privind aprobarea stemelor comunelor Bocicoiu Mare, Coaș, Oncești și Suciu de Sus, județul Maramureș
În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema țării și sigiliul statului,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
(1) Se aprobă stemele comunelor Bocicoiu Mare, Coaș, Oncești și Suciu de Sus, județul Maramureș, prevăzute în anexele nr. 1.1-1.4.
(2) Descrierea și semnificațiile elementelor însumate ale stemelor sunt prevăzute în anexele nr. 2.1-2.4.
(3) Anexele nr. 1.1-1.4 și 2.1-2.4 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.
PRIM-MINISTRU
VICTOR-VIOREL PONTA
Contrasemnează:
-----------------
Ministrul dezvoltării regionale
și administrației publice,
Nicolae-Liviu Dragnea
București, 13 mai 2015.
Nr. 345.
STEMA
comunei Bocicoiu Mare, județul Maramureș
DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE
elementelor însumate ale stemei comunei Bocicoiu Mare,
județul Maramureș
Descrierea stemei
Stema comunei Bocicoiu Mare, potrivit anexei nr. 1.1, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, scartelat.
În partea superioară, în dreapta, în câmp albastru, se află un plug cu brăzdar, totul de argint.
În partea superioară, în stânga, în câmp roșu, se află patru spice de aur în mănunchi.
În partea inferioară, în dreapta, în câmp roșu, se află o magnolie înflorită de aur.
În partea inferioară, în stânga, în câmp albastru, se află o plută de aur deasupra unui brâu undat de argint.
Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificațiile elementelor însumate
Plugul simbolizează una dintre ocupațiile de bază din zonă, agricultura.
Spicele fac referire la specificul prioritar al culturilor din zonă.
Magnolia reprezintă flora spontană din hotarul comunei.
Pluta și brâul undat fac trimitere la ocupațiile tradiționale ale locuitorilor aflați de-a lungul râului Tisa.
Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
STEMA
comunei Coaș, județul Maramureș
DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE
elementelor însumate ale stemei comunei Coaș,
județul Maramureș
Descrierea stemei
Stema comunei Coaș, potrivit anexei nr. 1.2, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în furcă răsturnată.
În dreapta, în câmp albastru, se află un turn-clopotniță (turlă de biserică) de argint, dreptunghiular, cu galerie de veghe și acoperiș ascuțit, terminat cu o cruce în vârf.
În stânga, în câmp roșu, se află un vas de lemn (șiștar de muls) de argint, cu toartă spre dreapta.
În vârful scutului, în câmp de argint, se află un brâu undat albastru, iar deasupra acestuia o crenguță cu trei frunze verzi și patru prune albastre.
Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificațiile elementelor însumate
Turla de biserică evocă ținutul vestit din Maramureș pentru arhitectura bisericească (ecleziastică) din lemn ce se află pe teritoriul acestei localități.
Șiștarul face trimitere la produsele lactate tradiționale și la principala ocupație a locuitorilor, creșterea vitelor.
Brâul undat menționează prezența râurilor Lăpuș și Cavnic, care se unesc pe teritoriul localității în locul numit Împreunături sau Jenune.
Crenguța cu prune evidențiază o altă ocupație a locuitorilor, pomicultura.
Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
STEMA
comunei Oncești, județul Maramureș
DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE
elementelor însumate ale stemei comunei Oncești,
județul Maramureș
Descrierea stemei
Stema comunei Oncești, potrivit anexei nr. 1.3, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, scartelat.
În partea superioară, în dreapta, în câmp roșu, se află un turn de cetate medievală de aur, cu patru creneluri și trei ferestre negre.
În partea superioară, în stânga, în câmp albastru, se află un animal fantastic numit grifon, de argint, cu cap de pasăre orientat spre dreapta, cu zborul deschis, ieșind dintr-o coroană cu fleuroane, ținând în laba dreaptă o pană, iar în stânga, o sabie curbată.
În partea inferioară, în dreapta, în câmp albastru, se află o fântână heraldică de argint.
În partea inferioară, în stânga, în câmp roșu, se află un vas de ceramică dacică de aur, ornamentat cu un brâu alveolar.
Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificațiile elementelor însumate
Turla de cetate face trimitere la una dintre vestigiile feudale din zonă, respectiv cetatea medievală din secolul al XIII-lea.
Grifonul este simbolul luat din blazonul familiei Negrea de Oncești.
Fântâna evocă "Fântâna Craiului" din care a băut regele Ludovic de Anjou în drumul său contra lui Bogdan.
Vasul de ceramică face referire la urmele așezării dacice de pe vârful "Măgura", ce datează din secolul I înainte de Hristos.
Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
STEMA
comunei Suciu de Sus, județul Maramureș
DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE
elementelor însumate ale stemei comunei Suciu de Sus,
județul Maramureș
Descrierea stemei
Stema comunei Suciu de Sus, potrivit anexei nr. 1.4, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, cu un câmp roșu, încărcat cu șapă albastră.
În șapă se află efigia de argint a unui bărbat cu barbă și mustață, redat din față, cu capul întors 1/2 spre stânga; personajul poartă o cămașă fără guler și o haină cu revere; pe cap are o pălărie cu bor mare, ornată în stânga cu două pene.
În dreapta se află un mănunchi de aur format dintr-un știulete de porumb și două spice de grâu.
În stânga se află un stejar de aur.
Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificațiile elementelor însumate
Efigia reprezintă imaginea locotenentului Atanasie Moț Dâmbul, luptător pentru drepturile românilor din satele Maramureșului, al cărui monument se află în localitate.
Știuletele de porumb și spicele de grâu simbolizează ocupația de bază a locuitorilor, agricultura, iar numărul lor indică numărul satelor componente ale comunei.
Stejarul reprezintă bogăția silvică a zonei.
Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
----
Sursă: legislatie.just.ro (Monitorul Oficial). Textul afișat este forma consolidată curentă.
Folosim cookie-uri pentru analiza traficului. Vezi Politica de confidențialitate pentru detalii.