LEGE nr. 213 din 21 iulie 2015

(1) Fondul de garantare a asiguraților, denumit în continuare Fondul, se constituie ca persoană juridică de drept public care își exercită atribuțiile și competențele potrivit prevederilor prezentei legi; organizarea și funcționarea Fondului se stabilesc prin statut propriu aprobat de către Consiliul Autorității de Supraveghere Financiară, la propunerea Consiliului de administrație al Fondului, iar statutul se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.

(2) Sediul principal al Fondului este în municipiul București; în vederea exercitării atribuțiilor prevăzute de lege, Fondul poate avea unul sau mai multe puncte de lucru.

(3) Fondul, ca schemă de garantare în domeniul asigurărilor, protejează creditorii de asigurări de consecințele falimentului sau lichidării bazate ori nu pe insolvență a asigurătorilor, în condițiile prezentei legi.

(4) Fondul nu preia obligațiile asigurătorilor debitori, ci efectuează plăți către creditorii de asigurări ai acestora după parcurgerea procedurii administrative reglementate de prezenta lege.

(1) Fondul are ca scop protejarea directă a:

(2) Fondul are ca scop, de asemenea, protejarea indirectă a:

(3) Fondul plătește și Biroului Asigurătorilor de Autovehicule din România, denumit în continuare BAAR, sumele achitate de acesta, în calitate de birou național auto și în numele unui asigurător persoană juridică română, către birourile similare din alte state pentru evenimente asigurate produse ulterior datei retragerii autorizației de funcționare a respectivului asigurător; BAAR adresează Fondului o solicitare în acest sens, iar prevederile art. 15 alin. (5)-(8), (10) și (11) nu se aplică.

(4) Fondul efectuează plata creanțelor de asigurări către persoanele prevăzute la alin. (1) după depunerea de către acestea a unei cereri de plată în condițiile art. 14 și parcurgerea procedurii administrative reglementate de prezenta lege, cu respectarea plafonului de garantare prevăzut la art. 15 alin. (2) sau, după caz, la art. 15 alin. (5) și (6).

(5) Fondul este îndreptățit să obțină rambursarea sumelor achitate în vederea soluționării cererilor de plată formulate de creditorii de asigurări prevăzuți la alin. (1) lit. c), de la organismele similare din statele membre de origine ale asigurătorilor debitori aflați în procedură de faliment sau în procedură de lichidare bazată sau nu pe insolvență; Fondul formulează în acest sens cereri de rambursare adresate organismelor similare din alte state care se transmit și se soluționează în conformitate cu prevederile acordului de cooperare încheiat cu acestea sau ale actelor delegate adoptate de Comisia Europeană, după caz, conform dispozițiilor art. 10a alin. (13) și ale art. 25a alin. (13) din Directiva 2009/103/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 septembrie 2009 privind asigurarea de răspundere civilă auto și controlul obligației de asigurare a acestei răspunderi, astfel cum au fost introduse prin art. 1 pct. 8 și 18 din Directiva (UE) 2021/2.118 a Parlamentului European și a Consiliului din 24 noiembrie 2021 de modificare a Directivei 2009/103/CE privind asigurarea de răspundere civilă auto și controlul obligației de asigurare a acestei răspunderi.

(6) Fondul protejează indirect creditorii de asigurări prevăzuți la alin. (2) prin rambursarea către organismele similare din statele lor de reședință a sumelor achitate de acestea în vederea soluționării cererilor de plată formulate de respectivele persoane pentru repararea prejudiciilor suferite ca urmare a producerii riscurilor acoperite prin contracte RCA încheiate de asigurătorii debitori persoane juridice române aflați în procedură de faliment sau în procedură de lichidare care nu este bazată pe insolvență; îndeplinirea obligației Fondului de a efectua rambursarea către organismele similare din alte state se realizează în conformitate cu prevederile acordului de cooperare sau ale actelor delegate adoptate de Comisia Europeană, după caz, prevăzute la alin. (5) teza a II-a.

(7) Fondul efectuează plăți în limita resurselor financiare disponibile la momentul plății, prevăzute la art. 5, iar în cazul în care disponibilitățile nu sunt suficiente pentru acoperirea cuantumului sumelor datorate potrivit prevederilor prezentei legi, acestea sunt achitate pe măsura alimentării Fondului cu resurse financiare.

(8) Prevederile alin. (7) nu exonerează Fondul de obligațiile prevăzute la alin. (6) și art. 15 alin. (5)-(8), (10), (11) și (13).

(9) Executarea silită pentru titlurile executorii obținute împotriva asigurătorului nu poate fi demarată împotriva Fondului; în acest caz, cererea de plată motivată este depusă în condițiile art. 14 alin. (1), cu respectarea procedurii și a plafonului stabilite prin prezenta lege.

(10) Sunt excluse de la aplicarea dispozițiilor prezentei legi orice obligații decurgând din contractele de reasigurare.

(11) Fondul poate încheia acorduri de cooperare cu organisme similare din alte state, birouri naționale auto și alte entități, sau le poate mandata pe acestea în vederea îndeplinirii atribuțiilor sale legale.

(1) Fondul poate îndeplini funcția de administrator special în procedura de redresare financiară a asigurătorilor ori de lichidator în procedura de lichidare voluntară a asigurătorilor, în condițiile prevăzute de Legea nr. 503/2004 privind redresarea financiară, falimentul, dizolvarea și lichidarea voluntară în activitatea de asigurări, republicată, cu modificările ulterioare, denumită în continuare Legea nr. 503/2004.

(2) Fondul poate îndeplini funcția de administrator interimar la un asigurător, potrivit prevederilor alin. (4)-(7) și (9).

(3) Fondul este numit pentru funcțiile prevăzute la alin. (1) și (2) de către Autoritatea de Supraveghere Financiară, prin decizie motivată.

(4) La data la care Autoritatea de Supraveghere Financiară retrage autorizația de funcționare a unui asigurător, potrivit legislației în domeniul asigurărilor, și totodată constată existența indiciilor stării de insolvență a acestuia, astfel cum această stare este definită la art. 5 pct. 31 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, cu modificările și completările ulterioare, denumită în continuare Legea nr. 85/2014, Autoritatea de Supraveghere Financiară poate numi Fondul ca administrator interimar al asigurătorului în cauză având atribuțiile prevăzute la alin. (5).

(5) În calitate de administrator interimar, Fondul asigură administrarea și conducerea asigurătorului și adoptă măsurile necesare pentru împiedicarea diminuării activului și sporirii pasivului asigurătorului, concomitent cu conservarea bunurilor acestuia; la data numirii lichidatorului judiciar, mandatul de administrator interimar încetează de drept.

(6) De la data comunicării deciziei de numire a Fondului ca administrator interimar și până la încetarea mandatului acestuia, atribuțiile conducerii asigurătorului se suspendă de plin drept, cu excepția atribuției de introducere a acțiunii prevăzute la art. 250 alin. (2) din Legea nr. 85/2014 și a atribuției de predare a evidențelor conform dispozițiilor art. 122 pentru a căror îndeplinire rămâne răspunzătoare.

(7) Cheltuielile legate de administrarea interimară se suportă de către asigurătorul la care a fost numit; onorariul administratorului este stabilit de Autoritatea de Supraveghere Financiară prin decizia de numire, fără a depăși remunerația acordată conducerii asigurătorului.

(8) Fondul administrează Fondul de rezoluție pentru asigurători, ale cărui surse financiare, funcții și atribuții sunt stabilite prin Legea nr. 246/2015 privind redresarea si rezoluția asigurătorilor; în acest sens, Fondul constituie, în cadrul structurii sale organizatorice, o direcție cu funcții specifice în vederea punerii în aplicare a atribuțiilor stabilite prin prezenta lege și prin Legea nr. 246/2015.

(9) Dacă asigurătorul a fost supus Legii nr. 246/2015, iar administrator temporar sau administrator de rezoluție este Fondul, acesta îndeplinește în continuare atribuțiile administratorului interimar.

(10) Fondul poate desfășura și alte activități aflate în legătură cu obiectul său de activitate în scopul obținerii de venituri ce pot fi utilizate ca sursă de finanțare pentru îndeplinirea obligațiilor prevăzute de prezenta lege, inclusiv activități de constatare și evaluare a daunelor pentru asigurători autorizați în România sau într-un alt stat membru.

(11) Fondul informează prompt organismele similare din celelalte state membre cu privire la deschiderea unei proceduri de faliment sau a unei proceduri de lichidare care nu este bazată pe insolvență la un asigurător persoană juridică română autorizat să practice asigurări RCA.

(12) Pentru îndeplinirea obligațiilor legale în termenele prevăzute de prezenta lege, Fondul este în drept să încheie contracte de asigurare, precum și orice alte contracte financiare, inclusiv contracte similare contractelor de reasigurare adecvate profilului de risc și specificului activității Fondului, pentru a reduce impactul asupra resurselor financiare ale Fondului, pentru a se proteja împotriva riscurilor asociate activității și pentru a asigura diversificarea surselor sale de venit.

(1) Sunt obligați să contribuie la Fond, în condițiile prezentei legi, următorii asigurători:

(2) Asigurătorii europeni contribuie la Fond doar pentru acea parte a activității sucursalelor pentru care schemele de garantare din statele membre de origine ale acestora nu protejează creditorii de asigurări în cazul deschiderii împotriva acestora a unei proceduri de faliment sau de lichidare bazată pe insolvență.

(3) Fondul întocmește, menține și actualizează Registrul asigurătorilor care contribuie la Fond, ale cărui formă și conținut sunt stabilite prin instrucțiuni emise conform prevederilor art. 30 alin. (2) și care permite cel puțin identificarea claselor/tipurilor de asigurări pentru care Fondul acordă protecție potrivit prevederilor prezentei legi; Fondul are competența de a solicita asigurătorilor care intră sub incidența prezentei legi toate informațiile necesare întocmirii registrului.

(1) În înțelesul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următoarea semnificație:

(2) Termenii și expresiile utilizați/utilizate în cuprinsul prezentei legi și care nu au fost definiți/definite la alin. (1) au semnificația prevăzută la art. 5 din Legea nr. 85/2014, art. 2 dinLegea nr. 246/2015, art. 1 alin. (2) din Legea nr. 237/2015 și la art. 2 din Legea nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și tramvaie, denumită în continuare Legea nr. 132/2017.

(3) În înțelesul prezentei legi, persoanele din conducerea asigurătorului debitor, astfel cum sunt definite la art. 1 alin. (2) pct. 33 din Legea nr. 237/2015, cu modificările și completările ulterioare, nu fac parte din categoria creditorilor de asigurări, cu excepția cazului în care sunt persoane prejudiciate RCA.

(1) Resursele financiare ale Fondului provin din următoarele surse:

(2) Disponibilitățile Fondului constituite conform prevederilor alin. (1) pot fi plasate în instrumente purtătoare de dobândă, la instituții de credit, în instrumente ale pieței monetare, în titluri de stat sau titluri ale administrației publice locale, în instrumente financiare tranzacționate pe piețe reglementate din statele membre, în titluri de participare la organisme de plasament colectiv în valori mobiliare și alte fonduri de investiții, precum și în alte plasamente, inclusiv în valută.

(3) Strategia de investire a resurselor Fondului are în vedere plasarea acestora în condiții de siguranță, urmărind minimizarea riscurilor, asigurarea eficienței și a lichidității. Strategia de investire a resurselor Fondului se elaborează de către acesta, se avizează de Consiliul de administrație al Fondului și se aprobă de Consiliul Autorității de Supraveghere Financiară.

(1) Contribuțiile datorate Fondului de către asigurători se calculează separat pe cele două categorii de asigurări, respectiv asigurări generale și asigurări de viață, pe baza evidențelor contabile lunare ale acestora, aplicându-se o cotă procentuală stabilită conform prevederilor alin. (3).

(2) Cota procentuală a contribuțiilor nu va putea depăși 10% din primele brute încasate din activitatea de asigurări directe, cu respectarea prevederilor art. 3.

(3) Cota procentuală se stabilește distinct pentru cele două categorii de asigurări, prin reglementări ale Autorității de Supraveghere Financiară, la propunerea Consiliului de administrație al Fondului.

(4) Pentru acoperirea obligațiilor generate de aplicarea prezentei legi, Autoritatea de Supraveghere Financiară poate majora în cursul anului cota procentuală luată în calcul la stabilirea contribuției, cu respectarea limitei prevăzute la alin. (2).

(5) Prevederile alin. (1), (2) și (4) se aplică prin similitudine și în cazul contribuțiilor speciale prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. h), acestea fiind evidențiate distinct în evidențele contabile ale Fondului, conform reglementărilor emise de ASF.

(6) Cota procentuală aferentă contribuțiilor speciale se aprobă prin hotărârea Consiliului Autorității de Supraveghere Financiară, la propunerea Consiliului de administrație al Fondului.

(7) Prin excepție de la prevederile art. 7 alin. (2), contribuțiile speciale datorate și virate în contul Fondului se vor restitui asigurătorilor atunci când disponibilitățile Fondului sunt suficiente pentru acoperirea cuantumului sumelor cuvenite creditorilor de asigurări și pe măsura alimentării Fondului cu resursele financiare prevăzute de prezenta lege; Fondul nu datorează dobânzi aferente contribuțiilor speciale încasate.

(8) Procedura de restituire a contribuțiilor speciale se stabilește prin reglementări emise conform prevederilor art. 30.

(9) În situații excepționale în care resursele financiare disponibile ale Fondului, în calitate de schemă de garantare în domeniul asigurărilor, nu sunt suficiente pentru acoperirea cuantumului sumelor datorate de Fond potrivit prevederilor prezentei legi creditorilor de asigurări și organismelor similare din alte state membre, Guvernul, prin Ministerul Finanțelor, la solicitarea Fondului, pune la dispoziția acestuia sumele necesare, sub formă de împrumut, în termen de maximum 30 de zile de la data solicitării.

(10) Sursa fondurilor pentru împrumutul prevăzut la alin. (9) este reprezentată de vărsămintele din privatizare în lei și valută înregistrate în contul Trezoreriei Statului.

(11) În situația în care valoarea împrumutului ce urmează a fi solicitat depășește suma disponibilităților din vărsăminte din privatizare în lei înregistrate în contul curent general al Trezoreriei Statului, Fondul poate solicita în completare un împrumut în valută din vărsăminte din privatizare în valută. La stabilirea sumei împrumutului solicitat se va lua în considerare și riscul valutar.

(12) Guvernul, prin Ministerul Finanțelor, pune la dispoziția Fondului împrumutul solicitat pe bază de convenție încheiată între părți, în care se precizează valoarea împrumutului și condițiile generale de acordare/rambursare a acestuia.

(13) Dacă vărsămintele din privatizare sunt insuficiente, Ministerul Finanțelor poate lansa împrumuturi de stat, prin derogare de la prevederile art. 4 alin. (1) lit. d) și alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 109/2008, cu modificările și completările ulterioare. Condițiile financiare ale subîmprumutului, astfel cum este acesta definit potrivit prevederilor art. 2 lit. j) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 64/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 109/2008, cu modificările și completările ulterioare, acordat de Ministerul Finanțelor Fondului sunt stabilite prin convenție încheiată între cele două părți. Sumele necesare sunt puse la dispoziția Fondului în termen de maximum 30 de zile de la data solicitării lor de către acesta.

(14) Ministerul Finanțelor virează sumele puse la dispoziția Fondului ca împrumut/subîmprumut în conturile acestuia indicate în solicitarea de împrumut.

(15) Fondul poate solicita Guvernului să garanteze împrumuturile sale pe care le poate contracta potrivit prevederilor art. 5 alin. (1) lit. f), Guvernul luând o decizie în această privință în termen de 5 zile de la data primirii cererii. Garanția astfel acordată de Guvernul României, prin Ministerul Finanțelor, este exceptată de la prevederile art. 4 alin. (1) lit. d) și alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 64/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 109/2008, cu modificările și completările ulterioare, și acoperă în procent de 100% valoarea împrumutului/împrumuturilor, inclusiv dobânzile și comisioanele aferente.

(16) Prin derogare de la prevederile art. 6 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 64/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 109/2008, cu modificările și completările ulterioare, pentru garanțiile și subîmprumuturile acordate Fondului de către Ministerul Finanțelor nu se percepe comision la fondul de risc.

(17) Consiliul de administrație al Fondului analizează, avizează și propune Autorității de Supraveghere Financiară spre aprobare solicitarea de garanții sau împrumuturi pe care Fondul urmează să o adreseze Guvernului, potrivit alin. (9) sau (15), cu fundamentarea corespunzătoare a necesității acestora.

(1) Contribuția datorată Fondului de către asigurători se virează lunar în contul Fondului, în moneda națională - leu, conform reglementărilor emise de Autoritatea de Supraveghere Financiară.

(2) Contribuțiile datorate și virate în contul Fondului de către asigurători nu se restituie.

(1) Asigurătorii întocmesc și transmit lunar Fondului, conform reglementarilor emise de Autoritatea de Supraveghere Financiară, raportările privind modul de constituire și de virare a contribuției datorate, distinct pe cele două categorii de asigurări, respectiv asigurări generale și asigurări de viață.

(2) Odată cu transmiterea raportărilor, asigurătorii anexează o declarație pe propria răspundere, sub semnătura reprezentantului legal al acestora, respectiv a mandatarului sucursalei asigurătorului european, sub sancțiunile prevăzute de Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările și completările ulterioare, pentru infracțiunile de înșelăciune și/sau de fals în declarații, prin care se atestă că datele și/sau informațiile transmise sunt reale, corecte și complete.

(1) Actul prin care se stabilește și se individualizează obligația de plată la Fond, inclusiv pentru sumele datorate la Fondul de rezoluție pentru asigurători, este întocmit de Fond și constituie titlu de creanță; titlul de creanță cuprinde suma restantă totală datorată drept contribuție la Fond și eventualele dobânzi și penalități de întârziere, precum și termenul maxim de 30 de zile care curge începând cu data comunicării actului prin care se individualizează obligația de plată, în care se poate plăti obligația de bunăvoie.

(2) Dacă la data scadenței stabilită la alin. (1) datoria restantă prevăzută în titlul de creanță nu a fost plătită, acesta devine titlu executoriu, în baza căruia Fondul va declanșa procedura de executare silită a creanțelor, conform dispozițiilor Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată.

(3) Sumele virate la Fond cu titlu de contribuție nu pot fi urmărite silit decât pentru îndeplinirea obligațiilor pentru care au fost constituite.

(4) Pentru neplata la termen a sumelor datorate Fondului se aplică dobânzi și penalități de întârziere, calculate în conformitate cu reglementările aplicabile pentru colectarea creanțelor fiscale. Dobânzile și penalitățile vor fi virate în contul Fondului.

(1) Resursele financiare ale Fondului se utilizează pentru:

(2) Plata sumelor prevăzute la alin. (1) lit. a) și b) se efectuează din disponibilitățile Fondului, numai după parcurgerea procedurii administrative, necontencioase, prevăzută de prezenta lege; din suma cuvenită creditorului de asigurări se rețin sumele datorate de către creditor asigurătorului, calculate conform contractului de asigurare încheiat între părți.

(3) Prin derogare de la prevederile art. 145 alin. (1) din Legea nr. 246/2015, cheltuielile directe ale Fondului pentru activitatea de administrare a Fondului de rezoluție pentru asigurători sunt suportate, cu prioritate, din veniturile Fondului de rezoluție pentru asigurători, în măsura în care acestea sunt suficiente pentru acoperirea acestor cheltuieli; în lipsa acestora, se pot folosi celelalte resurse financiare ale Fondului.

(1) Orice persoană dintre cele prevăzute la art. 2 alin. (1) care invocă un drept de creanță împotriva asigurătorului ca urmare a producerii unor riscuri acoperite printr-un contract de asigurare și pentru care asigurătorul nu a procedat la deschiderea dosarului de daună poate solicita deschiderea dosarului de daună printr-o cerere scrisă adresată Fondului; ulterior, în vederea încasării indemnizațiilor/despăgubirilor cuvenite de la Fond, acesta formulează o cerere de plată motivată, în condițiile art. 14.

(1^1) Abrogat.

(1^2) În situația în care sunt necesare constatări suplimentare pentru dosarele deja deschise de asigurător, Fondul procedează la efectuarea acestora, pe baza unei solicitări scrise adresate Fondului în acest sens de către petent, la sediu sau prin poștă, prin poșta electronică sau prin alte mijloace ce asigură transmiterea textului actului.

(1^3) Cererile menționate la alin. (1) și (1^2) pot fi formulate direct sau prin mandatari începând de la datele prevăzute la art. 12^1.

(2) În vederea protejării drepturilor creditorilor de asigurări, Fondul va lua măsurile necesare cu privire la deschiderea dosarelor de daună, constatarea tehnică a avariilor, instrumentarea dosarelor de daună și avizarea dosarelor de daună din punct de vedere tehnic. Instrumentarea dosarelor de daună se va face cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare la data producerii evenimentului asigurat și a condițiilor de asigurare generale și specifice prevăzute în contractele de asigurare.

(3) Pentru ducerea la îndeplinire a atribuțiilor cu privire la activitatea de instrumentare a dosarelor de daună, Fondul, pe baza unor proceduri transparente de selecție aprobate prin decizia Autorității de Supraveghere Financiară, poate încheia convenții cu societăți care au ca obiect de activitate servicii de regularizare a cererilor de despăgubire sau cu unul sau mai mulți asigurători în vederea constatării, evaluării și lichidării daunelor. Sumele achitate din disponibilitățile Fondului prestatorilor de servicii pentru instrumentarea și lichidarea dosarelor de daună constituie creanțe de asigurări, dispozițiile art. 267 alin. (2) din Legea nr. 85/2014, cu modificările și completările ulterioare, fiind aplicabile în mod corespunzător.

(4) Sumele stabilite conform alin. (3) și acceptate la plată de comisia specială, constituită conform dispozițiilor prezentei legi, se plătesc din disponibilitățile Fondului, în condițiile și cu respectarea prevederilor prezentei legi și ale reglementărilor emise de Autoritatea de Supraveghere Financiară și/sau de către Fond în aplicarea acesteia.

(5) Prevederile alin. (1) și (1^2) nu se aplică creditorilor de asigurări cu reședința în alte state membre prevăzuți la art. 2 alin. (2); aceștia se adresează organismelor similare din statele în care își au reședința.

(1) Dreptul creditorilor de asigurări prevăzuți la art. 2 alin. (1) lit. a) și d) și alin. (2) lit. a) de a solicita direct sau indirect, după caz, plata sumelor cuvenite de la Fond se naște la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a deciziei Autorității de Supraveghere Financiară prin care se constată existența indiciilor stării de insolvență a asigurătorului și imposibilitatea redresării acestuia.

(2) Dreptul creditorilor de asigurări prevăzuți la art. 2 alin. (1) lit. b) și alin. (2) lit. b) de a solicita direct sau indirect, după caz, plata sumelor cuvenite de la Fond se naște la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a deciziei Autorității de Supraveghere Financiară prin care retrage autorizația de funcționare a asigurătorului și avizează intrarea acestuia în procedură de dizolvare și lichidare voluntară ori dispune acestuia intrarea în procedură de dizolvare și lichidare.

(3) Dreptul creditorilor de asigurări prevăzuți la art. 2 alin. (1) lit. c) de a solicita plata sumelor cuvenite de la Fond se naște la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a extrasului referitor la decizia autorității competente din statul membru de origine al asigurătorului, inclusiv a asigurătorului european, privind deschiderea la acesta a procedurii de faliment sau de lichidare bazată sau nu pe insolvență.

(4) Dreptul creditorilor de asigurări prevăzuți la art. 2 alin. (1) lit. e) de a solicita plata sumelor cuvenite de la Fond se naște la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a extrasului privind decizia de deschidere la asigurătorul european a procedurii de faliment sau de lichidare bazată pe insolvență de către autoritatea competentă din statul membru de origine al acestuia.

(1) În termen de 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a deciziei Autorității de Supraveghere Financiară de retragere a autorizației de funcționare și constatare a existenței indiciilor stării de insolvență a asigurătorului persoană juridică română, acesta predă Fondului evidența contractelor de asigurare în vigoare la data comunicării deciziei mai sus menționate, evidența completă a dosarelor de daună, precum și evidențele tehnico-operative și contabile aferente acestor contracte și dosare, în vederea publicării listei potențialilor creditori de asigurări; în cazul asigurătorului european, termenul de 30 de zile se calculează de la data prevăzută la art. 12^1 alin. (4), iar evidențele predate sunt aferente activității prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) și alin. (2).

(2) Asigurătorul predă evidențele prevăzute la alin. (1) atât în format letric, cât și, dacă există, în format electronic/digital; odată cu acestea, asigurătorul predă Fondului toate contractele de asigurare în vigoare, dosarele de daună nelichidate, bazele de date, registrele, corespondența, orice document referitor la dosare, la contracte în vigoare, precum și orice alte evidențe deținute în legătură cu acestea; prevederile celei de-a doua teze a prezentului alineat nu se aplică asigurătorilor europeni.

(3) Asigurătorul transmite Fondului orice documente sau informații referitoare la contractele de asigurare și dosarele de daună, solicitate de Fond în vederea analizării cererilor de plată depuse de potențialii creditori; răspunderea pentru neîndeplinirea sau pentru îndeplinirea necorespunzătoare a obligațiilor prevăzute la prezentul alineat și la alin. (1) și (2) revine conducerii asigurătorului, respectiv mandatarului asigurătorului european, după caz.

(4) Pe baza evidențelor și documentelor preluate de la asigurător, Fondul întocmește lista potențialilor creditori de asigurări și asigură publicarea acesteia pe site-ul propriu.

(5) În situația în care instanța competentă respinge cererea de deschidere a procedurii de faliment, Fondul procedează la restituirea evidențelor și documentelor preluate de la asigurător, în termen de maximum 30 de zile de la rămânerea definitivă a hotărârii prin care s-a respins cererea de deschidere a procedurii de faliment.

(6) În situația în care instanța competentă respinge definitiv cererea de deschidere a procedurii de faliment, asigurătorul este obligat la plata tuturor sumelor achitate/suportate de Fond în gestionarea atât a dosarelor de daună preluate de la acesta, cât și a celor deschise de Fond, în aplicarea dispozițiilor art. 12, inclusiv despăgubirile/indemnizațiile suportate de către Fond aferente creanțelor deținute de creditorii de asigurări ai asigurătorului.

(7) În aplicarea prevederilor alin. (6), în vederea recuperării sumelor suportate de fond, Fondul emite un act prin care stabilește și individualizează obligația de plată a asigurătorului, care constituie titlu de creanță; titlul de creanță cuprinde suma datorată de asigurător Fondului și un termen maxim de plată, de 30 de zile, care curge începând cu data comunicării actului prin care se individualizează obligația de plată, în care acesta poate plăti obligația de bunăvoie.

(8) Dacă la data scadenței stabilită la alin. (7) suma menționată în titlul de creanță nu este plătită, acesta devine titlu executoriu, în baza căruia Fondul va declanșa procedura de executare silită a creanțelor, conform Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

(1) În termen de 60 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României a deciziei Autorității de Supraveghere Financiară de retragere a autorizației de funcționare și constatare a existenței indiciilor stării de insolvență a asigurătorului, Fondul este în drept să efectueze plăți din disponibilitățile sale, în vederea achitării sumelor cuvenite creditorilor de asigurări, cu respectarea dispozițiilor legale, după parcurgerea de către creditorul de asigurări a procedurii administrative de plată reglementate de prezenta lege; în cazul asigurătorului european, termenul de 60 de zile se calculează de la data prevăzută la art. 12^1 alin. (2).

(2) Comisia specială deliberează în mod valabil în prezența a cel puțin cinci dintre membrii acesteia; în caz de paritate, votul președintelui sau înlocuitorului acestuia este decisiv.

(3) Directorul general al Fondului are calitatea de președinte al comisiei speciale, iar în lipsa acestuia, atribuțiile sunt preluate de către unul dintre membrii comisiei desemnat de către acesta.

(4) Secretariatul comisiei asigură cel puțin pregătirea listelor creditorilor de asigurări cu propuneri de aprobare sau respingere, parțială sau totală, a sumelor solicitate prin cererile de plată depuse de aceștia la Fond, a convocatorului, a ordinii de zi și a proceselor-verbale ale ședințelor comisiei speciale.

(1) Abrogat.

(2) Fondul publică pe site-ul propriu informații referitoare la demersurile necesare pentru obținerea de la Fond a sumelor cuvenite creditorilor de asigurări potrivit prezentei legi.

(3) În vederea îndeplinirii obligațiilor de plată prevăzute de prezenta lege, Fondul procedează la analizarea documentelor și informațiilor aferente cererilor de plată și cererilor de rambursare prevăzute la art. 2 alin. (4) și (6), inclusiv a documentelor și informațiilor preluate de la asigurător, ținând seama de normele aplicabile în materie, de condițiile de asigurare generale și specifice prevăzute în contractele de asigurare încheiate cu asigurătorul, precum și de acordul de cooperare încheiat cu organismele similare din alte state sau de actele delegate adoptate de Comisia Europeană, după caz, prevăzute la art. 2 alin. (5) teza a II-a.

(3^1) În caz de vătămare a integrității corporale sau a sănătății ori de deces rezultate în urma unui accident de vehicule, stabilirea despăgubirii reprezentând daune morale se face cu respectarea principiului echității, prin raportare la consecințele negative suferite în plan fizic și psihic, ținându-se cont de criterii obiective și rezonabile.

(4) Aprobarea sau respingerea, parțială sau totală, a sumelor pretinse de petenți și de organismele similare din alte state este de competența comisiei speciale constituite conform art. 12^3; comisia specială poate dispune suspendarea soluționării cererii de plată, în condițiile art. 16 alin. (2).

(5) În caz de respingere parțială sau totală a sumelor pretinse de petenți se emite o decizie de respingere, motivată; împotriva deciziei se poate formula contestație în termen de 30 de zile de la comunicarea acesteia, sub sancțiunea decăderii, la instanțele civile de la sediul Fondului, prin derogare de la normele de competență generală din Legea nr. 134/2010, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și prin derogare de la normele de competență specială prevăzute în Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare. Contestația adresată instanței nu suspendă, pe timpul soluționării acesteia, efectele deciziei comisiei speciale.

(5^1) Hotărârile judecătorești pronunțate potrivit alin. (5) sunt supuse căilor de atac prevăzute de Legea nr. 134/2010, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

(6) Dreptul petenților la acțiune contra Fondului pentru plata creanțelor de asigurări, după înregistrarea de către aceștia a cererilor de plată, se prescrie în termen de 5 ani calculați de la data nașterii dreptului.

(1) Orice persoană dintre cele prevăzute la art. 2 alin. (1) care pretinde un drept de creanță de asigurări împotriva asigurătorului poate formula o cerere de plată motivată adresată Fondului în condițiile prevăzute la art. 12^1 și de prezentul articol.

(2) Cererea de plată prevăzută la alin. (1) se formulează în scris și se comunică Fondului, direct de către potențialul creditor de asigurări sau prin mandatarii acestuia, cu anexarea înscrisurilor justificative, în copie legalizată, din care să rezulte cuantumul sumelor solicitate; dacă cererea de plată privește mai multe dosare de daună sau contracte de asigurare, potențialul creditor de asigurări anexează o evidență conținând datele de identificare și sumele aferente fiecărui dosar de daună/contract de asigurare, precum și orice documente relevante, dacă este cazul.

(3) În cazul imposibilității de prezentare a înscrisurilor justificative în copie legalizată, creditorul de asigurări poate prezenta fie copii ale acestora, fie o declarație pe propria răspundere, în sensul susținerii acestor documente justificative, iar în cerere se precizează motivul imposibilității depunerii lor în copie legalizată.

(4) Cererea de plată conține cel puțin următoarele informații: datele de identificare și de contact ale petentului și, dacă este cazul, ale mandatarului acestuia, cuantumul sumei solicitate, datele de identificare ale contractului de asigurare și, dacă este cazul, ale dosarului de daună deschis de asigurător, modalitatea în care dorește să se efectueze plata; modelele cererilor de plată privind acordarea despăgubirilor/indemnizațiilor, respectiv privind acordarea restituirii de primă se stabilesc prin reglementări emise în aplicarea prezentei legi.

(5) Cererea, precum și actele și informațiile solicitate potrivit alin. (2)-(4) se depun în limba română; în cazul în care sunt redactate într-o limbă de circulație internațională, acestea se depun însoțite de traducerea autorizată conform legii.

(6) Creditorii de asigurări prevăzuți la art. 2 alin. (2) adresează cererile de plată organismelor similare din statele în care își au reședința, potrivit dispozițiilor de drept intern din statele respective.

(1) În cazul primirii cererilor de plată de la persoanele prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. a)-c), Fondul informează:

(2) Fondul asigură transmiterea informărilor prevăzute la alin. (1) în conformitate cu procedurile proprii, cu acordul de cooperare sau cu prevederile actelor delegate adoptate de Comisia Europeană, după caz, prevăzute la art. 2 alin. (5) teza a II-a.

(3) În termen de maximum 30 de zile de la data comunicării informării prevăzute la alin. (1) lit. a), asigurătorul informează Fondul cu privire la următoarele:

(4) Prevederile alin. (3) lit. a) și b) se aplică în mod corespunzător și de către BAAR.

(1) Pe măsura înregistrării și analizării cererilor de plată ale petenților, împreună cu documentele anexate, se întocmesc listele creditorilor de asigurări ale căror cereri de plată urmează să fie aprobate ori respinse parțial sau total; listele se înaintează comisiei speciale, cu propunerea de aprobare sau respingere la plată, parțială sau totală, a sumelor solicitate, iar după aprobarea acestor liste de către comisia specială se efectuează plățile creanțelor de asigurări către creditorii de asigurări, cu respectarea prevederilor prezentului articol.

(1^1) Prin excepție de la prevederile alin. (1), vor fi analizate cu prioritate:

(1^2) Cererile de plată menționate la alin. (1^1) sunt evidențiate pe liste separate care se înaintează comisiei speciale, cu propunerea de aprobare sau respingere la plată a sumelor solicitate, iar după aprobarea acestor liste de către comisia specială se efectuează plățile creanțelor de asigurări către creditorii de asigurări.

(2) Plata de către Fond a creanțelor de asigurări stabilite ca fiind certe, lichide și exigibile se face în limita unui plafon de garantare de 500.000 lei pentru o creanță de asigurare datorată în temeiul unui contract de asigurare încheiat de asigurătorul aflat în insolvență.

(3) Plata se face în moneda națională - leu, iar în cazul creanțelor în valută, plata se poate face și în moneda creanței, prin deschiderea de conturi bancare corespunzătoare.

(4) Sumele cuvenite creditorilor de asigurări se plătesc de către Fond prin poștă până la un nivel maxim stabilit prin reglementări emise de Autoritatea de Supraveghere Financiară în aplicarea prezentei legi și/sau prin instituții de credit care au dreptul să desfășoare activitate pe teritoriul României, potrivit legii; în vederea efectuării plății sumelor cuvenite creditorilor de asigurări, Fondul poate să încheie convenții/contracte de prestări de servicii cu oricare dintre aceste entități.

(5) Prin excepție de la prevederile alin. (2), plata creanței de asigurare datorate în temeiul unui contract RCA fiecăruia dintre creditorii de asigurări prevăzuți la art. 2 alin. (1) lit. a)-c) se efectuează de către Fond în limita unui plafon de garantare care este dat de nivelul limitei maxime de răspundere a asigurătorului care a încheiat contractul RCA.

(6) Limita maximă de răspundere a asigurătorului care a încheiat contractul RCA prevăzută la alin. (5) este egală cu cea mai mare valoare dintre limita de răspundere prevăzută în legislația aplicabilă locului de producere a accidentului și cea prevăzută în contractul RCA.

(7) Prevederile alin. (5) și (6) se aplică în mod corespunzător și pentru efectuarea rambursărilor în condițiile prevăzute la art. 2 alin. (6) solicitate de organismele similare din statele membre de reședință ale persoanelor prejudiciate RCA.

(8) În termen de 3 luni de la data primirii cererii de plată și independent de informarea transmisă de către asigurător, prevăzute la art. 14^1 alin. (1) și (3), Fondul decide cu privire la cererea de plată și transmite petentului următoarele documente:

(9) Decizia Fondului cu privire la cererea de plată este opozabilă asigurătorului.

(10) În cazul în care datorează despăgubiri în conformitate cu alin. (8) lit. a), Fondul plătește despăgubirea persoanei prejudiciate RCA fără întârzieri nejustificate, dar nu mai târziu de:

(11) Pentru neplata despăgubirii în termenul prevăzut la alin. (10), Fondul datorează dobândă legală penalizatoare stabilită în conformitate cu prevederile art. 3 alin. (2) și (3) din Ordonanța Guvernului nr. 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie și penalizatoare pentru obligații bănești, precum și pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar, aprobată prin Legea nr. 43/2012, cu completările ulterioare; dobânda penalizatoare se aplică la nivelul sumei de despăgubire înscrise în documentele prevăzute la alin. (8) lit. a) și se calculează proporțional cu numărul de zile împlinite până la data efectuării plății.

(12) În cazul primirii altor cereri de plată decât cele prevăzute la art. 14^1 alin. (1), Fondul asigură soluționarea acestora într-un termen rezonabil, raportat la volumul de activitate desfășurată în vederea respectării prevederilor art. 2 alin. (8).

(13) Termenul de plată a sumelor solicitate printr-o cerere de rambursare formulată conform prevederilor art. 2 alin. (5) sau (6) nu poate depăși 6 luni de la data comunicării cererii de rambursare, cu excepția cazului în care un alt termen este stabilit prin acordul de cooperare sau actele delegate adoptate de Comisia Europeană, după caz, prevăzute la art. 2 alin. (5) teza a II-a.

(14) Fondul se subrogă în drepturile persoanei prejudiciate RCA împotriva persoanei care a provocat accidentul sau a asigurătorului acesteia din urmă, cu excepția drepturilor persoanei prejudiciate RCA împotriva asiguratului sau a beneficiarului asigurării care a provocat accidentul, în măsura în care răspunderea asiguratului sau a beneficiarului asigurării ar fi acoperită de asigurătorul debitor în conformitate cu dreptul intern aplicabil.

(15) În mod similar prevederilor alin. (14), Fondul recunoaște dreptul de subrogație al organismelor similare din alte state membre prevăzut de dreptul intern aplicabil.

(1) În toate cazurile în care consideră că este necesar, comisia specială poate solicita petenților completarea documentației și/sau precizarea ori furnizarea de informații suplimentare cu privire la cererea de plată a acestora; informațiile solicitate se transmit comisiei în termen de cel mult 30 de zile de la data primirii solicitării acesteia.

(2) Fără a aduce atingere termenului prevăzut la art. 15 alin. (8), în situația depășirii termenului prevăzut la alin. (1), soluționarea cererii de plată se suspendă până la data transmiterii documentației și/sau a informațiilor solicitate.

(1) Creditorul de asigurări poate urma separat și procedura de faliment a asigurătorului prevăzută de Legea nr. 85/2014, cu modificările și completările ulterioare, în vederea recuperării creanței sale din activele asigurătorului aflat în faliment, inclusiv pentru suma cuvenită care depășește plafonul de garantare prevăzut la art. 15 alin. (2).

(2) Prevederile alin. (1) se aplică în mod corespunzător și creditorului de asigurări al asigurătorului european, în conformitate cu legislația națională a statului membru de origine care reglementează procedura de lichidare bazată pe insolvență a respectivului asigurător.

(3) Pentru aceeași creanță de asigurare, un creditor de asigurări nu poate încasa sume care depășesc valoarea creanței prin parcurgerea atât a procedurii administrative prevăzute de prezenta lege, cât și a procedurilor prevăzute la alin. (1) sau (2), sub sancțiunea respingerii la plată a sumei pretinse sau, după caz, sub sancțiunea obligației de a returna Fondului suma achitată de acesta.

(4) Fondul are competența de a solicita orice informații și documente autorităților competente și persoanelor desemnate să aplice procedurile prevăzute la alin. (1) și (2) în scopul îndeplinirii atribuțiilor sale.

(1) Fondul se subrogă în toate drepturile creditorilor de asigurări la concurența sumelor pe care le-a plătit din disponibilitățile sale.

(2) Prin derogare de la dispozițiile art. 100 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 85/2014, Fondul poate înregistra la masa credală, în tot cursul procedurii de faliment, în vederea recuperării lor, orice sume, dobânzi și/sau cheltuieli pe care acesta le-a achitat din resursele sale.

(3) În condițiile alin. (1) și (2), Fondul este îndreptățit să înregistreze și să recupereze, în cadrul procedurii falimentului asigurătorului debitor, toate sumele achitate creditorilor, pe măsura plăților efectuate, ca urmare a producerii riscurilor asigurate după momentul deschiderii procedurii falimentului.

(4) În cazul în care, pentru recuperarea creanței de asigurare, creditorul de asigurări se adresează Fondului, stabilirea de către Fond a dreptului la despăgubire/indemnizație și a cuantumului despăgubirilor/indemnizațiilor plătite este opozabilă asigurătorului debitor și lichidatorului numit la acesta; în susținerea declarațiilor de creanță, Fondul anexează ordinele de plată aferente plăților efectuate, o fișă a fiecărui dosar de daună care conține datele/informațiile relevante.

(5) În limitele sumelor plătite din disponibilitățile sale, Fondul se subrogă în drepturile asigurătorului în faliment sau în lichidare bazată sau nu pe insolvență, pentru a solicita plata sumelor datorate de reasigurător acestuia, conform contractelor de reasigurare încheiate; în acest sens, asigurătorii introduc în contractele de reasigurare clauze prin care prevăd acest drept de subrogație al Fondului și nu introduc clauze care să afecteze Fondul.

(6) Achitarea de către Fond a sumelor datorate de asigurător creditorilor de asigurări instituie în sarcina reasigurătorului obligația de plată, în mod direct, a acestora către Fond, considerându-se îndeplinite obligațiile asigurătorului.

(7) Înainte de a efectua plata către Fond, reasigurătorii au dreptul de a deduce din suma plătită Fondului obligațiile asigurătorului, scadente în temeiul contractului de reasigurare.

(8) Fondul nu va prelua obligația de plată a primelor de reasigurare stipulate în contractele de reasigurare ale asigurătorului.

(9) Reasigurătorii sunt ținuți să își îndeplinească obligația lor față de reasigurat prin efectuarea plății către Fond, după deschiderea procedurii de faliment sau lichidare bazată sau nu pe insolvență.

(10) După încasarea sumelor de la reasigurători, Fondul își va diminua sumele înscrise la masa credală a asigurătorului cu valoarea acestora.

(1) Fondul este administrat de un consiliu de administrație format din 5 membri.

(2) Consiliul de administrație al Fondului este compus din:

(2^1) Actul de desemnare/Propunerea de revocare a membrilor de către Ministerul Finanțelor, cu respectarea condițiilor prevăzute de prezenta lege, se comunică Autorității de Supraveghere Financiară; membrii Consiliului de administrație al Fondului prevăzuți la alin. (2) sunt revocați prin decizia Autorității de Supraveghere Financiară.

(3) Membrii Consiliului de administrație al Fondului sunt numiți pentru un mandat de 5 ani, prin decizia Autorității de Supraveghere Financiară.

(4) Membrii Consiliului de administrație al Fondului ale căror mandate au expirat vor rămâne în funcție până la numirea succesorilor lor.

(5) Președintele Consiliului de administrație al Fondului poate fi înlocuit, în caz de absență sau de imposibilitate temporară de a-și exercita atribuțiile de către un alt membru numit prin decizia Autorității de Supraveghere Financiară.

(6) În caz de revocare, demisie, incompatibilitate sau imposibilitate definitivă de exercitare a mandatului de către unul dintre membrii Consiliului de administrație al Fondului, numirea înlocuitorului se face pentru durata rămasă a mandatului; se consideră imposibilitate definitivă de exercitare a mandatului orice împrejurare care creează o indisponibilitate cu o durată de cel puțin 90 de zile consecutive.

(7) Membrii Consiliului de administrație al Fondului primesc o indemnizație lunară raportată la salariul directorului general al Fondului, în limita a 25% pentru președinte, respectiv în limita a 20% pentru ceilalți membri.

(1) Membrii Consiliului de administrație al Fondului:

(2) Membrii Consiliului de administrație al Fondului nu pot participa la luarea deciziilor privind un asigurător, în cadrul căruia o persoană cu care aceștia se află în una dintre relațiile enumerate la alin. (1) face parte din conducerea asigurătorului definită conform prevederilor art. 1 alin. (2) pct. 10 din Legea nr. 237/2015.

(1) Consiliul de administrație al Fondului se întrunește cel puțin o dată pe lună în ședință ordinară, la convocarea președintelui sau a înlocuitorului acestuia.

(2) Consiliul de administrație al Fondului poate fi convocat în ședință extraordinară de către președinte din proprie inițiativă sau la cererea a 3 membri.

(3) Consiliul de administrație al Fondului trebuie să fie convocat în scris sau electronic, cu cel puțin 3 zile lucrătoare înainte de data ședinței.

(4) Convocarea trebuie să conțină ordinea de zi, data și documentele supuse discuției, precum și locul de desfășurare a ședinței.

(5) Ședințele vor avea loc la sediul Fondului sau în orice alt loc convenit.

(6) În situația în care se solicită acțiuni urgente, termenul de 3 zile poate fi redus, iar convocarea va fi efectuată verbal și confirmată ulterior în scris.

(7) Consiliul de administrație al Fondului deliberează în mod valabil în prezența a cel puțin 3 din numărul membrilor săi.

(8) Hotărârile Consiliului de administrație al Fondului se iau cu votul majorității membrilor acestuia.

(9) Procesul-verbal al ședinței, care conține ordinea deliberărilor, hotărârile luate, numărul de voturi întrunite și opiniile separate, dacă este cazul, se semnează de către toți membrii prezenți la ședință.

(1) Președintele Consiliului de administrație al Fondului are următoarele atribuții:

(2) Președintele Consiliului de administrație al Fondului, împreună cu directorul general, înaintează și prezintă, după caz, Consiliului Autorității de Supraveghere Financiară documentele prevăzute la art. 24 lit. a).

(1) Directorul general al Fondului conduce operativ activitatea curentă a acestuia, asigură îndeplinirea hotărârilor Consiliului Autorității de Supraveghere Financiară și Consiliului de administrație al Fondului.

(1^1) Directorul general al Fondului și adjunctul acestuia sunt numiți pentru un mandat de 4 ani, care poate fi reînnoit o singură dată.

(1^2) Directorul general al Fondului al cărui mandat a expirat își păstrează această calitate până la numirea succesorului său.

(2) Directorul general are următoarele atribuții:

(3) În cazul imposibilității temporare de exercitare a prerogativelor directorului general, reprezentarea Fondului revine directorului general adjunct; dispozițiile art. 27 alin. (1) lit. g) și h) și alin. (2^1) se aplică în mod corespunzător directorului general adjunct pe perioada în care se preiau atribuțiile directorului general.

(1) Constituie contravenție următoarele fapte:

(1^1) Săvârșirea de către asigurători a contravențiilor prevăzute la alin. (1) lit. a), b), c^1) și c^2) se sancționează cu avertisment scris sau amendă de la 10.000 lei până la 500.000 lei, prin derogare de la prevederile art. 8 alin. (2) lit. a) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare.

(1^2) Săvârșirea de către persoanele care fac parte din conducerea asigurătorilor a contravențiilor prevăzute la alin. (1) lit. c)-c^2) se sancționează cu amendă de la 10.000 lei până la 100.000 lei.

(2) Săvârșirea de către Fond a contravențiilor prevăzute la alin. (1) lit. d)-d^2) și h) se sancționează cu avertisment scris sau amendă de la 5.000 lei până la 100.000 lei.

(2^1) Săvârșirea de către membrii Consiliului de administrație și/sau directorul general ai Fondului a contravențiilor prevăzute la alin. (1) lit. e)-h) se sancționează cu amendă de la 1.000 lei până la 20.000 lei.

(3) Pe lângă sancțiunile contravenționale principale prevăzute la alin. (1^1)-(2^1), în funcție de natura și gravitatea faptei se pot aplica una sau mai multe sancțiuni contravenționale complementare:

(4) Constatarea contravențiilor prevăzute la alin. (1) se face de către persoanele cu atribuții privind supravegherea și controlul din cadrul Autorității de Supraveghere Financiară, iar sancțiunile se aplică de către Consiliul Autorității de Supraveghere Financiară, în conformitate cu prevederile art. 21^2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 93/2012 privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității de Supraveghere Financiară, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările și completările ulterioare.

(5) Prin derogare de la prevederile art. 13 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare, aplicarea sancțiunilor contravenționale prevăzute de prezenta lege se prescrie în termen de 3 ani de la data săvârșirii faptei.

(5^1) Prin derogare de la prevederile art. 8 alin. (3) și (4) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare, sumele provenite din amenzile contravenționale prevăzute la alin. (1^1) și (1^2) și aplicate de Consiliul Autorității de Supraveghere Financiară se fac venit integral la bugetul Fondului.

(5^2) Sumele provenite din amenzile contravenționale prevăzute la alin. (2) și aplicate de Consiliul Autorității de Supraveghere Financiară se fac venit integral la bugetul de stat.

(5^3) Prin derogare de la prevederile art. 8 alin. (4) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare, sumele provenite din amenzile contravenționale prevăzute la alin. (2^1) și aplicate de Consiliul Autorității de Supraveghere Financiară se fac venit integral la bugetul de stat.

(6) Abrogat.

(1) Atunci când Autoritatea de Supraveghere Financiară constată că un asigurător european nu respectă prevederile prezentei legi și/sau ale reglementărilor emise în aplicarea acesteia, solicită acestuia să remedieze deficiențele respective; în caz contrar informează supraveghetorul din statul membru de origine al asigurătorului în cauză.

(2) Dacă măsurile adoptate de supraveghetorul din statul membru de origine se dovedesc ineficiente sau dacă acesta nu adoptă nicio măsură, iar asigurătorul european continuă să nu respecte prevederile prezentei legi și/sau ale reglementărilor emise în aplicarea acesteia, Autoritatea de Supraveghere Financiară, după ce informează supraveghetorul din statul membru de origine, poate impune interzicerea de a mai subscrie noi contracte de asigurare pe teritoriul României începând cu data prevăzută în actul individual emis de Autoritatea de Supraveghere Financiară.

(2^1) Prevederile alin. (1) și (2) nu aduc atingere competenței Autorității de Supraveghere Financiară de a sancționa săvârșirea de către asigurătorii europeni și mandatarii sucursalelor acestora stabilite pe teritoriul României a următoarelor contravenții:

(2^2) Săvârșirea de către asigurătorii europeni a contravențiilor prevăzute la alin. (2^1) lit. a) și c) se sancționează cu avertisment scris sau amendă de la 10.000 lei până la 500.000 lei, prin derogare de la prevederile art. 8 alin. (2) lit. a) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare.

(2^3) Săvârșirea de către mandatarii sucursalelor asigurătorilor europeni a contravențiilor prevăzute la alin. (2^1) lit. b) și c) se sancționează cu amendă de la 10.000 lei până la 100.000 lei.

(2^4) Prevederile art. 27 alin. (4)-(5^3) și ale art. 28 se aplică în mod corespunzător în ceea ce privește regimul contravențiilor și sancțiunilor aplicabil asigurătorilor europeni și mandatarilor acestora.

(3) Măsurile adoptate de Autoritatea de Supraveghere Financiară conform prevederilor prezentului articol sunt motivate temeinic și comunicate asigurătorului european respectiv.

(4) În vederea exercitării competențelor menționate la alin. (1)-(3), Autoritatea de Supraveghere Financiară solicită asigurătorului european menționat la alin. (1) să transmită documente și informații cu privire la activitatea desfășurată de acesta pe teritoriul României.

(5) Fondul nu acoperă contractele de asigurare încheiate de asigurătorul european prin sucursala deschisă în România în perioada pentru care acesta nu își îndeplinește obligațiile privind transmiterea raportării prevăzute la art. 8.

(1) Fondul și Autoritatea de Supraveghere Financiară, după caz, emit reglementări în aplicarea prezentei legi referitoare la activitatea Fondului.

(2) Reglementările emise de Fond sunt sub formă de instrucțiuni, care se avizează de Autoritatea de Supraveghere Financiară și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(1) Fondul preia de la Fondul de garantare a asiguraților din cadrul Autorității de Supraveghere Financiară, pe bază de protocoale de predare-preluare, personalul, disponibilitățile bănești, precum și toate drepturile și obligațiile acestuia. Salariații Fondului de garantare a asiguraților din cadrul Autorității de Supraveghere Financiară vor fi încadrați pe funcții similare în cadrul Fondului constituit conform prevederilor prezentei legi.

(2) Fondul își exercită prerogativele începând cu data încheierii protocolului de predare-preluare prevăzut la alin. (1), dar nu mai târziu de 60 de zile de la data publicării prezentei legi. La această dată Fondul de garantare a asiguraților administrat de Autoritatea de Supraveghere Financiară se desființează de drept.

(1) În scopul auditării situațiilor financiare anuale, Fondul va încheia un contract cu un auditor financiar, persoană juridică autorizată de Camera Auditorilor Financiari din România, potrivit legii.

(2) Raportul auditorului financiar, împreună cu opinia sa, se prezintă Consiliului de administrație al Fondului, respectiv Consiliului Autorității de Supraveghere Financiară, împreună cu situațiile financiare anuale.

(1) Exercițiul financiar al Fondului începe la data de 1 ianuarie și se încheie la data de 31 decembrie ale fiecărui an; primul exercițiu financiar începe la data înființării Fondului ca persoană juridică de drept public.

(2) Fondul are obligația organizării și conducerii contabilității potrivit prevederilor Legii contabilității nr. 82/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și reglementărilor contabile specifice acestuia, emise de Autoritatea de Supraveghere Financiară.

(1) Situațiile financiare anuale se aprobă de către Consiliul Autorității de Supraveghere Financiară, după avizarea de către Consiliul de administrație al Fondului.

(2) Raportul anual de activitate, împreună cu situațiile financiare anuale, aprobate de Consiliul Autorității de Supraveghere Financiară, precum și raportul auditorului financiar vor fi publicate pe site-ul propriu până cel târziu la data de 15 iunie din anul următor încheierii exercițiului financiar.

(1) Autoritatea de Supraveghere Financiară va comunica orice informații disponibile în vederea îndeplinirii atribuțiilor Fondului, inclusiv la solicitarea Consiliului de administrație al Fondului.

(2) La cererea Consiliului de administrație al Fondului, asigurătorii vor comunica orice informații necesare pentru îndeplinirea atribuțiilor Fondului.

(3) Informațiile obținute vor fi utilizate de către Fond, exclusiv pentru îndeplinirea atribuțiilor sale.

(1) Asigurătorii sunt obligați să comunice creditorilor de asigurări toate informațiile de care aceștia au nevoie referitoare la Fond, condițiile și formalitățile ce trebuie îndeplinite pentru a se obține indemnizația/despăgubirea din disponibilitățile Fondului.

(1^1) Asigurătorii furnizează Fondului, la solicitarea acestuia, toate informațiile necesare întocmirii registrului prevăzut la art. 3 alin. (3).

(2) Informațiile prevăzute la alin. (1) trebuie să fie disponibile la toate sediile asigurătorilor/reasigurătorilor, într-un loc accesibil, și să fie prezentate într-o formă ușor de înțeles.

(3) Fondul va stabili reguli de prezentare a informațiilor prevăzute la alin. (1).

(4) Unitățile de poliție, inspectoratele județene pentru situații de urgență, unitățile medicale din cadrul sistemului medical public și privat, medicii de familie și celelalte autorități publice competente să cerceteze accidente de vehicule ori să evalueze starea de sănătate a victimelor unui astfel de eveniment, după caz, comunică, la cererea Fondului, în termen de cel mult 30 de zile de la solicitare, informațiile deținute cu privire la cauzele și împrejurările producerii riscurilor asigurate și la prejudiciile ori vătămările provocate, în vederea stabilirii și plății despăgubirilor cuvenite.

(5) În scopul cuantificării corecte a despăgubirilor, unitățile de reparații a autovehiculelor furnizează, la solicitarea Fondului, date ori documente care au stat la baza stabilirii prețului unei reparații.

(6) Acțiunile, cererile, obiecțiunile, contestațiile introduse la instanțele judecătorești în temeiul prezentei legi se taxează cu 200 lei.

(7) În scopul îndeplinirii atribuțiilor prevăzute de prezenta lege, Fondul dispune de toate prerogativele și competențele necesare pentru a putea coopera cu organisme similare din alte state, cu birourile naționale auto și cu alte părți interesate, inclusiv cu asigurătorii care fac obiectul procedurii de faliment sau de lichidare, cu conducerea sau lichidatorii acestora și cu autoritățile naționale ale statelor membre; o astfel de cooperare include solicitarea, primirea și furnizarea de informații, inclusiv cu privire la detaliile unor cereri specifice, dacă este cazul.

(8) Fondul colaborează cu BAAR în vederea asigurării încărcării în baza de date cu asigurările obligatorii de răspundere civilă auto încheiate pe teritoriul României a informațiilor ce privesc contractele RCA.

(1) Autoritatea de Supraveghere Financiară supraveghează și controlează modul în care Fondul își desfășoară activitatea.

(2) Fondul are obligația de a pune la dispoziția Autorității de Supraveghere Financiară, la cerere, în forma și în termenul stabilite de aceasta, informațiile și documentele care să evidențieze și să justifice operațiunile privind activitatea desfășurată, sub toate aspectele sale.

(3) Autoritatea de Supraveghere Financiară poate adopta orice măsuri, inclusiv de natură administrativă, împotriva Fondului și a persoanelor fizice responsabile, după caz, în scopul prevenirii sau remedierii oricăror situații care sunt de natură să prejudicieze drepturile creditorilor de asigurări garantate conform prevederilor prezentei legi.

(4) Cu excepția informațiilor pentru care Fondul are obligația de publicare, potrivit prezentei legi, informațiile legate de activitatea Fondului pot fi comunicate doar către Autoritatea de Supraveghere Financiară, precum și către organele judiciare în timpul procedurilor judiciare, procedurilor de insolvență ori al procedurilor de lichidare.