacuarea de urgență a aeronavei
8. Supraviețuirea în medii extreme
9. Vederea pe timp de noapte
10. Stresul misiunii: temperatura, zgomotul și vibrațiile
11. Stresul autoimpus: programul de lucru, somnul, fumatul, alcoolul, igiena alimentară, programul de pregătire fizică, automedicația
Noțiunile vor fi prezentate comprimat și țintit pe specificul parașutiștilor, axându-se pe sisteme de oxigen specifice, dezorientare spațială specifică, accelerații specifice, impactul la aterizare.
I. Sesiunea de antrenament la hipoxie-hipobară: profil piloți de avioane subsonice, piloți de elicoptere, parașutiști
Subiecții trebuie să îndeplinească condițiile de executare a sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară, astfel:
a) să fie odihniți, cu o alimentație consumată în urmă cu minimum 30 de minute;
b) să aibă efectuat: examen clinic boli interne, EKG, examen clinic ORL, Rx. pulmonar, examen ginecologic pentru femei.
Subiecții sunt monitorizați, urmărindu-se permanent frecvența cardiacă, morfologia EKG, fizionomia feței, starea de vigilență și capacitatea psihică prin stimuli verbali și teste psihologice.
Descrierea sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară
Subiecții sunt supuși unei denitrogenări timp de 40 de minute, după care efectuează o ascensiune până la 2.500 m sau 8.000 ft, cu o viteză de 25 m/s, urmată de o coborâre până la 1.000 m sau 3000 ft, cu o viteză de 12 m/s, în vederea acomodării la condițiile de hipobarism. Urmează ascensiunea propriu-zisă până la 7.500 m sau 25.000 ft, cu o viteză de 25 m/s, unde se execută primul palier de 15 minute, în care se pot efectua diferite tipuri de teste, după care urmează o coborâre până la 4.600 m sau 15.000 ft, cu o viteză de 25 m/s. Se scoate masca și se întrerupe administrarea de oxigen. Se execută un palier de 10 minute cuprinzând de asemenea diferite tipuri de teste. Urmează coborârea la sol cu o viteză de 12 m/s.
Durata totală a sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară este de 75 de minute.
Subiecții expertizați nu efectuează zboruri timp de 48 de ore după completarea sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară.
Rezultatul sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară se consemnează în carnetul individual de antrenament.
II. Sesiunea de antrenament la decompresie rapidă
Subiecții sunt monitorizați cu ajutorul sistemului TV color cu circuit închis. Decompresia se execută imediat după încheierea probei de antrenament la hipoxie-hipobară. Se mai face o denitrogenare de 5 minute, se execută o ascensiune până la 2.500 m sau 8.000 ft cu o viteză de 25 m/s. Se efectuează un palier de acomodare de 3-4 minute, după care se efectuează o ascensiune instantanee la 6.600 m sau 20.000 ft, un palier de aproximativ 2 minute, după care se coboară la sol cu o viteză de 15 m/s.
Durata totală a probei este de 16 minute. La câteva minute după efectuarea probei se execută un examen clinic al subiecților.
Subiecții expertizați nu efectuează zboruri timp de 48 de ore după completarea sesiunii de antrenament la decompresie rapidă.
Rezultatul sesiunii de antrenament la decompresie rapidă se consemnează în registrul specific de antrenament.
IMPORTANT: După finalizarea sesiunii de antrenament la profilele de mai sus, subiecții expertizați sunt consultați de către medicul cu atestat de studii complementare în medicină hiperbară.
III. Sesiunea de antrenament pentru vederea pe timp de noapte
Numărul maxim de piloți acceptați pe zi este de 9. Subiecții expertizați trebuie să fie bine odihniți și nu trebuie să aibă afecțiuni acute oculare, neurologice sau de altă natură care ar putea fi agravate prin suprasolicitarea analizatorului vizual.
Modalitatea de efectuare a sesiunii de antrenament pentru vederea pe timp de noapte:
a) prezentarea efectelor vederii pe timp de noapte asupra parametrilor misiunii;
b) antrenament privind recunoașterea și achiziția țintelor;
c) antrenament privind recunoașterea și achiziția țintelor utilizând ochelarii pentru asistarea vederii nocturne.
Rezultatul sesiunii de antrenament pentru vederea pe timp de noapte se consemnează în registrul specific de antrenament.
După finalizarea sesiunii de antrenament pentru vederea pe timp de noapte, subiecții expertizați nu efectuează zbor nocturn timp de 48 de ore și suplimentează vitamina A în alimentație.
5. Antrenamentul fiziologic aeronautic inițial al altor categorii de personal aeronavigant care efectuează misiuni în zbor
1. Atmosfera, sistemul respirator și sistemul circulator
7. Evacuarea de urgență a aeronavei
8. Supraviețuirea în medii extreme
9. Vederea pe timp de noapte
10. Stresul misiunii: temperatura, zgomotul și vibrațiile
11. Stresul autoimpus: programul de lucru, somnul, fumatul, alcoolul, igiena alimentară, programul de pregătire fizică, automedicația
Noțiunile vor fi prezentate comprimat adaptate profilului misiunilor specifice.
I. Proba de testare a rezistenței la hipoxie-hipobară sau similar
Proba se execută la 5.500 de metri înălțime simulată cu test de efort.
Condițiile de executare a probei sunt:
a) subiect odihnit, cu o alimentație consumată în urmă cu minimum 30 de minute;
b) subiectul să aibă efectuate: examen clinic boli interne, EKG, examen clinic ORL, Rx. pulmonar, examen ginecologic pentru femei.
Contraindicații:
a) afecțiuni acute ale căilor respiratorii superioare;
c) stări de oboseală accentuată și surmenaj;
d) hipertensiune arterială (cu TAS >150 mmHg și/sau TAD > 100 mmHg);
e) aritmie extrasistolică cu peste 5 extrasistole pe minut;
f) traseu EKG care sugerează modificări ischemice;
g) tulburări majore de conducere.
În prima etapă, subiectul este monitorizat, urmărindu-se permanent frecvența cardiacă, morfologia EKG, fizionomia feței, starea de vigilență și capacitatea psihică prin stimuli verbali și teste psihologice. Durata probei este de 15 minute. Ascensiunea se execută cu viteza de 40 m/s, continuu până la altitudinea simulată de 5.500 m, corespunzător la o presiune de 379 mmHg. În primele 7 minute de hipoxie-hipobară are loc acomodarea aparatului cardiovascular și respirator la condițiile hipoxiei-hipobare.
În a doua etapă a probei se execută un test de solicitare constând din alergarea pe covor rulant cu viteza de 2 m/s timp de 20 de secunde.
Urmează etapa a 3-a, cu durata de 7 minute și 40 de secunde, în care se urmărește modul de revenire a parametrilor fiziologici la datele dinaintea testului de solicitare, exprimând capacitatea de adaptare a organismului la hipoxia-hipobară.
Coborârea la presiunea de la sol se execută cu viteza de 30 m/s.
Rezultatul și concluziile se trec în carnetul individual de antrenament.
6. Antrenamentul fiziologic aeronautic periodic al piloților de avioane supersonice
5. Protecția individuală și supraviețuirea
8. Dezorientarea spațială
9. Conștiența operațională
I. Sesiunea de antrenament la hipoxie-hipobară: profil antrenament fiziologic aeronautic periodic
Subiecții trebuie să îndeplinească condițiile de executare a sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară, astfel:
a) să fie odihniți, cu o alimentație consumată în urmă cu minimum 30 de minute;
b) să aibă efectuat: examen clinic boli interne, EKG, examen clinic ORL, Rx. pulmonar, examen ginecologic pentru femei.
Subiecții sunt monitorizați, urmărindu-se permanent frecvența cardiacă, morfologia EKG, fizionomia feței, starea de vigilență și capacitatea psihică prin stimuli verbali și teste psihologice.
Descrierea sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară
Subiecții sunt supuși unei denitrogenări timp de 40 de minute, după care efectuează o ascensiune până la 2.500 m sau 8.000 ft, cu o viteză de 25 m/s, urmată de o coborâre până la 1.000 m sau 3.000 ft, cu o viteză de 12 m/s, în vederea acomodării la condițiile de hipobarism. Urmează ascensiunea propriu-zisă până la 7.500 m sau 25.000 ft, cu o viteză de 25 m/s, unde se execută primul palier de 15 minute, în care se pot efectua diferite tipuri de teste, după care urmează o coborâre până la 4.600 m sau 15.000 ft, cu o viteză de 25 m/s. Se scoate masca și se întrerupe administrarea de oxigen. Se execută un palier de 10 minute cuprinzând de asemenea diferite tipuri de teste. Urmează coborârea la sol cu o viteză de 12 m/s.
Durata totală a sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară este de 75 de minute.
Subiecții expertizați nu efectuează zboruri timp de 48 de ore după completarea sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară.
Rezultatul sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară se consemnează în carnetul individual de antrenament.
II. Sesiunea de antrenament la sol la presiunea pozitivă de O(2) de 300 mm H(2)O
Numărul maxim de piloți acceptați pe zi este de 6. Se execută după sesiunea de antrenament la hipoxie-hipobară.
Subiecții trebuie să îndeplinească condițiile de executare a sesiunii de antrenament la sol la presiunea pozitivă de O(2) de 300 mm H(2)O, astfel:
a) să fie odihniți, cu o alimentație consumată în urmă cu minimum 30 de minute;
b) să aibă efectuat: examen clinic boli interne, EKG, examen clinic ORL, Rx. pulmonar, examen ginecologic pentru femei.
Subiecții sunt monitorizați, urmărindu-se frecvența cardiacă, activitatea electrică a inimii, frecvența respiratorie.
Se respiră O(2) medicinal timp de 5 minute cu presiune pozitivă de 150 mm H(2)O după care încă 5 minute presiune de 300 mm H(2)O. Se urmăresc parametrii de mai sus și se consemnează în fișă modificările patologice - extrasistole, tahicardii, modificări morfologice ale EKG - apărute în timpul probei.
Rezultatul sesiunii de antrenament la sol la presiunea pozitivă de O(2) de 300 mm H(2)O se consemnează în registrul specific de antrenament.
III. Sesiunea de antrenament pentru vederea pe timp de noapte
Numărul maxim de piloți acceptați pe zi este de 9. Subiecții expertizați trebuie să fie bine odihniți și nu trebuie să aibă afecțiuni acute oculare, neurologice sau de altă natură care ar putea fi agravate prin suprasolicitarea analizatorului vizual.
Modalitatea de efectuare a sesiunii de antrenament pentru vederea pe timp de noapte:
a) prezentarea efectelor vederii pe timp de noapte asupra parametrilor misiunii;
b) antrenament privind recunoașterea și achiziția țintelor;
c) antrenament privind recunoașterea și achiziția țintelor utilizând ochelarii pentru asistarea vederii nocturne.
Rezultatul sesiunii de antrenament pentru vederea pe timp de noapte se consemnează în registrul specific de antrenament.
După finalizarea sesiunii de antrenament pentru vederea pe timp de noapte, subiecții expertizați nu efectuează zbor nocturn timp de 48 de ore și suplimentează vitamina A în alimentație.
IV. Sesiunea de antrenament pentru combaterea dezorientării spațiale
Numărul maxim de piloți acceptați pe zi este de 6.
Subiecții expertizați trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
a) să aibă aptitudine aeromedicală;
b) să nu fi consumat alcool în ultimele 24 de ore;
c) să nu fi fost supuși unui tratament cu afectare SNC în ultimele 48 de ore;
Sesiunea de antrenament pentru combaterea dezorientării spațiale cuprinde:
1. Ședința de acomodare cu simulatorul cu durată de aproximativ 5 minute pentru fiecare pilot.
2. Ședința propriu-zisă de antrenament de 50 de minute pentru fiecare pilot cu pauză de 10 minute.
Rezultatul sesiunii de antrenament pentru combaterea dezorientării spațiale se consemnează în registrul specific de antrenament.
După finalizarea sesiunii de antrenament pentru combaterea dezorientării spațiale, subiectul expertizat nu efectuează zboruri timp de 48 de ore.
7. Antrenamentul fiziologic aeronautic periodic al piloților de avioane subsonice
5. Protecția individuală și supraviețuirea
8. Dezorientarea spațială
9. Conștiența operațională
I. Sesiunea de antrenament la hipoxie-hipobară: profil antrenament fiziologic aeronautic periodic
Subiecții trebuie să îndeplinească condițiile de executare a sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară, astfel:
a) să fie odihniți, cu o alimentație consumată în urmă cu minimum 30 de minute;
b) să aibă efectuat: examen clinic boli interne, EKG, examen clinic ORL, Rx. pulmonar, examen ginecologic pentru femei.
Subiecții sunt monitorizați, urmărindu-se permanent frecvența cardiacă, morfologia EKG, fizionomia feței, starea de vigilență și capacitatea psihică prin stimuli verbali și teste psihologice.
Descrierea sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară
Subiecții sunt supuși unei denitrogenări timp de 40 de minute, după care efectuează o ascensiune până la 2.500 m sau 8.000 ft, cu o viteză de 25 m/s, urmată de o coborâre până la 1.000 m sau 3.000 ft, cu o viteză de 12 m/s, în vederea acomodării la condițiile de hipobarism. Urmează ascensiunea propriu-zisă până la 7.500 m sau 25.000 ft, cu o viteză de 25 m/s, unde se execută primul palier de 15 minute, în care se pot efectua diferite tipuri de teste, după care urmează o coborâre până la 4.600 m sau 15.000 ft, cu o viteză de 25 m/s. Se scoate masca și se întrerupe administrarea de oxigen. Se execută un palier de 10 minute cuprinzând de asemenea diferite tipuri de teste. Urmează coborârea la sol cu o viteză de 12 m/s.
Durata totală a sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară este de 75 de minute.
Subiecții expertizați nu efectuează zboruri timp de 48 de ore după completarea sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară.
Rezultatul sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară se consemnează în carnetul individual de antrenament.
II. Sesiunea de antrenament pentru vederea pe timp de noapte
Numărul maxim de piloți acceptați pe zi este de 9. Subiecții expertizați trebuie să fie bine odihniți și nu trebuie să aibă afecțiuni acute oculare, neurologice sau de altă natură care ar putea fi agravate prin suprasolicitarea analizatorului vizual.
Modalitatea de efectuare a sesiunii de antrenament pentru vederea pe timp de noapte:
a) prezentarea efectelor vederii pe timp de noapte asupra parametrilor misiunii;
b) antrenament privind recunoașterea și achiziția țintelor;
c) antrenament privind recunoașterea și achiziția țintelor utilizând ochelarii pentru asistarea vederii nocturne.
Rezultatul sesiunii de antrenament pentru vederea pe timp de noapte se consemnează în registrul specific de antrenament.
După finalizarea sesiunii de antrenament pentru vederea pe timp de noapte, subiecții expertizați nu efectuează zbor nocturn timp de 48 de ore și suplimentează vitamina A în alimentație.
III. Sesiunea de antrenament pentru combaterea dezorientării spațiale
Numărul maxim de piloți acceptați pe zi este de 6.
Subiecții expertizați trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
a) să aibă aptitudine aeromedicală;
b) să nu fi consumat alcool în ultimele 24 de ore;
c) să nu fi fost supuși unui tratament cu afectare SNC în ultimele 48 de ore;
Sesiunea de antrenament pentru combaterea dezorientării spațiale cuprinde:
1. Ședința de acomodare cu simulatorul cu durată de aproximativ 5 minute pentru fiecare pilot.
2. Ședința propriu-zisă de antrenament de 50 de minute pentru fiecare pilot cu pauză de 10 minute.
Rezultatul sesiunii de antrenament pentru combaterea dezorientării spațiale se consemnează în registrul specific de antrenament.
După finalizarea sesiunii de antrenament pentru combaterea dezorientării spațiale, subiectul expertizat nu efectuează zboruri timp de 48 de ore.
8. Antrenamentul fiziologic aeronautic periodic al piloților de elicoptere
5. Protecția individuală și supraviețuirea
8. Dezorientarea spațială
9. Conștiența operațională
I. Sesiunea de antrenament la hipoxie-hipobară: profil antrenament fiziologic aeronautic periodic
Subiecții trebuie să îndeplinească condițiile de executare a sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară, astfel:
a) să fie odihniți, cu o alimentație consumată în urmă cu minimum 30 de minute;
b) să aibă efectuat: examen clinic boli interne, EKG, examen clinic ORL, Rx. pulmonar, examen ginecologic pentru femei.
Subiecții sunt monitorizați, urmărindu-se permanent frecvența cardiacă, morfologia EKG, fizionomia feței, starea de vigilență și capacitatea psihică prin stimuli verbali și teste psihologice.
Descrierea sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară.
Subiecții sunt supuși unei denitrogenări timp de 40 de minute, după care efectuează o ascensiune până la 2.500 m sau 8.000 ft, cu o viteză de 25 m/s, urmată de o coborâre până la 1.000 m sau 3.000 ft, cu o viteză de 12 m/s, în vederea acomodării la condițiile de hipobarism. Urmează ascensiunea propriu-zisă până la 7.500 m sau 25.000 ft, cu o viteză de 25 m/s, unde se execută primul palier de 15 minute, în care se pot efectua diferite tipuri de teste, după care urmează o coborâre până la 4.600 m sau 15.000 ft, cu o viteză de 25 m/s. Se scoate masca și se întrerupe administrarea de oxigen. Se execută un palier de 10 minute cuprinzând de asemenea diferite tipuri de teste. Urmează coborârea la sol cu o viteză de 12 m/s.
Durata totală a sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară este de 75 de minute.
Subiecții expertizați nu efectuează zboruri timp de 48 de ore după completarea sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară.
Rezultatul sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară se consemnează în carnetul individual de antrenament.
II. Sesiunea de antrenament pentru vederea pe timp de noapte
Numărul maxim de piloți acceptați pe zi este de 9. Subiecții expertizați trebuie să fie bine odihniți și nu trebuie să aibă afecțiuni acute oculare, neurologice sau de altă natură care ar putea fi agravate prin suprasolicitarea analizatorului vizual.
Modalitatea de efectuare a sesiunii de antrenament pentru vederea pe timp de noapte:
a) prezentarea efectelor vederii pe timp de noapte asupra parametrilor misiunii;
b) antrenament privind recunoașterea și achiziția țintelor;
c) antrenament privind recunoașterea și achiziția țintelor utilizând ochelarii pentru asistarea vederii nocturne.
Rezultatul sesiunii de antrenament pentru vederea pe timp de noapte se consemnează în registrul specific de antrenament.
După finalizarea sesiunii de antrenament pentru vederea pe timp de noapte, subiecții expertizați nu efectuează zbor nocturn timp de 48 de ore și suplimentează vitamina A în alimentație.
III. Sesiunea de antrenament pentru combaterea dezorientării spațiale
Numărul maxim de piloți acceptați pe zi este de 6.
Subiecții expertizați trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
a) să aibă aptitudine aeromedicală;
b) să nu fi consumat alcool în ultimele 24 de ore;
c) să nu fi fost supuși unui tratament cu afectare SNC în ultimele 48 de ore;
Sesiunea de antrenament pentru combaterea dezorientării spațiale cuprinde:
1. Ședința de acomodare cu simulatorul cu durată de aproximativ 5 minute pentru fiecare pilot.
2. Ședința propriu-zisă de antrenament de 50 de minute pentru fiecare pilot cu pauză de 10 minute.
Rezultatul sesiunii de antrenament pentru combaterea dezorientării spațiale se consemnează în registrul specific de antrenament.
După finalizarea sesiunii de antrenament pentru combaterea dezorientării spațiale, subiectul expertizat nu efectuează zboruri timp de 48 de ore.
9. Antrenamentul fiziologic aeronautic periodic al parașutiștilor de înaltă altitudine
5. Protecția individuală și supraviețuirea
I. Sesiunea de antrenament la hipoxie-hipobară: profil parașutiști de mare altitudine (HAP)
Această sesiune de antrenament la hipoxie-hipobară se execută la 5 ani.
Subiecții trebuie să îndeplinească condițiile de executare a sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară, astfel:
a) să fie odihniți, cu o alimentație consumată în urmă cu minimum 30 de minute;
b) să aibă efectuat: examen clinic boli interne, EKG, examen clinic ORL, Rx. pulmonar, examen ginecologic pentru femei.
Subiecții sunt monitorizați, urmărindu-se permanent frecvența cardiacă, morfologia EKG, fizionomia feței, starea de vigilență și capacitatea psihică prin stimuli verbali și teste psihologice.
Descrierea sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară
Subiecții sunt supuși unei denitrogenări timp de 40 de minute, după care se efectuează o ascensiune până la 2.500 m sau 8.000 ft, cu o viteză de 25 m/s, urmată de o coborâre până la 1.000 m sau 3.000 ft, cu o viteză de 12 m/s, în vederea acomodării la condițiile de hipobarism. Urmează ascensiunea propriu-zisă până la 10.500 m sau 35.000 ft, cu o viteză de 25 m/s, apoi o coborâre până la 7.500 m sau 25.000 ft, cu o viteză de 55 m/s și un prim palier de 15 minute, în care se pot executa diferite tipuri de teste. Se efectuează o coborâre până la 4.600 m sau 15.000 ft, cu o viteză 55 m/s. Urmează scoaterea măștii, întreruperea administrării de oxigen și un palier de 10 minute, când se pot efectua diferite tipuri de teste. Apoi se execută coborârea la sol cu o viteză de 12 m/s.
Durata totală a sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară este de 82 de minute.
Subiecții expertizați nu efectuează zboruri timp de 48 de ore după completarea sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară.
Rezultatul sesiunii de antrenament la hipoxie-hipobară se consemnează în carnetul individual de antrenament.
II. Sesiunea de antrenament pentru vederea pe timp de noapte
Numărul maxim de piloți acceptați pe zi este de 9. Subiecții expertizați trebuie să fie bine odihniți și nu trebuie să aibă afecțiuni acute oculare, neurologice sau de altă natură care ar putea fi agravate prin suprasolicitarea analizatorului vizual.
Modalitatea de efectuare a sesiunii de antrenament pentru vederea pe timp de noapte:
a) prezentarea efectelor vederii pe timp de noapte asupra parametrilor misiunii;
b) antrenament privind recunoașterea și achiziția țintelor;
c) antrenament privind recunoașterea și achiziția țintelor utilizând ochelarii pentru asistarea vederii nocturne.
Rezultatul sesiunii de antrenament pentru vederea pe timp de noapte se consemnează în registrul specific de antrenament.
După finalizarea sesiunii de antrenament pentru vederea pe timp de noapte, subiecții expertizați nu efectuează zbor nocturn timp de 48 de ore și suplimentează vitamina A în alimentație.
10. Antrenamentul fiziologic aeronautic periodic al parașutiștilor, alții decât cei de înaltă altitudine
5. Protecția individuală și supraviețuirea
I. Proba de testare a rezistenței la hipoxie-hipobară sau similar
Proba se execută la 5.500 de metri înălțime simulată cu test de efort.
Condițiile de executare a probei sunt:
a) subiect odihnit, cu o alimentație consumată în urmă cu minimum 30 de minute;
b) subiectul să aibă efectuate: examen clinic boli interne, EKG, examen clinic ORL, Rx. pulmonar, examen ginecologic pentru femei.
Contraindicații:
a) afecțiuni acute ale căilor respiratorii superioare;
c) stări de oboseală accentuată și surmenaj;
d) hipertensiune arterială (cu TAS >150 mmHg și/sau TAD > 100 mmHg);
e) aritmie extrasistolică cu peste 5 extrasistole pe minut;
f) traseu EKG care sugerează modificări ischemice;
g) tulburări majore de conducere.
În prima etapă, subiectul este monitorizat, urmărindu-se permanent frecvența cardiacă, morfologia EKG, fizionomia feței, starea de vigilență și capacitatea psihică prin stimuli verbali și teste psihologice. Durata probei este de 15 minute. Ascensiunea se execută cu viteza de 40 m/s, continuu până la altitudinea simulată de 5.500 m, corespunzător la o presiune de 379 mmHg. În primele 7 minute de hipoxie-hipobară are loc acomodarea aparatului cardiovascular și respirator la condițiile hipoxiei-hipobare.
În a doua etapă a probei se execută un test de solicitare constând din alergarea pe covor rulant cu viteza de 2 m/s timp de 20 de secunde.
Urmează etapa a 3-a, cu durata de 7 minute și 40 de secunde, în care se urmărește modul de revenire a parametrilor fiziologici la datele dinaintea testului de solicitare, exprimând capacitatea de adaptare a organismului la hipoxia-hipobară.
Coborârea la presiunea de la sol se execută cu viteza de 30 m/s.
Rezultatul și concluziile se trec în carnetul individual de antrenament.
II. Sesiunea de antrenament pentru vederea pe timp de noapte
Numărul maxim de piloți acceptați pe zi este de 9. Subiecții expertizați trebuie să fie bine odihniți și nu trebuie să aibă afecțiuni acute oculare, neurologice sau de altă natură care ar putea fi agravate prin suprasolicitarea analizatorului vizual.
Modalitatea de efectuare a sesiunii de antrenament pentru vederea pe timp de noapte:
a) prezentarea efectelor vederii pe timp de noapte asupra parametrilor misiunii;
b) antrenament privind recunoașterea și achiziția țintelor;
c) antrenament privind recunoașterea și achiziția țintelor utilizând ochelarii pentru asistarea vederii nocturne.
Rezultatul sesiunii de antrenament pentru vederea pe timp de noapte se consemnează în registrul specific de antrenament.
După finalizarea sesiunii de antrenament pentru vederea pe timp de noapte, subiecții expertizați nu efectuează zbor nocturn timp de 48 de ore și suplimentează vitamina A în alimentație.
11. Antrenamentul fiziologic aeronautic periodic al altor categorii de personal aeronavigant care execută misiuni în zbor
5. Protecția individuală și supraviețuirea
I. Proba de testare a rezistenței la hipoxie-hipobară sau similar
Proba se execută la 5.500 de metri înălțime simulată cu test de efort.
Condițiile de executare a probei sunt:
a) subiect odihnit, cu o alimentație consumată în urmă cu minimum 30 de minute;
b) subiectul să aibă efectuate: examen clinic boli interne, EKG, examen clinic ORL, Rx. pulmonar, examen ginecologic pentru femei.
Contraindicații:
a) afecțiuni acute ale căilor respiratorii superioare;
c) stări de oboseală accentuată și surmenaj;
d) hipertensiune arterială (cu TAS >150 mmHg și/sau TAD > 100 mmHg);
e) aritmie extrasistolică cu peste 5 extrasistole pe minut;
f) traseu EKG care sugerează modificări ischemice;
g) tulburări majore de conducere.
În prima etapă, subiectul este monitorizat, urmărindu-se permanent frecvența cardiacă, morfologia EKG, fizionomia feței, starea de vigilență și capacitatea psihică prin stimuli verbali și teste psihologice. Durata probei este de 15 minute. Ascensiunea se execută cu viteza de 40 m/s, continuu până la altitudinea simulată de 5.500 m, corespunzător la o presiune de 379 mmHg. În primele 7 minute de hipoxie-hipobară are loc acomodarea aparatului cardiovascular și respirator la condițiile hipoxiei-hipobare.
În a doua etapă a probei se execută un test de solicitare constând din alergarea pe covor rulant cu viteza de 2 m/s timp de 20 de secunde.
Urmează etapa a 3-a, cu durata de 7 minute și 40 de secunde, în care se urmărește modul de revenire a parametrilor fiziologici la datele dinaintea testului de solicitare, exprimând capacitatea de adaptare a organismului la hipoxia-hipobară.
Coborârea la presiunea de la sol se execută cu viteza de 30 m/s.
Rezultatul și concluziile se trec în carnetul individual de antrenament.