Articolul 1
Se aprobă Programa școlară pentru disciplina Muzică vocală de jazz - muzică ușoară, clasele a IX-a și a Xa, cuprinsă în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul ordin.
privind aprobarea programelor școlare pentru învățământul liceal, curriculum diferențiat, filiera vocațională, profilul artistic, specializarea Muzică, la disciplinele: Muzică vocală de jazz - muzică ușoară, clasele a IX-a, a X-a, a XI-a și a XII-a, și Istoria jazzului, clasele a XI-a și a XII-a
În baza prevederilor art. 42, 64 și 65 din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare,
în temeiul prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 185/2013 privind organizarea și funcționarea Ministerului Educației Naționale, cu modificările și completările ulterioare,
ministrul educației naționale emite prezentul ordin.
Se aprobă Programa școlară pentru disciplina Muzică vocală de jazz - muzică ușoară, clasele a IX-a și a Xa, cuprinsă în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul ordin.
Se aprobă Programa școlară pentru disciplina Muzică vocală de jazz - muzică ușoară, clasele a XI-a și a XIIa, cuprinsă în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezentul ordin.
Se aprobă Programa școlară pentru disciplina Istoria jazzului, clasele a XI-a și a XII-a, cuprinsă în anexa nr. 3, care face parte integrantă din prezentul ordin.
Programele școlare aprobate prin prezentul ordin se aplică începând cu anul școlar 2014-2015.
Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Direcția generală educație și învățare pe tot parcursul vieții, Institutul de Științe ale Educației, inspectoratele școlare și conducerile unităților de învățământ implicate duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Ministrul educației naționale,
Remus Pricopie
București, 28 august 2014.
Nr. 4.423.
PROGRAMA ȘCOLARĂ
pentru clasele a IX-a și a X-a
Ciclul inferior al liceului
Muzică vocală de jazz - muzică ușoară
Curriculum diferențiat
Filieră vocațională, profil artistic
Specializarea: Muzică
Notă de prezentare
Prin această programă se intenționează optimizarea și eficientizarea sistemului de pregătire artistică de specialitate, care să permită evaluarea cu acuratețe a deprinderilor, cunoștințelor și a competențelor dobândite la disciplina Muzica vocală de jazz - muzică ușoară.
Disciplina își propune să contribuie la dezvoltarea unei personalități autonome și creative, prin formarea de competențe, valori și atitudini. De asemenea, prin această ofertă educațională este posibilă conturarea traseelor individuale de evoluție profesională a tinerilor muzicieni, prin adaptarea repertoriilor și a modalităților de abordare la particularitățile lor intelectuale, afective și motrice.
Pregătirea de specialitate a elevilor de la profilul artistic, specializarea Muzică, presupune valorificarea achizițiilor învățării dobândite prin educația de bază (disciplinele din trunchiul comun) ca modalitate de asigurare a egalității de șanse și de întregire a formării intelectuale, estetice și morale a elevilor.
Finalitățile pe care se centrează noul curriculum se pot formula astfel:
- însușirea unei tehnici vocale temeinice, corespunzătoare cerințelor artistice specifice disciplinei Muzică vocală de jazz - muzică ușoară;
- asimilarea unui repertoriu bogat și variat în conținut;
- parcurgerea repertoriului ca mijloc pentru formarea competențelor interpretului și ca element indispensabil desăvârșirii personalității artistului în devenire și a viitorului consumator avizat de artă.
Acest document reprezintă pentru profesor un instrument de lucru ce permite deplasarea accentului de pe acumulările informative de cunoștințe pe utilizarea acestora în practica creativ-formativă a elevilor.
Noua programă pune accentul pe aplicațiile practice și pe formarea unor deprinderi ale artei improvizatorice. Acumularea progresivă și temeinică a deprinderilor vocal-instrumentale, sistematizate în capacități necesare specializării finale, oferă elevilor oportunitatea operării cu un limbaj universal, cu ajutorul căruia se poate citi, analiza, nota și reda orice creație muzicală. Disciplina Muzică vocală de jazz - muzică ușoară are alocate 2 (două) ore pe săptămână.
Competențe generale
1. Operarea cu elemente de limbaj specific disciplinei Muzică vocală de jazz - muzică ușoară în abordarea pieselor
2. Exprimarea prin muzică, valorificând dimensiunile afective, creative și estetice ale propriei personalități
Valori și atitudini
- Aprecierea contribuției Muzicii vocale de jazz - muzică ușoară la dezvoltarea fondului cultural comun al societății
- Receptivitatea față de diversitatea culturală definită spațial și temporal
- Manifestarea creativității în gândire dobândită prin cunoaștere și practică muzicală
- Disponibilitatea de a transfera și a susține în viața socială propriile valori estetice autentice
Competențe specifice și conținuturi pentru clasa a IX-a
┌─────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────┐ │ Competențe specifice │ Conținuturi │ ├─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┤ │1.1. Recunoașterea elementelor de limbaj │- Organizarea acustico-matematică a │ │muzical în temele muzicale audiate │fenomenului sonor │ │ │- Notația muzicală │ │ │- Teoria intervalelor muzicale │ │ │- Limbaj muzical tonal │ │ │- Ritmul muzical │ ├─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┤ │1.2. Descifrarea exemplelor muzicale, │- Acorduri-tipuri și cifraje │ │prin asocierea cifrajului cu linia │specifice │ │melodică │- Sisteme modale │ │ │- Modurile gamei majore și minore │ ├─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┤ │1.3. Diferențierea genurilor și formelor │- Ragtime și zona New Orleans │ │muzicale din Muzica vocală de jazz - │- Blues-ul cu subgenurile sale: │ │muzică ușoară │Urban Blues, Boogie-woogie și Big │ │ │Band Blues │ │ │- Swing - perioada clasică a │ │ │jazzului │ │ │- Propagarea genului swing în Europa│ │ │- Bebop - primul pas către jazzul │ │ │modern │ ├─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┤ │2.1. Interpretarea vocală creativ- │- Timbrul, tempoul, nuanțele, │ │expresivă, respectând textul muzical │elementele melodice și ritmice │ ├─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┤ │2.2. Realizarea de acompaniamente vocal- │- Relația acord-melodie │ │instrumentale solo sau în grup │- Relații armonice, V-I, II-V-I, │ │ │IV-V-I │ ├─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┤ │2.3. Formularea unor aprecieri asupra │- Terminologia specifică tehnicii │ │interpretărilor audiate, folosind │vocale și a limbajului muzical │ │limbajul de specialitate │ │ └─────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────┘
Competențe specifice și conținuturi pentru clasa a X-a
┌─────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────┐ │ Competențe specifice │ Conținuturi │ ├─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┤ │1.1. Operare cu elemente de limbaj │Actualizarea cunoștințelor acumulate│ │muzical pentru formarea deprinderilor │anterior │ │improvizatorice │- Organizarea acustico-matematică a │ │ │fenomenului sonor │ │ │- Notația muzicală │ │ │- Teoria intervalelor muzicale │ │ │- Limbaj muzical tonal │ │ │- Ritmul muzical │ ├─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┤ │1.2. Descifrarea exemplelor muzicale, │- Tipurile de acorduri de 4 sunete │ │asociind notația muzicală cu sunetul │- Relațiile mod-acord │ │ │- Bazele substituției și funcțiunile│ │ │acordurilor în game │ ├─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┤ │1.3. Crearea mentală de fragmente │- Procedee de dezvoltare melodică în│ │melodice pe un suport armonic dat │improvizație │ ├─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┤ │2.1. Compararea diferitelor interpretări,│- Criterii de comparare a │ │adoptând propria versiune │diferitelor stiluri jazzistice │ ├─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┤ │2.2. Formularea unor aprecieri asupra │- Terminologia specifică tehnicii │ │interpretărilor audiate, folosind │vocale și a limbajului muzical │ │limbajul de specialitate │- Mijloace de expresie muzicală │ ├─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┤ │2.3. Optimizarea propriei interpretări, │- Relațiile acord-scări pentatonale │ │valorificând deprinderile dobândite prin │și scara de blues │ │exercițiile specifice │ │ └─────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────┘
Sugestii metodologice
Improvizația este cel mai natural mod de a crea muzică, pe un suport armonic dat.
Vocea umană reprezintă primul instrument de redare a gândirii muzicale care aproximează cel mai bine înălțimea sunetelor, ritmurile, nuanțele, mai bine decât instrumentele. Improvizația la instrument poate fi în prima etapă mai dificilă, deoarece implică și alte procese mentale și motrice.
Unul dintre cele mai importante elemente ale studiului improvizației este audiția. Aceasta trebuie să facă parte din studiul zilnic și nu trebuie să aibă caracter de divertisment. Din audiție elevii își însușesc idei muzicale pe care le aplică în improvizație.
Transcrierea solourilor audiate dezvoltă gândirea muzicală și ajută la formarea unei concepții interpretative. Întotdeauna transcrierea trebuie însoțită de o analiză care să cuprindă următoarele obiective:
- pe ce treaptă a gamei/mod începe discursul improvizatoric;
- pe ce treaptă a gamei/mod se termină discursul improvizatoric;
- cum folosește gama/modul, pe întreaga întindere sau pe secțiuni;
- cum folosește elementele acordului în fraza muzicală;
- dacă folosește formule ritmico-melodice (patternuri);
- cum folosește elementele cromatice sau notele străine de acord;
- când folosește acorduri tranzitorii;
- când și cum folosește repetiția - ritmic, melodic, armonic;
- cât de des utilizează pauza ca pattern în improvizație;
- cum și când se folosesc substituții armonice peste armonia originală a piesei;
- când folosește diviziunile duble;
- cât de des utilizează modul de Blues în improvizații;
- când folosește procedeul secvențării.
Sugestii de exerciții teoretice:
- decodarea cifrajelor armonice și scrierea în notația tradițională;
- scrierea notelor care compun acordul cifrajului dat;
- scrierea cifrajelor corespunzătoare următoarelor acorduri: major, major cu septimă mică, minor cu septimă mică, semidiminuat, micșorat etc.;
- memorarea succesiunii acordurilor formei de Blues.
Sugestii de exerciții practice:
- progresii pe relația armonică a treptelor II-V-I, V-I, IV-I.
Pornind de la caracterul practic al activităților specifice disciplinei Muzică vocală de jazz - muzică ușoară, evaluarea se înscrie pe aceeași cale, abordând cu predilecție observarea continuă și sistematică a elevilor înscriși în activități colective, nu doar individuale. Se va apela și la metode alternative de evaluare (investigația, referatul, proiectul, portofoliul etc.), precum și la alte metode de evaluare potrivite prestațiilor artistice colective și/sau individuale (audiții, concerte, simpozioane, concursuri).
Sugestii de repertoriu
Exemple de piese de jazz cu grad de dificultate redus:
- Blues in Bb - Jamey Aebersold
- Footprints - Wayne Shorter
- Satin Doll - Duke Ellington
- Autumn Leaves - Joseph Kosma
- Summertime - George Gershwin
- Mayden Voyage - Herbie Hancok
- Cantaloupe Island - Herbie Hancok
- Watermelon Man - Herbie Hancok
Exemple de piese de jazz cu grad mediu de dificultate:
- Four - Miles Davis
- Perdido - Juan Tizol
- On Green Dolphin Street - Bronislaw Karper
- Misty - Erroll Garner
- Killer Joe - Benny Golson
- Sweet Georgia Brown
- Girl form Ipanema - Juao Gilberto
PROGRAMA ȘCOLARĂ
pentru clasele a XI-a și a XII-a
Ciclul superior al liceului
Muzică vocală de jazz - muzică ușoară
Curriculum diferențiat
Filieră vocațională, profil artistic
Specializarea: Muzică
Notă de prezentare
Conținuturile și structura programei pentru disciplina Muzică vocală de jazz - muzică ușoară, clasele a XI-a și a XII-a, au în vedere continuarea pregătirii artistice de specialitate a elevilor de la profilul artistic, specializarea muzică.
Disciplina își propune continuarea dezvoltării personalității creative, prin formarea de competențe, valori, atitudini și conturarea traseelor de evoluție profesională a tinerilor muzicieni.
Pregătirea de specialitate a elevilor de la profilul artistic, specializarea Muzică, presupune valorificarea achizițiilor învățării dobândite prin educația de bază (disciplinele din trunchiul comun) ca modalitate de asigurare a egalității de șanse și de întregire a formării intelectuale, estetice și morale a elevilor.
Prin actuala programă se reiau temele studiate în ciclul inferior al liceului și se continuă cu aplicațiile practice pentru dezvoltarea deprinderilor improvizatorice.
Această disciplină își dorește:
- să genereze strategii cognitive bazate pe relații interdisciplinare atât în interiorul ariei curriculare Arte, cât și cu alte domenii (literatură, istorie, logică, filosofie, științe ale naturii);
- să dezvolte elevilor capacități de valorizare, într-un sistem axiologic propriu, bazat pe o cunoaștere fundamentată;
- să dezvolte capacitatea de comunicare într-un limbaj specializat.
Actuala structură a programei vizează un nivel superior de pregătire profesională a cadrului didactic, în contextul unei abordări flexibile în demersul didactic, a căilor, a metodelor și a mijloacelor adecvate individualității elevului.
Competențe generale
1. Corelarea în practica muzicală a elementelor de limbaj muzical specific domeniilor Muzică vocală de jazz - muzică ușoară în abordarea repertoriului
2. Exprimarea prin și despre muzică, valorificând dimensiunile afective, creative și estetice ale propriei personalități
Valori și atitudini
- Aprecierea contribuției muzicii vocale de jazz și a muzicii ușoare la constituirea fondului cultural comun al societății
- Raportarea critică la creațiile muzicale receptate și interpretate
- Atitudinea reflexivă asupra valorii muzicii în viața individului
- Disponibilitatea de a transfera în viața socială valori estetice, ca alternative la manifestările de tip kitsch
Competențe specifice și conținuturi pentru clasa a XI-a
┌─────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────┐ │ Competențe specifice │ Conținuturi │ ├─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┤ │1.1. Operarea cu elemente de limbaj │- Limbaj muzical tono-modal, ritmul │ │muzical asimilate anterior pentru │muzical, tipuri de acorduri │ │consolidarea deprinderilor │(actualizare) │ │improvizatorice │ │ ├─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┤ │1.2. Recunoașterea genului unor lucrări │- Conceptele de Free jazz, Jazz │ │audiate │fusion, Jazz-Rock │ │ │- Curentul Smooth Jazz │ │ │- Jazzul Afro-Cuban - Genul Salsa în│ │ │muzica cubaneză │ │ │- Jazzul afro-brazilian - Originile │ │ │Sambei braziliene │ ├─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┤ │1.3. Aplicarea deprinderilor │- Raportul dintre melodie și armonie│ │improvizatorice │- Tipuri de dezvoltare variațională │ │ │melodică │ ├─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┤ │2.1. Redarea elementelor de limbaj │Moduri: │ │muzical în dezvoltarea improvizației │- Ionian │ │ │- Mixolidian │ │ │- Lydian Dominant │ │ │- Blues │ │ │- Major pentatonic │ │ │- Minor pentatonic │ │ │- Minor pentatonic (J. Coltrane) │ │ │- Moduri de opt sunete be-bop scales│ │ │- Moduri cu transpoziție limitată: │ │ │ST-T; T-ST │ │ │- Scara cromatică │ │ │- Scara hexatonală │ │ │- Game: majore și minore cu variante│ │ │- Acorduri: cu patru și cinci sunete│ │ │majore, minore, mărite, micșorate, │ │ │semidiminuate, cu note adăugate │ │ │- Patternuri: formule ritmico- │ │ │melodice aplicate pe relații │ │ │armonice și secvențe modulatorii │ │ │între treptele I-IV; IV-I; I-V; V-I,│ │ │II-V-I │ ├─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┤ │2.2. Utilizarea mijloacelor de limbaj │- Trăsături stilistice definitorii │ │muzical în interpretarea pieselor │ale curentelor jazzistice │ │standard de jazz │- Stilul stride piano │ │ │- Forma de blues │ │ │- Stilul swing eight notes - optimi │ │ │inegale │ ├─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┤ │2.3. Elaborarea unor combinații muzicale │- Procedee de improvizație - │ │proprii │dezvoltări melodice, patternuri │ │ │- Cadența II-V-I │ └─────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────┘
Competențe specifice și conținuturi pentru clasa a XII-a
┌─────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────┐ │ Competențe specifice │ Conținuturi │ ├─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┤ │1.1. Operarea cu elemente de limbaj │- Actualizarea cunoștințelor: moduri│ │muzical asimilate anterior pentru │game, acorduri, patternuri │ │consolidarea deprinderilor │- Procedee de improvizație - │ │improvizatorice │dezvoltarea de linii melodice, │ │ │patternuri │ │ │- Cadențe II-V-I, I-IV, I-V, V-I │ ├─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┤ │1.2. Recunoașterea elementelor de │- Johnny Răducanu - simbol brăilean │ │identitate/specific național în creația │al ethno-jazzului │ │ compozitorilor și interpreților români │- Marius Popp - autorul primului │ │ │manual de jazz din România │ │ │- Iacsy Korosy - deschizător de │ │ │drumuri în marea lume a jazzului │ │ │- Richard Oschanitzki - │ │ │personalitate complexă a jazzului │ │ │românesc │ │ │- Mircea Tiberian - fondatorul │ │ │secției de jazz a U.N.M.B. │ ├─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┤ │1.3. Identificarea unor elemente │- Biografiile compozitorilor: Edmond│ │folclorice în creația compozitorilor │Deda, Sile Dinicu, Ionel Fernic, │ │români de muzică ușoară │George Grigoriu, Henry Mălineanu, │ │ │Ion Vasilescu │ ├─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┤ │2.1. Interpretarea vocală expresivă a │- Blues - scurt istoric │ │ pieselor în stil blues │- Forma de blues, scara de blues │ │ │- Polivalența ritmică a blues-ului │ ├─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┤ │2.2. Realizarea unor aranjamente proprii │- Poliacorduri cu sonorități │ │ale pieselor din repertoriul de jazz și │neconvenționale │ │muzică ușoară │- Poliacordurile în orchestrație │ │ │- Substituția acordurilor și │ │ │modulația │ └─────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────┘
Sugestii metodologice
Disciplina Muzică vocală de jazz - muzica ușoară este întro continuă transformare. Ca practicant trebuie să accepți și să-ți însușești schimbările și noutățile. Se poate afirma că fiecare generație de artiști a contribuit la dezvoltarea artei improvizatorice cu idei unice, trăiri și sonorități specifice. În urma studiului disciplinat, elevul va ajunge să coordoneze gândirea muzicală cu mișcarea corpului.
Sugestii de procedee practice în studiul unei piese noi:
- audiția piesei pentru memorarea liniei melodice și redarea vocală;
- analizarea construcției melodice a basului în raport cu armonia;
- reproducerea din memorie a melodiei la instrument și voce;
- imitarea inflexiunilor, articulațiilor, frazării, dinamicii textului muzical;
- memorarea scărilor și acordurilor conform partiturii;
- asigurarea succesiunii ritmice a acordurilor impuse de textul muzical;
- evidențierea armonicelor cinci și șapte din rezonanța naturală a sunetului, respectiv terța (element modal) și septima (element disonant natural), în liniile melodice improvizate.
Pornind de la caracterul practic al activităților specifice disciplinei Muzică vocală de jazz - muzică ușoară, evaluarea se înscrie pe aceeași cale, abordând observarea continuă și sistematică a elevilor înscriși în activități colective, nu doar individuale. Se va apela și la metode alternative de evaluare (investigația, referatul, proiectul, portofoliul etc.), precum și la alte metode de evaluare potrivite prestațiilor artistice colective și/sau individuale (audiții, concerte, simpozioane, concursuri).
Sugestii de repertoriu - piese de jazz cu grad mediu și complex de dificultate:
- Girl from Ipanema - C.A. Jobim
- Stella by Starlight - Victor Young
- Giant Steps - John Coltrane
- All the things you are - Jerome Kern
- I got Rhythm - George Gershwin
- Afternoon in Paris - John Lewis
- There will never be another you - Warren/Gordon
- What are you doying the rest of your life - Michel Legrade
- Summer Samba - Marcos Valle
- Basin Street Blues - Spencer Williams
- Desafinado - C. A. Jobim
- Black Orpheus - Lovin Bonfi
- Meditation - A.C. Jobim
- Take Five - Paul Desmond
PROGRAMA ȘCOLARĂ
pentru clasele a XI-a și a XII-a
Ciclul superior al liceului
Istoria jazzului
Curriculum diferențiat
Filieră vocațională, profil artistic
Specializarea: Muzică
Notă de prezentare
Prin aplicarea noului curriculum diferențiat, existența disciplinelor teoretice bazate pe studiul cronologic constituie un liant între latura exclusiv practică a formării elevilor din liceele vocaționale și cea instructiv-formativă, în scopul definirii personalității artistice.
Disciplinele de specialitate din trunchiul istoriei artelor își propun:
- să familiarizeze elevii cu terminologia de specialitate, elaborată pe baza cunoașterii conceptelor operaționale fundamentale;
- să formeze deprinderi și tehnici de lucru privind selectarea informației istorice;
- să abordeze toate mijloacele existente astăzi (spectacol artistic, material bibliografic, surse istorice neconvenționale, creații artistice notate tradițional și pe suport electronic, mijloace mass-media, internet etc.);
- să genereze strategii cognitive bazate pe relații interdisciplinare, atât în interiorul ariei curriculare Arte, cât și cu alte domenii (literatură, istorie, logică, filosofie, științe socio-umane, științe ale naturii etc.);
- să dezvolte capacitatea elevilor de valorizare a lucrărilor muzicale și a compozitorilor studiați, într-un sistem axiologic propriu, bazat pe o cunoaștere fundamentată teoretic;
- să dezvolte capacitatea de comunicare într-un limbaj specializat;
- să ajute viitorii artiști să își definească propria personalitate creatoare, prin raportare la stilurile artistice fundamentale și la reprezentanții majori ai culturii naționale și universale.
În structura programei pentru Istoria jazzului, competențele au un grad mai mare de specificitate, sunt structurate pe ani de studiu și corespund nivelului de dezvoltare al elevilor.
Conținuturile învățării sunt organizate în concordanță cu fiecare competență specifică.
Istoria jazzului este o disciplină teoretică de specialitate care se studiază în ciclul superior al liceului. Disciplina conferă, pe lângă un suport teoretic adecvat, stabilitate pregătirii practice tuturor elevilor de la specializarea Muzică vocală de jazz - muzică ușoară ce urmează a fi absolvită. De asemenea, își propune să ofere elemente de comparație și instrumentarul practic de descoperire și redescoperire a valorilor autentice.
Competențe generale
1. Operarea cu terminologia specifică disciplinei Istoria jazzului în analiza creațiilor artistice
2. Investigarea istorico-stilistică și structurală a manifestării jazz
Valori și atitudini
- Aprecierea contribuției disciplinei Istoria jazzului la constituirea fondului cultural comun al societății
- Receptivitatea față de diversitatea culturală definită spațial și temporal
- Disponibilitatea de a transfera în viața socială valori estetice autentice
- Manifestarea inițiativei în susținerea propriilor opinii estetice
Competențe specifice și conținuturi pentru clasa a XI-a
┌─────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────┐ │ Competențe specifice │ Conținuturi │ ├─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┤ │1.1. Operarea cu termeni și concepte │-Concepte operaționale fundamentale:│ │specifice artei și culturii preluate în │artă, cultură, civilizație, creație,│ │Istoria jazzului pentru abordarea │receptare, stil, ethos, catharsis, │ │creațiilor artistice │prozodie, sincretism │ │ │- Noțiuni și concepte specifice │ │ │analizei, comentării și comparării │ │ │creațiilor muzicale │ │ │- Elemente ale limbajului muzical: │ │ │monodia, heterofonia, omofonia, │ │ │polifonia, sisteme modale și tonale,│ │ │genuri muzicale și stiluri creative │ ├─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┤ │1.2. Recunoașterea caracteristicilor │- Originile jazzului, contextul │ │definitorii ale creațiilor artistice │istoric al apariției muzicii de jazz│ │abordate, în funcție de elementele de │(moștenirea africană) │ │limbaj specific, conform epocii și │- Introducere în Istoria jazzului │ │stilului artistic │- Ragtime și zona New Orleans │ │ │- Blues-ul cu subgenurile sale: │ │ │Urban Blues, Boogie-woogie și Big │ │ │Band Blues │ ├─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┤ │ │- Swing - perioada clasică a │ │ │jazzului │ │ │- Propagarea genului swing în Europa│ │ │- Bebop - primul pas către jazzul │ │ │modern │ │ │- Cool jazz - mișcare jazzistică │ │ │dezvoltată în perioada celei de-a │ │ │doua conflagrații mondiale │ ├─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┤ │1.3. Diferențierea unor teme │- Creația jazzistică cuprinsă în │ │reprezentative ale genurilor studiate: │perioada sfârșitului de secol │ │Ragtime, Blues, Swing, Bebop, Cool Jazz │al XIX-lea până în deceniul patru al│ │ │secolului al XX-lea │ ├─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┤ │2.1. Descrierea din perspectivă │- Genuri și forme din perioada │ │stilistică a unor piese de jazz din │clasică a jazzului │ │perioada cuprinsă între sfârșitul │- Diversitatea stilistică a muzicii │ │secolului al XIX-lea și deceniul patru al│de jazz de la sfârșitul secolului │ │secolului al XX-lea │al XIX-lea și începutul secolului │ │ │al XX-lea │ ├─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┤ │2.2. Stabilirea unor legături între │- Date privind biografia artistică │ │momente din istoria jazzului și │și creația personalităților │ │evenimente istorice, culturale și sociale│reprezentative │ │contextuale, cuprinse între sfârșitul │- Locul muzicii în contextul istoric│ │secolului al XIX-lea și începutul │și cultural american │ │secolului al XXlea │ │ ├─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┤ │2.3. Formularea unor opinii privitoare la│- Forme de expresie artistică │ │diferite forme de expresie artistică │muzicală, literară plastică, │ │manifestate în muzică, literatură, dans │coregrafică manifestate în viziune │ │ │mono sau interdisciplinară │ └─────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────┘
Competențe specifice și conținuturi pentru clasa a XII-a
┌─────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────┐ │ Competențe specifice │ Conținuturi │ ├─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┤ │1.1. Operarea cu termeni și concepte │- Free jazz-omonimul Aleatorismului,│ │specifice Istoriei jazzului în perioada │ambiguitatea la nivelul creației │ │cuprinsă între sfârșitul celei de-a doua │artistice │ │conflagrații mondiale și până la │- Conceptul Fusion - fuziunea dintre│ │începutul secolului al XXI-lea │blues, bop, rock și ritmica │ │ │repetitivă funk │ │ │- Bossa-nova - gen sud-american │ │ │muzical hibrid │ ├─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┤ │1.2. Recunoașterea elementelor stilistice│- Creația jazzistică a secolului │ │specifice diversității creative a │al XX-lea - diversitate și mijloace │ │secolului al XX-lea, în lucrările audiate│moderne de creație │ │ │- Epoca contemporană - interpretare │ │ │și difuzare a muzicii │ ├─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┤ │2.1. Corelarea datelor Istoriei jazzului │- Conceptele de Free jazz, Jazz │ │cu evenimente istorice și sociale ale │fusion, Jazz-Rock │ │celei de a doua jumătăți a secolului │- Curentul Smooth Jazz │ │al XX-lea și începutul secolului │- Jazzul Afro-Cuban -- genul Salsa │ │al XXI-lea │în muzica cubaneză │ │ │- Jazzul afro-brazilian - originile │ │ │Sambei braziliene │ ├─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┤ │2.2. Identificarea elementelor comune și │- Ethno-jazzul în spațiul carpato- │ │a celor care diferențiază lucrările │danubiano-pontic │ │românești și universale compuse în │ │ │aceeași perioadă │ │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┤ │2.3. Recunoașterea surselor populare și a│- Stiluri în creația jazzistică │ │influențelor nord-americane în creația │românească și universală │ │jazzistică românească, vocală și │- Folclorul în evoluția jazzului │ │instrumentală │românesc - ethnojazz │ ├─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┤ │2.4. Formularea unor aprecieri privind │- Caracteristici generale ale │ │creația jazzistică a secolului al XX-lea │muzicii de jazz din secolul al XXlea│ │și a compozitorilor reprezentativi din │- Biografia și creația │ │muzica universală și națională │personalităților reprezentative │ └─────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────┘
Sugestii metodologice
Disciplina Istoria jazzului își propune să fundamenteze la nivel teoretic orizontul cultural al tinerilor muzicieni. Istoria jazzului impune, pe lângă o abordare tematică și o tratare cronologică, conținuturile obligatorii prevăzute în programă, ce urmează a fi parcurse în succesiunea lor istorică.
Elementele de bază ale noului curriculum, precum asimilarea lexicului, operarea cu limbajul specific disciplinei, fundamentarea cunoașterii expresiei individuale în contextul diversității culturale contemporane, trec accentul de pe latura teoretică pe cea aplicativă:
- audiția muzicală este orientată către conștientizarea elementelor de limbaj și expresie, definitorii stilistic, în funcție de perioadele studiate;
- folosirea unor tehnici de informare și de cercetare de factură muzicologică, prin utilizarea elementelor muzicale (receptate prin audiție, memorate și reproduse), utilizarea partiturii și a materialelor de specialitate (diverse surse de informație, de la dicționar la internet).
Alegerea de către profesor a materialului muzical ce urmează a fi audiat va fi orientată spre elementele stilistice cu o importanță majoră pentru realizarea tuturor competențelor pe care le impune prezentul curriculum.
În scopul perfecționării continue a tinerilor muzicieni ca viitori profesioniști și oameni de cultură se vor propune de către profesor bibliografii, lucrări de sinteză, monografii ale personalităților artistice studiate și dicționare.
Pentru selectarea materialului bibliografic se sugerează următoarele criterii:
- să fie adaptat nivelului de înțelegere al elevilor;
- să fie bine dozat ca volum de lucru individual;
- să poată fi accesat cu ușurință de elev;
- să existe materialul muzical ilustrativ, astfel încât nicio prezentare să nu rămână doar la nivel literar.
Pentru evaluarea cunoștințelor la disciplina Istoria jazzului, profesorul va apela la diferite modalități de realizare:
- evaluare inițială - investigația, chestionarul, testele;
- evaluare formativă - fișe de lucru, examinări orale pentru verificarea lucrărilor audiate;
- evaluarea sumativă - referat, portofoliul, proiect, examen (probă scrisă și orală).
La finalizarea ciclului superior al liceului, viitorul absolvent al specializării Muzică trebuie să poată comunica propriile opțiuni estetice și să formuleze judecăți de valoare, avizate și argumentate.
Sugestii de audiții asociate elementelor de conținut
Clasa a XI-a
Contextul istoric al muzicii de jazz
- moștenirea africană - Original Dixie Land Jazz și New Orleans Rhythm Kings.
Introducere în istoria jazzului
Perioada Ragtime - reprezentanți:
- Scott Joplin
- James P. Johnson
- Buddy Bolden
- John Philip Sousa
- Irving Berlin
- Jelly Roll Morton
- Tom Turpin
Blues-ul - reprezentanți:
- Bessie Smith
- Joe King Oliver
Urban Blues - reprezentanți:
- Gertrude Rainey
- Louis Armstrong
- Thomas Fatts Weller
Boogie-woogie - reprezentanți:
- James Edwards "Jimmy" Yancey
- Earl Hines
Big band Blues - reprezentanți:
- Count Basie Orchestra
- Glenn Miller Orchestra
- Duke Ellington Orchestra
Repere stilistice din perioada clasică a jazzului american
Swing - reprezentanți:
- Duke Ellington
- Benny Goodman
- Art Tatum
- Oscar Peterson
- Coleman Hawkins
- Django Reinhard
- Stephane Grappelli
- Frank Sinatra
- Nat King Cole
- Sarah Vaughan
- Billie Holliday
- Ella Fitzgerald
Be-bop - reprezentanți:
- Charles Bird Parker
- Thelonius Monk
- Eroll Garner
- Dizzie Gillespie
Stilul Cool jazz - reprezentanți:
- Lester Young
- Lennie Tristano
- Miles Davis
- Charles Mingus
Clasa a XII-a
Prezentarea conceptului de Free jazz - reprezentanți:
- Lennie Tristano
- Cecil Taylor
- Ornette Coleman
- Eric Dolphy
Conceptul Jazz fusion - reprezentanți:
- Miles Davis
- Bill Evans
- Joe Zawinul
- Jimmy Smith
- Chick Corea
- Keit Jarrett
- John McLaughin
Smooth Jazz - reprezentanți:
- George Benson
Jazzul Afro-Cuban - reprezentanți:
- Winton Marsalis
- Machito
- Arturo Sandoval
- Stan Kenton
- Chucho Valdez
- Paquito D`Rivera
Jazzul afro-brazilian - reprezentanți:
- Joao Gilberto
- Carlos Alberto Jobim
- Stan Getz
- Astrud Gilberto
Idiomul ethno-jazz în spațiul carpato-danubiano-pontic - reprezentanți:
- Emil și Mihai Berindei
- Jancsi Korossy
- Rihard Oschanitzki
- Johnny Răducanu
- Aura Urziceanu
- Eugen Ciceu
- Marius Popp
- Mircea Tiberian
__________
Sursă: legislatie.just.ro (Monitorul Oficial). Textul afișat este forma consolidată curentă.
Folosim cookie-uri pentru analiza traficului. Vezi Politica de confidențialitate pentru detalii.