Anexa 1
pentru examenul de definitivare în învățământ la specializarea
Limba și literatura portugheză
Programa se adresează profesorilor de limba portugheză din învățământul preuniversitar care se prezintă la examenele pentru obținerea definitivatului și la cursurile de formare continuă organizate periodic.
Au fost urmărite formarea și structurarea competențelor pentru profesia de cadru didactic, cu aplicare la predarea limbii portugheze în învățământul preuniversitar. Competențele vizate cu precădere au fost:
I.1. Competențe pentru îndeplinirea eficientă a unui rol social
- competența de a fi proactiv
- competența de a elabora obiective și de a anticipa rezultatele
- competența de relaționare interpersonală și de comunicare sinergică
- competența de autoreînnoire echilibrată
I.2. Competente pentru profesia de cadru didactic
- conducerea-analiza, diagnoza, prognoza, proiectarea, organizarea, îndrumarea, dirijarea, evaluarea, decizia
- valorizarea conținutului
- cercetarea și inovarea practicii școlare și extrașcolare
B. Profilul de competență al cadrului didactic
B.1. Competența în specialitate
● la nivel teoretic: competențele de
- a asimila conținutul științific propriu disciplinei predate
- a realiza corelații intra-, inter- și pluridisciplinare
- a prelucra, actualiza, esențializa, ilustra, reprezenta și dezvolta conținutul
- a surprinde valențele formative ale conținutului
● la nivel operațional: competențele de
- a structura asimilarea conținuturilor
- a dirija asimilarea tehnicilor de activitate intelectuală odată cu informațiile
- a forma modul de gândire specific disciplinei predate și modul de gândire sistemic
- a valoriza conținutul obiectului de învățământ
- a comunică fluent, expresiv și coerent
● la nivel creator: capacitățile de
- a adapta conținuturile specificului dezvoltării psihice stadiale a elevilor
- a stimula dezvoltarea maximală a potențialului fiecărui elev
- a promova învățarea participativă, anticipativă, societală, creatoare
- a dirija surprinderea și rezolvarea problemelor
- a dezvolta conținuturile și strategiile didactice
● la nivel teoretic: competențele de
- a asimila conținutul didacticii de specialitate
- a realiza corelații între conținuturile asimilate
- a adapta și dezvolta conținuturile în situații educaționale specifice
- a înțelege obiectivele actuale ale predării limbii portugheze
- a înțelege raporturile dintre disciplinele psihopedagogice și didactica de specialitate
● la nivel operațional: competențele de
- a analiza și decide modul de aplicare a teoriei didactice în situații educaționale specifice
- a personaliza conținuturile
- a proiecta activități școlare și extrașcolare adecvate
- control, evaluare și reglare-autoreglare
- a forma la elevi capacități de cooperare, comunicare, gândire creatoare, control, autoapreciere și autoreglare etc.
- a forma și dezvolta motivația pentru învățarea limbii portugheze
● la nivel creator: capacitățile de
- adaptare la situații atipice
- a inova practica educativă
- a dezvolta aptitudinile, talentele elevilor
- sociabilitate și cooperare
Programa pentru examenul de definitivare
1. Fonetică și fonologie. Noțiuni generale de fonetică și fonologie. Sunetul și fonemul. Sistemul vocalic portughez. Sistemul consonantic portughez. Accentul, silaba (diftongul, triftongul, hiatul). Elemente de fonosintaxă.
2. Morfosintaxă. Clase morfologice. Categorii gramaticale nominale, verbo-nominale și verbale (gen, număr, persoană, mod, timp, aspect, diateză) Sintagma nominală: Clasificarea substantivelor. Substitutele nominale. Modificări în sintagma nominală: predeterminanții (articolul definit, articolul nedefinit; adjective pronominale: demonstrativele, posesivele, relativele și interogativele; cuantificatorii).
3. Sintaxa propoziției. Propoziția simplă, propoziția complexă. Categoria subiectului: realizări ale grupului nominal cu funcție de subiect: subiect inclus și subiect subînțeles (acord și anaforă); propoziția subiectivă. Predicat verbal și predicat nominal. Verbele copulative ser/estar - abordare contrastivă. Complementele: direct, indirect, circumstanțial.
4. Fraza complexă: subordonate spațiotemporale, condiționale, cauzale, concesive, finale. Tipuri de frază: interogative, negative, interogativ-negative.
5. Relații semantice: polisemie, sinonimie, antonimie.
6. Tipuri de discurs și de text: descriptiv, narativ, argumentativ.
7. Istoria limbii portugheze. Domeniul actual al limbii portugheze.
1. BERGSTROM, M. amp; REIS, N., Prontuârio Ortogrăfico e Guia da Ltngua Portuguesa, 20 a Ed., Lisboa, Editorial Noticias, 1989.
2. CAMPOS, M. H. C. amp; M.F. XAVIER, Sintaxe e semantica doportugues, Lisboa, Universidade Aberta, 1991.
3. CARREIRA, M. H. Araujo amp; M. BOUDOY, Pratique duportugais de A ă Z, Paris, Hatier, 1993.
4. CASTELEIRO, J. Malaca, A. MEIRA, J. PASCOAL, NivelLimiar, Lisboa, ICLP, 1988.
5. CASTRO, Ivo, Curso de Historia da Lingua Portuguesa, Lisboa, Universidade Aberta, 1991.
6. CUESTA, P. Vasquez e M. A. Mendes da LUZ, Gramatica portuguesa, Lisboa, Edicoes 70, 1980.
7. C UN HA, C. e L. F. Lindley CINTRA, Nova Gramatica do Portugues Contemporâneo, Lisboa, Ed. Sa da Costa, 1984.
8. ESTRELA, Edite, Duvidas do falar Portugues, Lisboa, Editorial Noticias,/s.d./
9. FARIA, I. H., E. R. PEDRO, I. DUARTE, C. A. M. GOUVEIA (Org.), Introduggo ă Linguistica Geral e Portuguesa, Lisboa, Editorial Caminho, 1996.
10. FONSECA, F. I., Gramatica e Pragmatica. Estudos de Linguistica Geral e de Linguistica Aplicada ao Ensino do Portugues, Porto, Porto Editora, 1994.
11. MATEUS, M. H. M., A. ANDRADE, M. C. VIANA e A. VILLALVA, Fonetica, fonologia e morfologia, Lisboa, Universidade Aberta, 1991.
12. MATEUS, M. H. M., A. M. BRITO, I. DUARTE, I. H. FARIA, Gramatica da Lingua Portuguesa, 4.a Ed., Lisboa, Editorial Caminho, 1994.
13. PINTO, P. F., Comopensamos a nossa lingua e a lingua dos outros, Lisboa, Editorial Estampa, 2001.
14. RAMALHO, Enio, Dicionărio Estrutural, Estilistico e Sintăctico da Lingua Portuguesa, Porto, Lello amp;Irmâo Ed., 1985.
15. RAPOSO, E. Paiva, Introduggo ă gramatica generativa - sintaxe do portugues, Lisboa, Moraes Ed., 1979.
16. TEYSSIER, P., Manuel de langue portugaise (Portugal-Bresil), Paris, Klincksieck, 1976.
17. TEYSSIER, Paul, Histâria da Lingua Portuguesa, Lisboa, Ed. Să da Costa, 1982
1. Poezia galaico-portugheză: Os Cancioneiros - artă poetică (Arte de Trovar), specii, autori.
2. Poezia Renașterii: de la Cancioneiro Geral la lirica camoniană: Medida velha/medida nova. Arte poetice clasice: Antonio Fereira. Noile forme și genuri poetice: sonetul, canșăo, ecloga, oda: Să de Miranda, Antonio Ferreira, Pero de Andrade Caminha, Diogo Brandăo.Luis de Camoes. Lirica; problematica corpus-ului: canonul. Arte menor și arte maior: redondilhas și formele clasice. Sonetul: periodizare, tematică, petrarchism, manierism. Luis de Camoes: Os Lusiadas; epopeea anunțată: Antonio Ferreira, Joăo de Barros (Crânica do Imperador Clarimundo); structura epopeii; mitologie și istoricitate; epopeea și modelele clasice; decuparea și narativizarea istoriei portugheze în Os Lusiadas (surse istorice și umaniste). Teatrul Renașterii. A) Gil Vicente: teatrul de curte și dramaturgia populară. Clasificarea operei și caracteristicile ei. Auto da Alma; Auto da Barca do Inferno; Auto da Feira; Auto da India; Farsa de Ines Pereira. B) Teatrul clasic. Castro de Antonio Ferreira: schițarea modelului tragic, raportarea la mitul inesian și la evenimentul istoric. Aspecte la mitului inesian în secolul clasic. Literatura Descoperirilor. A) Istoriografia: Gomes Eanes de Zurara, Joăo de Barros, Fernăo Lopes de Castanheda, Diogo do Couto, Gaspar Correia. B) Literatura de călătorie: Fernăo Mendes Pinto (Peregrinaggo), Histâria Trăgico-Maritima.
3. Literatura barocă: cultismul și conceptismul. Retorici baroce. Literatura parenetică. Padre AntonioVieira: O Sermgo de Santo Antânio aospeixes; O Sermgo da Sexagesima.
4. Romantismul. Almeida Garrett și doctrina romantică. O nouă formă romanescă: Viagens na Minha Terra. Reînnoirea teatrului: Frei Luis de Sousa.
5. Generația 70. As Conferencias do Casino. Antero de Quental: Causas da decadencia dos povospeninsulares. Realismul. Eșa de Queiros: estetica realistă/naturalistă. Ofrancesismo. Opera romanescă.
6. Modernismul: de la Orpheu la Presenga. Fernando Pessoa și "Compania heteronimică" Mensagem: lectură în palimpsest a Lusiadei.
7. Jose Saramago. De la romanul postistoric la parabola postmodernă.
1. CASTRO, Anibal Pinto de, Retârica e Teorizaggo Literăria em Portugal. Do Humanismo ao neoclassicissmo, Coimbra, 1973.
2. CRUZ, M. L. Garcia da, Os "fumos da India". Uma leitura critica da Expansgo Portuguesa, Lisboa, Edișoes Cosmos, 1998.
3. DIAS, J. Sebastiăo da Silva, Os Descobrimentos e a Problematica cultural do seculo XVI, Lisboa, Editorial Presenșa, 1980.
4. LANCIANI, G. amp; G. TAVANI, Dicionărio da Literatura Medieval Galega e Portuguesa, Lisboa, Ed. Caminho, 1993.
5. LANCIANI, Giulia, Sucessos e Naufrăgios dos Navios Portugueses, Lisboa, Ed. Caminho, 1997.
6. MOISES, Massaud, As Esteticas Literărias em Portugal, 1° vol. Seculos XIV a XVIII; 2° vol. Seculos XVIII a XIX, Lisboa, Ed. Caminho, 1997-2000.
7. RECKERT, Stephen, O essencialsobre Gil Vicente, Lisboa, I.N.-C.M., 1993
8. REIS, Carlos (Dir.), Historia Critica da Literatura Portuguesa, 9 vols., Lisboa, Verbo: vol. II: Bernardes, J. A. CARDOSO (Org), Humanismo e Renascimento, 1999; vol. III: PIRES, M. L. Gonăalves amp; J. A. de CARVALHO (Org.), Maneirismo e Barroco, 2001; vol. V: REIS, Carlos amp; M. da Natividade PIRES (Org.), O Romantismo, 1999; vol. VI: RIBEIRO, M. A. (Org.), Realismo e naturalismo, 1994; vol. VI: PEREIRA, J. C. Seabra (Org.), Do Fim-de-seculo ao Modernismo, 1995.
9. REIS, Carlos, Estudos Queirosianos, Lisboa, Editorial Presenăa, 1999.
10. REIS, Carlos, Literatura Portuguesa Moderna e Contemporânea, Lisboa, Universidade Aberta, 1989
11. SARAIVA, A. J. amp; O. LOPES, Historia da Literatura Portuguesa, 18 a ed., Porto,/s. d./
12. SEIXO, Maria Alzira, Lugares da ficggo em Jose Saramago, Lisboa, IN-CM, 1999.
13. SILVA, T. C. Cerdeira da, Jose Saramago entre a historia e a ficggo: uma saga de portugueses, Lisboa, Publ. Dom Quixote, 1989.
14. SILVA, V.M.Pires de AGUIAR e, Maneirismo e Barroco na Poesia Lirica Portuguesa, Coimbra, 1971.
15. SOUSA, M. L. Machado de, Ines de Castro na Literatura Portuguesa, Lisboa, ICLP, 1984.
16. TAVANI, Giuseppe, Trovadores e Jograis. Introduggo ă poesia medieval portuguesa, Lisboa, Ed. Caminho, 2002.
17. Dicionârio de autoresportugueses, 6. vols., Lisboa, Pub. Europa-America, 1985-2001.
Didactica de specialitate
1. Metode și procedee didactice în predarea limbii portugheze.
2. Formarea competențelor de receptare a mesajelor orale și de comunicare orală.
3. Formarea competențelor de receptare și elaborare a mesajelor scrise.
4. Predarea și însușirea ortografiei, lexicului, gramaticii, a elementelor de teorie literară și de interpretare de text.
5. Strategii și tehnici de proiectare și structurare a predării: structurarea conținuturilor didactice în relație cu obiectivele particulare ale procesului; stabilirea relației progresive între diversele etape ale învățării; adaptarea procesului la caracteristicile preliminate ale subiecților învățării.
6. Predarea conținuturilor de cultură și civilizație portugheză.
8. Elaborarea de proiecte didactice.
1. CARMO, M., M. C. Dias, Introduggo ao texto literârio, Lisboa, Didactica Editora, 1991.
2. FIGUEIREDO, M. J. Vilar de, M. T. BELO, Comentar um texto literârio, Lisboa, Ed. Presenta, 1993.
3. LAPA, M. Rodrigues, Estilistica da Lingua Portuguesa, 10. a Ed., Coimbra, 1979.
4. LOURENTO, Eduardo, OLabirinto da saudade, Lisboa, Publ. Dom Quixote, 1988.
5. MARQUES, A. H. De Oliveira, Istoria Portugaliei, București, Ed. Enciclopedică, 1999.
6. REIS, C. amp; J. V. ADRAGĂO, Didactica do Portugues, Lisboa, Universidade Aberta, 1992.
7. REIS, Carlos, Tecnicas de anâlise textual, Coimbra, Almedina, 1981
8. RESENDE, M. A., A Gramatica e a Aula de Portugues, Lisboa, Plâtano Ed.,/s.d/.
9. RIBEIRO, Orlando, A Formaggo de Portugal, Lisboa, INCM, 1987.
10. RIBEIRO, Orlando, Portugal. O Mediterrâneo e o Atlântico, Lisboa, Ed. Sa da Costa, 1993.
11. SARAIVA, J. A., Historia da Cultura em Portugal, 3 vols., Lisboa, Jornal do Foro, 1950-1953.
12. SARAIVA, Jose Hermano, Historia Concisa de Portugal, Lisboa, Publ. Europa-America,/s.d.
13. SERRĂO, V. et al., Historia das artesplâsticas, Lisboa, IN-CM,/s.d./
14. SILVA, V. M. de AGUIAR e, Teoria e Metodologia Literârias, Lisboa, Universidade Aberta, 1990.
15. TAVARES, M. J. Ferro, Sociedade e Cultura Portuguesas, 2 vols, Lisboa, Universidade Aberta, 1989.
16. TORGAL, Liis Reis, J. A. MENDES, F. CATROGA, Histâria da Histâria em Portugal. Seculos XIX-XX. 2 vols., vol. 1: A Histâria atraves da Histâria; vol. 2: Da Historiografia ă memâria Histârica, Lisboa, Temas amp; Debates, 1998
Anexa 2
pentru examenul de definitivare în învățământ la specializarea
Istoria și tradițiile minorității maghiare
Programa se adresează profesorilor de istorie din învățământul preuniversitar care se prezintă la examenele pentru obținerea definitivatului.
Au fost urmărite formarea și structurarea competențelor pentru profesia de cadru didactic, cu aplicare la predarea istoriei și tradițiilor minorității maghiare în învățământul preuniversitar. Competențele vizate cu precădere au fost:
I.1. Competențe pentru îndeplinirea eficientă a unui rol social
- competența de a elabora obiective și de a anticipa rezultatele
- competența de relaționare interpersonală
- competența de autoreînnoire echilibrată
I.2. Competențe pentru profesia de cadru didactic
- conducerea - analiza, diagnoza, prognoza, proiectarea, organizarea, îndrumarea, dirijarea, evaluarea, decizia
- valorizarea conținutului
- cercetarea și inovarea practicii școlare și extrașcolare
B. Profilul de competență al cadrului didactic
B.1. Competența în specialitate
● la nivel teoretic: competențele de
- a asimila conținutul științific propriu disciplinei predate
- a realiza corelații intra-, inter- și pluridisciplinare
- a prelucra, actualiza, esențializa, ilustra, reprezenta și dezvolta conținutul
- a surprinde valențele formative ale conținutului
● la nivel operațional: competențele de
- a structura asimilarea conținuturilor
- a dirija asimilarea informațiilor
- a forma modul de gândire specific disciplinei predate
- a valoriza conținutul obiectului de învățământ
- a comunică fluent, expresiv și coerent
● la nivel creator: capacitățile de
- a adapta conținuturile specificului dezvoltării psihice stadiale a elevilor
- a stimula dezvoltarea maximală a potențialului fiecărui elev
- a dirija surprinderea și rezolvarea problemelor
- a dezvolta conținuturile și strategiile didactice
● la nivel teoretic: competențele de
- a asimila conținutul didacticii de specialitate
- a realiza corelații între conținuturile asimilate
- a adapta și dezvolta conținuturile în situații educaționale specifice
- a înțelege obiectivele actuale ale predării istoriei și tradițiilor minorității maghiare
- a înțelege raporturile dintre disciplinele psihopedagogice și didactica de specialitate
● la nivel operațional: competențele de
- a analiza și decide modul de aplicare a teoriei didactice în situații educaționale specifice
- a personaliza conținuturile
- a proiecta activități școlare și extrașcolare adecvate
- control, evaluare și reglare-autoreglare
- a forma la elevi capacități de cooperare, comunicare, gândire creatoare, control, autoapreciere și autoreglare etc.
- a forma și a dezvolta motivația pentru învățarea istoriei și tradițiilor minorității maghiare
● la nivel creator: capacitățile de
- adaptare la situații atipice
- a inova practica educativă
- a dezvolta aptitudinile, talentele elevilor
- sociabilitate și cooperare
Programa pentru examenul de definitivare
Istoria și tradițiile minorității maghiare
- Descălecatul și întemeierea statului maghiar: aspecte sociale, economice, politice.
- Voievodatul medieval al Transilvaniei.
- Întemeierea Principatului Transilvaniei.
- Umanism și reformă în Ungaria și Transilvania.
- Transilvania în Imperiul Habsburgic. Războiul curuților condus de Francisc Rakoczi al II-lea.
- Transilvania în Imperiul Habsburgic. Reformele Mariei Tereza și ale lui Iosif al II-lea.
- Epoca reformelor de la începutul sec. XIX în Ungaria și Transilvania.
- Revoluția din 1848 în Ungaria și Transilvania.
- Concilierea cu Habsburgii din 1867.
- Economie, societate și cultură în Austro-Ungaria.
- Primul Război Mondial și consecințele lui.
- Maghiarii din Transilvania în perioada interbelică.
- Al Doilea Război Mondial și consecințele lui.
- Maghiarii din Transilvania în perioada comunistă.
- Maghiarii din Transilvania după 1989.
- Tradițiile minorității maghiare: tradiții, cultură materială, viață spirituală.
1. Magyarorszag tortenete tiz kotetben, szerk. Ranki Gyorgy, Budapest, 1976-1989.
2. Erdely tortenete. I-III. Budapest, 1986.
3. Engel Pal: Beilleszkedes Europaba, a kezdetektol 1440-ig. Budapest, 1990. (Magyarok Europaban. I.)
4. Szakaly Ferenc: Viragkor es hanyatlas 1440-1711. Budapest, 1990. (Magyarok Europaban II.)
5. Kosary Domokos: Ujjaepites es polgarosodas 1711-1867. Budapest, 1990. (Magyarok Europaban III.)
6. Magyari Andras: Rakoczi es az erdelyi kurucmozgalom. Csikszereda, 2003.
7. Trocsanyi Zsolt: Habsburg-politika es Habsburg-kormanyzat Erdelyben, 1690-1740. Bp. 1988.
8. Zimanyi Vera: Ora, szablya, nyoszolya. Eletmod es anyagi kultura Magyarorszagon a 17-18. szazadban. Bp. 1994.
9. Gyani Gabor-Kover Gyorgy: Magyarorszag tarsadalomtortenete. A reformkortol a masodik vilaghaboruig. Bp. 2001.
10. Gergely Andras (szerk.): 19. szazadi magyar tortenelem 1790-1918. Budapest, 1998.
11. Miko Imre, Huszonket ev. Az erdelyi magyarsag politikai tțrtenete 1918. december 1-tol 1940. augusztus 30-ig. Budapest, 1941.
12. Romsics Ignac, Magyarorszag tortenete a XX. szazadban, Budapest, 2000.
13. State and Minority în Transylvania, 1918-1989. Studies on the History of the Hungarian Community, Atlantic Studies on Society în Change, No. 142, edit. Romsics Ignac, Hunyadi Attila Gabor, Columbia University Press, New York, 2012.
14. Toth Szilard, Partidul Maghiar și problema minorității maghiare în Parlamentul României în perioada interbelică, Cluj-Napoca, 2008.
15. Pozsony Ferenc: Erdelyi nepszokasok. Kolozsvar, 2006.
Didactica de specialitate
- Rolul predării istoriei și a tradițiile minorității maghiare. Țelul educativ al materiei.
- Momentele lecției în predarea istoriei și tradițiilor minorității maghiare - exemple practice.
- Metode și procedee didactice în predarea istoriei și tradițiilor minorității maghiare.
- Materiale didactice și modul lor de utilizare în predarea istoriei și tradițiilor minorității maghiare.
- Strategii și tehnici de proiectare și structurare a predării.
- Predarea conținuturilor de istoria și tradițiile minorității maghiare.
- Formarea celor 8 competențe-cheie - recomandarea Comisiei Europene, adoptată de România în 2008.
- Formarea competențelor-cheie recomandate de Comisia Europeană - exemple practice.
1. Birta-Szekely Noemi, A pedagogia alapjaitol az oktatas elmeleteig, Abel kiado, Kolozsvar, 2010.
2. Birta Szekely Noemi, Foris Ferenczi Rita (szerk.): Pedagogiai Kezikonyv, Abel Kiado, Kolozsvar, 2007.
3. Falus Ivan (szerk.), Didaktika, Nt, Budapest, 1998.
4. Hunyady Gyorgyne-M. Nadasi Maria: Osztalyozas? Szoveges ertekeles? Dinasztia Konyvkiado, Budapest, 2004.
5. Bagdy Emoke, Telkes Jozsef, Szemelyisegfejleszto modszerek az iskolaban, NT. Budapest, 1993.
6. Knausz Imre, A tanitas mestersege, Egyetemi jegyzet, 2001. www.mek.iif.hu
7. Buzas Laszlo, A csoportmunka, Budapest, 1974.
8. Nagy Sandor, Az oktatas folyamata es modszerei, Budapest, 1993.
9. Stamatescu M., Predarea-învățarea istoriei și noile tehnologii de informare și documentare, București, 2000.
10. Tănasă Gheorghe, Metodica predării-învățării istoriei, Iași, 1996.
11. Toth Szilard, A tortenelemtanitas didaktikaja, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2009.
12. Toth Szilard, A tortenelemtanitas modszertana, Editura Accent, Cluj-Napoca, 2005.
13. Acquiring Key Competences through heritage education, Lies Kerkhofs, Landkommanderij Alden Biesen, 2011, coautori: Jaap Van Lakerveld, Ingrid Gussen, Christa Bauer.
14. Acquiring Key Competences through heritage education: http://the-aqueduct.eu/?lang=ro