(1) Predarea bunurilor intrate în proprietatea privată a statului se face de către deținători la organele de valorificare.
(2) Bunurile vor fi predate de către deținători organelor de valorificare, care sunt obligate să le preia în termen de 10 zile de la data primirii de către deținător a documentului care constituie titlu de proprietate al statului asupra acestora.
(3) După preluarea bunurilor intrate în proprietatea privată a statului, o comisie de evaluare va proceda la evaluarea acestora în termen de 21 de zile de la preluare.
(4) Comisia de evaluare este formată din 5 membri: 3 reprezentanți ai organului de valorificare, un reprezentant al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor și un reprezentant al deținătorului bunurilor respective.
(4^1) Atunci când valorificarea privește bunuri confiscate în proceduri penale, din Comisia de evaluare poate face parte și un reprezentant al Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate. În acest caz, Comisia de evaluare este formată din 5 membri: 2 reprezentanți ai organului de valorificare, un reprezentant al Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate, un reprezentant al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor și un reprezentant din partea Ministerului Afacerilor Interne.
(4^2) În cazul în care reprezentantul Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate nu participă la evaluare, bunurile se evaluează în lipsa acestuia.
(5) Cheltuielile de deplasare și de cazare se plătesc membrilor comisiei de evaluare de către instituția care i-a desemnat.
(6) Prin excepție de la prevederile art. 3 alin. (2) privind condițiile în care procesul-verbal de contravenție devine titlu de proprietate, precum și de la prevederile alin. (1), bunurile de consum alimentar cu grad ridicat de perisabilitate sau care, prin trecerea timpului, pierd din greutate ori din valoare, inclusiv animalele, păsările vii și plantele, se valorifică de îndată. Bunurile se predau imediat persoanelor juridice specializate sau persoanelor fizice autorizate pentru comercializarea acestor bunuri către populație, la prețul de piață. Valorificarea acestor bunuri se face fără efectuarea procedurilor de evaluare.
(7) Prin exceptare de la prevederile art. 3 alin. (2), la solicitarea deținătorului, același termen și aceeași procedură de valorificare prevăzute la alin. (6) se aplică și bunurilor al căror termen de garanție expiră înainte de data rămânerii definitive a hotărârii ce se va pronunța în litigiu, al cărui obiect îl constituie legalitatea procesului-verbal de confiscare.
(8) În cazul în care prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă se dispune restituirea bunurilor prevăzute la alin. (6) și (7), sumele obținute din valorificarea acestora se achită persoanei de la care au fost preluate bunurile respective, conform prevederilor din hotărârea judecătorească definitivă și irevocabilă, de la bugetul de stat sau de la bugetul local, după caz, la nivelul actualizat al prețurilor, în situația în care în hotărâre nu se prevede suma.
(9) Instituțiile abilitate prin lege să ateste calitatea bunurilor, pentru bunurile supuse valorificării, sunt obligate să emită avizul constatator în termenul solicitat de organul de valorificare, cu excepția bunurilor perisabile, pentru care avizul constatator se va emite de îndată.
(10) Produsele de natura celor supuse marcării potrivit legii, nemarcate sau cu marcaje false supuse valorificării, vor purta marcaje speciale, conform reglementărilor legale în materie.
(1) Prin excepție de la prevederile art. 3 alin. (2), bunurile mobile cu privire la care s-a dispus confiscarea pot fi valorificate în cursul procesului al cărui obiect îl constituie legalitatea procesului-verbal de confiscare, înainte de pronunțarea unei hotărâri definitive și irevocabile, în următoarele situații:
a) atunci când există riscul ca, prin trecerea timpului, până la soluționarea definitivă și irevocabilă a litigiului, valoarea bunurilor confiscate să se diminueze semnificativ;
b) când măsura confiscării privește bunuri a căror depozitare, întreținere sau conservare necesită cheltuieli disproporționate în raport cu valoarea bunului.
(2) În cursul procesului al cărui obiect îl constituie legalitatea procesului-verbal de confiscare, înainte de pronunțarea unei hotărâri definitive și irevocabile, organul care a dispus măsura confiscării poate hotărî de îndată valorificarea bunurilor confiscate, la cererea proprietarului bunurilor sau atunci când există acordul acestuia, indiferent dacă acestea se încadrează sau nu în categoriile menționate la alin. (1). În vederea valorificării acestor bunuri se aplică în mod corespunzător dispozițiile art. 6 alin. (1)-(6).
(3) La cererea organului care a dispus măsura confiscării, instanța de judecată învestită cu soluționarea procesului al cărui obiect îl constituie legalitatea procesului-verbal de confiscare decide asupra valorificării bunurilor mobile confiscate ce se încadrează în categoriile menționate la alin. (1). În acest scop, instanța de judecată fixează un termen care nu poate fi mai scurt de 10 zile, la care sunt citate părțile. Bunurile mobile pentru care se solicită valorificarea vor fi evaluate, prin expertiză judiciară, la valoarea lor de circulație.
(4) Instanța soluționează de urgență cererea privind valorificarea bunurilor mobile confiscate ce se încadrează în categoriile menționate la alin. (1), prin încheiere irevocabilă.
(5) Sumele de bani rezultate din valorificarea bunurilor prevăzute la alin. (1) și (2), după reținerea cheltuielilor de valorificare, se consemnează pe numele proprietarului bunurilor, la dispoziția organului care a dispus măsura confiscării.
(6) Pentru valorificarea bunurilor prevăzute la alin. (1) și (2) sunt aplicabile dispozițiile art. 9.
(7) Împotriva modului de ducere la îndeplinire a încheierii de valorificare a bunurilor mobile confiscate cei interesați pot formula plângere la instanța care a dat această încheiere, în termen de 10 zile de la data la care au luat cunoștință de actul contestat. Tot astfel, terții vătămați pot formula plângere în tot cursul procedurii de valorificare, dar nu mai târziu de 10 zile de la finalizarea acestei proceduri.
(8) Până la soluționarea plângerii prevăzute la alin. (7), instanța poate suspenda procedura de valorificare prin încheiere irevocabilă, numai dacă se depune o cauțiune, care nu poate depăși cuantumul de 10% din valoarea obiectului cererii.
(9) Instanța soluționează plângerea prevăzută la alin. (7) prin încheiere irevocabilă.
(10) Neintroducerea plângerii în termenul prevăzut la alin. (7) teza a II-a nu îl împiedică pe cel de-al treilea să își realizeze dreptul pe calea unei cereri separate, în condițiile legii.
(11) În cazul bunurilor valorificate în condițiile prezentului articol nu este admisibilă nicio cerere de desființare a vânzării împotriva terțului care a plătit prețul, în afară de cazul în care a existat fraudă din partea acestuia.
(1) Bunurile supuse valorificării care, în perioada valorificării, au devenit necomercializabile, precum și cele care nu au putut fi valorificate vor fi distruse sub supravegherea unei comisii de distrugere.
(2) Comisia de distrugere este formată din 5 membri: 2 reprezentanți ai organului de valorificare, un reprezentant din partea Ministerului Afacerilor Interne, un reprezentant al Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor și un reprezentant al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor.
(3) Membrii comisiei de evaluare, precum și membrii comisiilor prevăzute la art. 1 alin. (3) și la art. 8 alin. (2) primesc o indemnizație fixă lunară, stabilită prin ordin al ministrului finanțelor publice*), care se indexează anual cu indicele de inflație, cu condiția întrunirii comisiilor cel puțin o dată în cursul lunii, care se acoperă din veniturile încasate din valorificarea bunurilor intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului.
Notă *) A se vedea Ordinul ministrului economiei și finanțelor nr. 2.495/2007 privind stabilirea indemnizațiilor comisiilor constituite în conformitate cu prevederile art. 1 alin. (3), art. 6 alin. (3) și art. 7 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 14/2007 pentru reglementarea modului și condițiilor de valorificare a bunurilor intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului, aprobată cu modificări prin Legea nr. 274/2007 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 36 din 16 ianuarie 2008, cu modificările ulterioare.
(4) Cheltuielile de deplasare și de cazare se plătesc membrilor comisiilor de distrugere prevăzute la art. 1 alin. (3) și la art. 8 alin. (2) de către instituția care i-a desemnat.
(1) Valorificarea bunurilor intrate în proprietatea privată a statului se face prin bursele de mărfuri, prin magazine proprii, licitație publică, în regim de consignație sau direct de la locul unde acestea se află.
(2) Valorificarea bunurilor intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului, care se află în străinătate, se face prin licitație publică sau alte proceduri legale, potrivit legislației aplicabile din statul pe teritoriul căruia se află.